Page 42 - 1962-02

-
2219
TRIBUNA PROPAGANDISTULUI
I I cursanţilor să ne prezentăm ,A A A /W A A A A /'
»totdeauna bine pregătiţi
•’ ? e s t a n m i s - a în c r e d in ­ punct de vedere teoretic despre
ţ a t s a r c in a ele p r o p a g a n d is t la
cursul de studiere al S tatutului
P .M .E ., o r g a n iz a t In ca d ru l s e c ­
ţiei tu rn ătorie nr. 1 de la u zi­
n ele „V ictoria“ C ălan.
D e la început m -am străduit
să a ju t cu rsa n ţii în stu d iu şi
d ezv o lta rea in te re su lu i în m u n ­
ca cu cartea. Pentru a putea
fa ce a cest lucru treb u ia in să să
fiu eu în p rim u l rînd b in e p r e ­
g ă tit. Şi, în a cest scop, am să
arăt cum am procedat.
La p regătirea p rop agan d işti­
lor, în tim p ce c o n d u c ă to r u l de
sem inar fa ce exp u n erea asupra
unei lecţii noi — cu vîn tu l in ­
troductiv sau p lanu l de sem inar —
eu n otez a m ă n u n ţit problem ele.
D upă aceasta, dacă even tu al sînt
u nele lucruri care nu le-a m în -
les p e d ep lin , cer ca ele să
i m ai bine lăm urite. La le c ­
ţia „S tatu tu l — legea de bază
a p artidului“, eu nu în ţelesesem
destul de tem ein ic care este în ­
sem n ă ta tea program ului p a rti­
dului. C ond ucătorul de sem in ar,
tov. T raian S tăn cioiu ne-a e x ­
p licat m ai p e larg a cea stă par-,
te a lecţiei, a ju tîn d u -n e s-o în ­
ţelegem bine. El n e-a a ju ta t de
a sem en ea prin ex em p le din
m unca organ izaţiilor de bază
din u zin a n oastră, să în ţelegem
m ai profund m area în sem n ăta­
te ce o are S ta tu tu l în v ia ţa şi
a ctiv ita tea partidului.
A şa am p roced at şi la alte
lecţii. N u am p leca t n iciod ată
d e la p r e g ă tir e fă ră a în ţe le g e
tem ein ic şi pe d ep lin lecţia p re­
dată. A juns a ca să nu las să -m i
p regătesc m a te ria lu l doar în
p reajm a ţinerii cursului ci m ă
pregătesc tim p de cîtev a zile, în
orele de repaus, C a m a teria l fo ­ că p ă ta t un caracter con cret, a
losesc n o tiţele lu a te în tim p u l d ev en it m ai in teresa n tă . T reb uie
p regătirii, cu le g er ile de le c ţii în
ajutorul, celor care stu d iază S ta ­
tu tu l P.M .E ., S ta tu tu l P.M .R .,
d ocu m entele celui d e-al I ll-le a
Con gr e so?a:! P.M .R ., d ocum entele
: nrn
rt
p len a re lo r C.C. al P.M .R . C a
lecţiile şi sem in ariile să fie m ai u nele aprecieri.
atractive, m ă in teresez, în lu ­
m ina acestor d ocu m ente, de si­
tu a ţia concretă, din secţia n o a s­
tră. V orbind oam en ilor din
Intre unităţile de transport
cele productive— o colaborare
cit mai
R ecen t, în sa la sin d ica tu lu i
C.F.R. d in P e tr o şa n i a a v u t Ioc
o con sfătu ire unde s-a an alizat
a c tiv ita tea p e trim estru l IV al
an u lu i 1961 a co lectiv u lu i R egu-
itoru lu i de circu la ţie şi a resor­
tu lu i m işcare din sta ţia P etro ­
şan i. L a co n sfătu ire au p a rtici­
p at şi d elegaţii în trep rind erilor
care fa c tran sp ortu ri p e calea
ferată.
D in refera tu l p rezen tat, cit şi
din d iscu ţiile p u rtate, a reieşit
că ceferiştii au ob ţin ut rea li­
zări în sem n a te în m uncă. Au
fo st sco a se însă la iv ea lă şi
greu tăţile provocate de u n ită ţi­
le C .F.R . în tr e p r in d er ilo r, p r e ­
cum şi n eaju n su rile create de
în trep rin d eri activităţii p e ca ­
lea ferată. A stfel, la sta ţia Lu-
peni au sosit de m ulte ori va­
goan e m urdare. La V ulcan au
fo st dese cazurile cînd v a g o a n e­
le au so sit cu în tîrziere pen tru
în că rca re, iar la p rep a ra ţia din
P etrila sosesc vagoan e in ap te
p en tru în cărcarea cărbunilor.
Pe de a ltă p arte, C om b in atu l
rbonifer V alea Jiu lu i nu res-
jetă p la n ifica rea vagoan elor
pen tru în că rca rea cu cărbuni.
A stfel, la eşalon are se p la n ifică
un num ăr de vagoan e şi tonaj,
iar la p rogram area sem id ecad a-
lă a lt num ăr de vagoan e şi to ­
ne.
S în t de asem en ea dese cazu ­
rile cind u n ită ţi ap arţin în d
C .C .V .J. n u fa c g a b a r it d u p ă
d escă rca re, a c e a sta în sp e c ia l la
L upeni, Iscro n i şi P etro şa n i. D in
această cauză, vagoan ele aştea-
tă p in ă la facerea gabaritului.
A lte în trep rin d eri ca I. F. Ba-
ru M are, de pildă, nu p la n ifică
Încărcările în fu n cţie de p ro ­
d ucţie, din care cau ză se a n g a ­
jează vagoan e p en tru în cărcare,
ca d u p ă aceea o p arte să se a-
n uleze. A sem en ea se p etrec lu ­
crurile şi la cariera B ăn iţa, ca ­
re d in cau za u nor golu ri în p ro ­
d ucţie, nu are a sig u ra tă în trea ­
g a m a rfă p en tru în că rca re. I. F.
P etroşani provoacă degradări
p problem ă sau alta, este m ai
greu pentru ei de a o în ţelege
p e d ep lin . A tunci insă cînd îm ­
bin p a rtea teo retică cu p r a c ti­
ca, lucrurile se aprofundează,
devin m ai uşor de în ţeles. In
acea stă direcţie voi da cîteva
exem p le. D e curînd am avu t în
cadrul cursului exp u nerea le c­
ţiei : „R esp ectarea strictă a dis-
ciplinei de partid — condiţie
esen ţială a în făp tuirii cen tra­
lism ului d em ocratic şi întăririi
u nităţii p artidu lu i“. D up ă ce
m -am referit la în văţătu ra m ar-
x ist-le n in istă în a cea stă p rivin ­
ţă, am dat ex em p le con crete din
c a d r u l s e c ţ ie i. 'Am a r ă ta t c ă
printre to v a ră şii noştri d in sec­
ţie m ai sîn t unii ca Ioan Jurduc,
can d idat de partid, care lip seşte
n em o tiv a t de la lucru, sau ca
D. P otroacă care nu p articipă
cu reg u la rita te la învăţăm ântul
de partid etc. D înd asem enea
exem ple despre oam eni care
erau p rezen ţi la1 curs, lecţia a
însă să p recizez că a tu n ci cind
folosesc asem enea exem ple, m ă
sfătu iesc cu secretarul organ iza­
ţiei de bază, tov. Gh. M ăgurea-
nu. A cest lucru îm i dă' p o sib ili­
ta te a să n u g reşesc n icio d a tă în
N u este desigur suficient' să
m ă p regătesc doar eu în v e d e ­
rea ţinerii unor lecţii. D e aceea,
p e parcurs, eu aju t cursanţii
în vagoan e, din cau ză că a ru n ­
că b u şten ii de la în ă lţim e.
A tît din cu v în tu l d eleg a ţilo r,
cit şi a şefilor de staţii, s-a vă­
zut d orin ţa acestora de a co la ­
b ora m ai bine, p en tru a p u tea
realiza in tegral sa rcin ile de p lan
pe an ul 1962, cu ch eltu ieli cit
m ai m ici. D e le g a tu l I. F . P e tr o ­
şani a arătat că se vor lu a m ă­
suri im ed iate p entru a se evita
d egrad area vagoan elor. La L u ­
peni, u n d e ram p a de în că rca re
este prea în altă, se vor în cărca
prim ii b uşten i pe n işte roţi de
cauciuc, care vor an ih ila lovi­
tura. in sta ţia L ivezeni se va în ­
cepe în curînd în că rca tu l m eca.
n ic.
D ele g a tu l p rep a ra ţiei din L u ­
peni a propus ca vagoan ele cu
cărbune pentru T erm ocentrala
din P a ro şen i să n u m ai stea în
sta ţia L upeni, ci im ed ia t după
în cărcare să fie adusă lo co m o ­
tiv a term o cen tra lei p en tru a le
rem orca.
D e le g a tu l C .C .V .J. a fă c u t p r o ­ p lex de servire m odern la G ura-
p u n erea ca toate vagoan ele ce
fac n aveta L upeni — P eştiş, p en ­
tru tra n sp o rtu l cărbu n ilor coc.
sificab ili, să nu m ai fie în că rca ­
te cu alte m ărfuri. S -a r ev ita
p rin a cea sta în că rca rea cărb u ­
n ilor în vagoan e m urdare.
In tru cit s-a co n statat că loco­
m otivele de m anevră ale d ep ou ­
lui P etro şa n i, ce fa c p resta ţii la
P etrila şi L u peni, p ierd tim p
p reţios la alim en tarea cu căr­
buni, s-a p rop u s ca a cestea să
fie a lim en ta te în p rep araţiile
re sp ec tiv e , c îştig în d u -se p rin a-
ce a sta cîte 2-3 ore de fie c a r e lo
com otivă...
C on sfătu irea a fo st cit se p o a ­
te de u tilă. Intre u n ităţile de
tra n sp o rt şi cele p rod u ctive se
va realiza o colaborare m ai b u ­
nă, în in teres com u n . S -a m a n i­
festa t în co n sfă tu ire co n v in g e­
rea că în an u l a cesta lu cru rile
vor m erge m ai bine, în trep rin ­
d e r ile şl u n ită ţile C .F.R . stră
d u ln d ii-se reciproc să se ajute.
I. CRIŞAN
R, 6. M, Petroşani
să -şi în tocm ească conspectele,
să -şi în su şea scă cit m ai bine
m a teria lu l predat. La prim ele
sem in a rii am ob servat că la cu -
v în t se Înscriu cam a ce ia şi to ­
varăşi. L u crul a ce sta l-am c o n ­
siderat că nu este bun. M -am
străduit apoi să aju t şi pe cei­
lalţi cursanţi să se pregătească.
In acest scop am lucrat îm ­
preună cu ciţiva dintre cursanţi
la co n sp ectarea unor lecţii.
A cum , Ia se m in a r iile n o a stre se
sim te o înviorare, m ajoritatea
cursanţilor p articip în d la d iscu ­
ţii. Un lucru bun a fo st şi acela
că de fiecare d ată cînd un to ­
varăş lip seşte, noi îl aju tăm să
fie la cu ren t cu m a teria lu l p re­
d a t.
In m u n ca m ea p rim esc m u lt
sp rijin din p a rtea o rg a n iza ţiei de
bază şi a com itetu lu i d e partid
din cadrul uzinei. S ocotesc ca
b un e în p reg ă tirea n oastră o rg a ­
n izarea unor schim buri d e e x p e ­
rienţă, exp u nerile ce se fa c p en ­
tru a ne îm b ogăţi cu n o ştin ţele
etc.
Mă voi strădui ca şi pe viitor
să în deplinesc cu cin ste sarcina
de p ropagandist, fiin d în p ri­
m ul rînd eu un ex em p lu în s tu ­
diu, p rezen tîn d u -m ă de fiec a re
d ată in fa ţa cuvsanţilor cît m ai
bine p regătit.
DlONISiE MUNTEANU
propagandist
cursul de studiere a Statutului
P.M.R., secţia turnătorie, uzina
„Victoria“ Călan
¦ iR H M M
im
mRSKms fi *
t Aspect de pc şantierul barajului de la Cinciş — s ilo z u r ile ]
( pentru depozitarea pietrei de construcţie.
«—>s— / » J V«/ UJ k« / I—/ k V
Asigurări facultative pauşale
A sigurarea fa cu lta tiv ă p a u şa -
lă a gospodăriilor personale ale
colectiviştilor a fost prim ită cu
un d eosebit interes. D u p ă cum
se ştie, a cea stă asigurare se în ­
ch eie p e un an sau 6 luni. A st­
O to t m oi bonă servire
a cetăţenilor
D e curînd a a vu t loc în ora­
şul Brad, adunarea gen erală
an u ală a m em brilor co o p era ti­
v ei m eşteşu g ă reşti „M oţul“ din
lo ca lita te. Cu acest prilej m em ­
brii co o p era tiv ei au trecu t în
rev istă m u n c a d e sfă şu r a tă în
anul trecut şi şi-a u stab ilit sa r­
cin ile d e viitor, m ăsu rile ce tr e ­
buie lu a te pentru îm b u n ătăţi­
rea con tin u ă a prestărilor de
servicii către p op u laţie, pentru
execu tarea unor lucrări de tot
m ai bună calitate.
D in d area de seam ă p rezen ­
tată, cît şi din d iscu ţiile p u rta ­
te, a reieşit că anul 1961 a m a r­
cat su ccese d eo seb ite în a c tiv i­
tatea cooperativei m eşteşu g ă ­
reşti „M oţu l“ din Brad. A stfel,
a fo st d at în fu n cţiu n e un co m ­
barza, num ărul secţiilor a cres­
cu t cu în că 9. La sfir şitu l a n u ­
lui trecu t ex ista u în cadrul c o ­
o p era tiv e i 61 se c ţii de servire a
ce tă ţe n ilo r .
P rin tr-o m uncă bine organ i­
za tă şi în d ru m ată, prin ela n u l
m em brilor cooperatori s-a reu ­
şit ca în an u l trecu t p la n u l p ro­
d ucţiei glob ale să fie în deplinit
în p roporţie de 102,66 la sută.
S -a înregistrat a s tfe l'o creştere
fa ţă de an u l 1960 cu 18 la sută.
La obţinerea acestor rezu ltate
şi-a u ad u s con trib u ţia în m od
deosebit secţiile con stru cţii, foto,
frizerie categoria l- a din Brad,
croitorie şi fo to G urabarza.
P en tr u su c c e se le lor in m u n ­
că au fost evid en ţiaţi tov. Ioan
D avid, A na D ragom ir, G raţian
C otişei, N icolae N icşa şi alţii
care au ob ţin ut indici dc d ep ă­
şirea p lan u lu i între 10-15 la s u ­
BRUJVIUE fOGlALISMÜLDl
Înaintea graficului Pentru continua creştere
Vechiul centru al oraşului,
dacă se putea numi aşa, a
dispărut. Pe locul caselor
mici, unele din ele de-o vîrs-
tă cu oraşul, au apărut
blocuri mari, zvelte, zugră­
vite în culori vii.
La sfirşitul anului trecut,
la intersecţia străzilor din
centrul oraşului, a apărut cu­
noscutul gard de stuf. Un nou
şantier a început să se orga­
nizeze. şi o dată cu noul şan­
tier au început şi lucrările la
clădirea centralei telefonice
automate din Deva.
In primele luni munca a
mers mai anevoios, mai ales
la săpături. Graficul nu era
respectat.
La începutul lunii octom­
brie, cind şantierul a fost
preluat de I.C.P. Bucureşti,
lucrările nu s-au prea învio­
rat. Lipseau materiale, oa­
meni, planul nu se realiza.
Oamenii de bază ai şantie­
rului, inginerul Adrian Eftode
şi maiştrii Gh. Preoteasa şi
Glieorghe Andronache s-au
frămîntat zile în şir. Faptul
că planul nu se realiza rit­
mic, că erau goluri în pro­
ducţie şi aprovizionare, că se
înregistrau rămîneri sub plan
i-a neliniştit. S-au luat atunci
o serie de măsuri de organi­
zare şi aprovizionare a şan­
tierului. Efectivele au fost
mărite cu echipe de oameni
harnici şi. pricepuţi. Nu au
fost necesare decit două luni
pentru ca lucrările să intre
în graficul de lucru.
La noua construcţie a cen­
1
1
,1
fel, se asigură an im alele, cu ltu ­
rile şi rodul viilor, fu rajele, îm ­
b răcăm in tea etc. D atorită av a n ­
ta jelo r create, p în ă în p rezent,
p este 300 c o lec tiv işti din re g iu ­
nea noastră au contractat asi­
gurări pauşale.
tă. In fru n tea în trecerii d esfă ­
şu rată în cad ru l coo p era tiv ei s-a
situ at şi brigada con d usă de
C o n sta n tin Zeriu, d e la u n ita ­
te a d in B a ia d e Criş.
In cadrul adunării au fost
com bătute u nele atitu d ini şi
m anifestări n esăn ătoase a unor
cooperatori, criticîn d u -se slaba
c a lita te a unor lucrări ex e c u ta ­
te. Aşa, de pildă, a fo st criticat
frizerul Gh. O prea, pentru a ti­
tud inea necu viin cioasă faţă de
clien ţi cit şi com portarea fostu ­
lu i resp o n sa b il al frizeriei nr. 1
din Brad.
In cadrul adunării gen erale o
a ten ţie deosebită s-a dat d iscu ­
tării n oilor sarcin i ce stau în
fa ţa cooperatorilor. F a ţă de
anul trecu t n oile sarcini sînt
sp orite. A stfel, în a cest an vor
fi în fiin ţa te în că 10 noi u n ităţi
la Brad, B ăiţa, B aia de Criş,
V ata şi a lte localităţi. D e a se­
m en ea, pentru îm bunătăţirea ca ­
lită ţii m uncii s-a stab ilit ca o
serie de unităţi să fie dotate cu
u tilaj nou. D e exem plu, vor fi
d otate secţiile cu 6 m aşin i de
cusu t electrice, un banzig, un
strung şi altele.
S -au preconizat m ăsuri im por­
ta n te şi in ce p riv eşte îm b u n ă ­
tă ţir e a servirii p o p u la ţiei prin
crearea unor se cţii cu serviciu
la d om iciliu.
C olectivul de cooperatori s-a
a n g a ja t ca in a n u l a ce sta să-şi
d ep ăşească cu m ult sarcin ile de
plan, să se străd uiască să e x e ­
cu te lucrări num ai d e ca lita te
bună.
HOREA POPA
corespondent
P'áf. 3
a producţiei şi îm bunătăţirea
tralei telefonice automate din calităţii ei
Deva s-au executat pînă acum
betoanele pînă la etajul I In u ltim u l tim p sectoru l de In una d in zilele trecu te aici
e x p lo a ta r e O aşa d in ca d ru l I. F. a avut loc ad u n area de dare de
inclusiv, jumătate din canti­ Sebeş, care se a flă în m ijlocu l seam ă şi alegeri p en tru noua
m un ţilor Seb eşu lui a cu n o scu t secţie sin d icală a sectoru lui O a­
tatea de zidărie interioară o m are dezvoltare. A cest sector şa. Au p articip at p este 220 de
are în p rezen t de ex ecu ta t cel to v a r ă şi.
necesară la subsol, toată
zidăria exterioară la parter
şi s-a început zidăria exte­
rioară la mezanin. S-au rea­ m ai m are plan valoric şi fizic P a rticip a n ţii la alegeri şi-au
lizat deci zeci de m.c. de be­ din cele 4 secto a re ale în tr e­ e x p rim a t co n v in g er ea că n o u l
ton, la care şi-au adus apor­ p rinderii. co m itet de secţie, în fru n te cu
Cu doi ani în urm ă au în ce. co m u n istu l C u tean G h eorgh e, a-
tul in mod deosebit echipa de
p u t aici p rim ele ex p lo a tă ri in ies p reşed in te, v a îm b u n ă tă ţi a c ­
fierari betonişti condusă de
p arch ete cu m ari m ase lem n oa­ tivitatea sin dicală. Sortatoru!
tov. Cicerone Bantaş şi cele
se de fag. P rim ele p arch ete de M orar V asile a a rătat că în c a ­
de dulgheri conduse de tov. fa g p u se în ex p loatare au fo st drul Întrecerii so cia liste p a rch e­
Andrei. Nitsch şi Matiaş Bel- B alele, D obra, G ilceag şi G inge- tul G în gerie a fo st d ecla ra t
dovici. rie cu o m a să lem n o a să de p es­ p a rch et de ca lita te. C o n d iţiile
Faptul că fierarii betonişti te 50.000 m .c. in a n u l 1960 s .a d e v ia ţă s-a u îm b u n ă tă ţit m ult,-
şi dulgherii au muncit cu mult in sta la t p rim u l fu n icu lar tip la cab an ă este cu ren t electric,
M îneciu la par- __________________ a p a r a t d e r a d io ,
elan şi spor a făcut să se ch etu l B alele. In cărţi şi ziare
creeze betoniştilor front de p r e z e n t s e c to r u l Adunări de dare de seamă e t c - Tn anul 1961
lucru. Lucrînd in două schim­ O aşa are in sta - • ălegCi l n n „;~r.*iîin nu a fo st n ici
la te în parche- lll OrgClîUZClţtlle un a ccid en t.
buri şi avlnd condiţii pregă­
tite de turnare a betonului tele de fa g două SÎndiC ăle c a n ic u l de ia
pe timp friguros, betoniştii au fun icu lare t i p _______________ ,___________ f u n i c u i a r u l d in
terminat lucrarea înainte de M îneciu, două p arch etu l B ale­
W isen şi două lin ii d ecovil, tro- le, B ărb u şi N ic o la e a p r o p u s ca
grafic.
lii. tr a c to a r e , 15 îe r ă s t r a ie m e ­ la b a ia p e n tr u m u n c ito r i, c a r e
De altfel. pe acest şantier
ca n ice „D ru jb a“ şi alte m e c a ­ ex istă la sector, să se ia m ăsu ri
întreg colectivul munceşte cu nism e, , ca bazinul de ca p ta rea ap ei să
fie rep arat iar u n ele ţev i să fie
bune rezultate. Atît în luna O d ată cu creşterea volu m u lu i izolate, d eoarece în tim p de ia r­
de lu crări m ecan izate a crescu t nă în gh eaţă ap a şi îm p ied ică
decembrie cît şi in ianuarie, şi n u m ă ru l m u n cito rilo r. A ici fu n cţion area în b un e co n d iţiu n i
au fo st a n gajaţi m ecan ici, tra c­ a băii.
toate echipele nu numai că torişti, exp ed itori, m un citori c a ­
şi-au realizat planul dar l-au
şi depăşit. Pe întreg şantierul lifica ţi şi n ecalificaţi. M aistrul M u n etean u T raian ,
indicele mediu de realizare C ele 5 g ru p e sin d ica le care e- fru n ta ş in în trecerea so c ia listă
xistau. nu m ai aveau în u ltim u l s-a an gajat ca p rin tr-o bună
este de peste 20 la sută. Explica­ tim p p o sib ilita tea să fa că fa ţă sortare a b u şten ilor de fa g să
sarcin ilor m ereu crescîn de. in ­ dea cel p u ţin 10 la su tă b u ş­
ţia acestor rezultate se găseşte tr-o ad u n are sin d ica lă de la se c ­ ten i de rulaj, d ep ă şin d p la n u l
toru l O aşa, m u n cito rii de la ex ­ cu 15 la su tă. D e a sem en ea , in ­
şi în faptul că fiecare echipă p loatarea G în gerie (organ izator d icele de u tilizare să fie rid icat
de gru p ă V asile O răşan) au p ro­ Ia fa g de la 58 la su tă p la n ific a t,
şi om în parte cunoaşte ce p u s ca şi la sectoru l O aşa, cu la 65 Ia su tă .
volum ele lucrări trebuie să
execute zilnic şi tot zilnic se
urmăresc pe şantier rezulta­
tele obţinute, putîndu-se in­ ocazia n oilor alegeri să ia fiin T oţi vorbitorii şi-au m a n ife s­
tervenit operativ în cazul unor ţă o secţie sin d ica lă . C om itetu l ta t sp eran ţa că pe viitor m u n ­
deficienţe. y f u r ir sin d ica tu lu i I.F. S eb eş, a n a lizln d ca cu ltu r a lă v a fi m u lt îm b u n ă ­
•> A /W N A cererea m em brilor de sin d icat tă ţită , co n sfă tu irile de p rod u c­
de la acest sector, în lu m in a i n ­ ţie şi în trecerea so c ia listă vor fi
str u c ţiu n ilo r C .C .S. a a p ro b a t o r g a n iz a te m ai b in e.
HHÜ MMM ca să ia fiin ţă o secţie sin d ica ­ N oul com itet, în cad ru l că ru ­
w m kXvX-x->V.v:
' 7.. • 7x7: lă ia secto ru l O aşa p recu m şi ia au fo st a leşi cei m ai b un i
şii.swiŞSvSXS<
în că 3 gru p e sin d ica le pe lin g ă m em bri de sin d ica t, fru n ta şi în
¦XvX-:-N-.‘-yx7^:':<xxv:^-x7:7L7Í-X'L7x':XÍ7ívX^'X'X'7‘X,x7X' cele 5 existen te. în trecerea socialistă, ca m aistrul
7:7:7:7:7:7:7737-x-x-x-x-:-x-:-x x x x :x : : i-xx-x-x-x-x-x-:-
A legerile la gru p ele sin d icale T om a T eodor, m u n citorii L om a-
s-au d esfă şu ra t pe fieca re gură nar N icolae, B ogd an T raian , C u ­
de e x p lo a ta re din p ădu re. Cu tean N icolae, Z d reagh ea E u g e ­
a cest prilej m u n citorii au fă cu t n ia şi alţii, s-au a n g a ja t ca,
propuneri p reţioase pentru e li­ sp rijin iţi de com itetu l sin d ica ­
m in area unor n eaju n su ri, cum tu lu i pe în trep rin d ere, să în fiin ­
ar fi lip sa de p iese de schim b ia ţeze un colţ roşu, m ai m ulte
fu n icu lare, lip sa unui atelier de b iblioteci volan te în p arch ete şi
reparaţie ap rop iat de gu rile de să sp rijin e realizarea p lan u lu i
e x p lo a ta r e etc. A ces,ţe p r o p u ­ la toţi in d icii pentru ca se cto ­
neri au fost aprobate de co n d u ­ rul O aşa să d evin ă fru n ta ş pe
cerea în trep rin d erii, care a luat în trep rind ere.
m ă s u r i p e n t r u t r a d u c e r e a lo r -în!
CLEMENT BODEA
v ia tă . corespondent
Zile obişnuite la m atern ita te
,/W So/W V/V
Nu-i fericire şi satisfacţie născuţi, săli de naşteri, etc., colectivă, le asigură un trai
mai mare pentru mamă, pen­
tru tată, pentru rudele şi prie­ maternitatea se dovedeşte a fi îndestulat.
tenii lor ca venirea pe lume a
unui nou născut. Copilaşul neîncăpătoare. Explicaţia o dă Printre pacientele care popu­
acesta aduce totdeauna in casă
bucurie, un simţămînt înălţă­ Mona Truţă, colectivistă din larizează maternitatea se nu­
tor de familie, de colectivitate
pe care se bazează azi întrea­ Ctstei: „Cine mai naşte acasă mără şi Marta Florea, soţie dc
ga noastră societate.
cînd maternitatea oferă ase­ miner din Valea Dosului, func­
Să ne închipuim o materni­
tate. E locul unde astăzi co­ menea condiţii şi încă gra­ ţionara Carolina Naşcu din
pilaşii, plăpînzi ca nişte ghio­
cei ieşiţi să sfideze iarna, cu tuite“. Zlatna ori Livia Sevestrean
primul lor¦scincet, salută lu­
mea, viaţa, propriul lor viitor. Lapidar şi semnificativ. O muncitoare la „Ardeleana“,
E locul unde oamenii de mîi- sută de naşteri dintr-o sută mamă a două gemene gălăgi­
ne încep să trăiască, o viaţă nu mai au loc la ţară, pe oase şi neastîmpărate.
fericită, plină de bucurii. Pen­
tru aceşti pui de om, pentru cîmp, sub „supravegherea“ ba­ Mamelor, şi noilor născuţi,
fericirea lor, oameni, foarte
mulţi oameni muncesc fără să belor ci aici. Şi aceasta în Al­ personalul medico-sanitar. ic
cunoască istovire, cu dragoste ba lulia, oraş care nu cunoaş­ poartă o grijă deosebită. Doi
şi grijă părintească. te maternitatea de cînd lumea medici specialişti, 11 surori şi
...Alba lulia. Fosta reşedinţă ci doar de ceva mai bine de 10 două infermiere veghează zi Şi
de judeţ, fost oraş patriarhal,
în care niciodată nu se intim - ani. Faptul că toate naşterile noapte la sănătatea şi viaţa
pla nimic. Era aşezat cîndva
într-o vastă zonă in care, dc au loc aici sau in casele de celor ce-i au sub îngrijire. Doc­
la Cluj pînă la Sibiu noţiu­
nea de maternitate era o necu­ naşteri din Zlatna, Ighiu, Me- torul Gheorghe Opriţa, medi­
noscută. Necunoscută pentru
locuitorii urbelor anonime, o teş. Teiuş, Vinţul de Jos, intre- cul şef al maternităţii, e un
necunoscută pentru plugări-
mea satelor albaiuliene, înglo­ galde sau Mihalţ, oglindeşte 0 om sub a cărui îngrijire mai
date In obscuritate şi mizerie. parte din uriaşul pas înainte bine de 6.000 copii şi-au luat
In acele vremuri, de loc înde­
părtate, copiii se năşteau şi făcut intr-un atît de scurt răs­ drumul spre viaţă. Nu cunoaş­
mureau „graţie“ babelor, gra­
tie leacurilor lor, fără iz de me­ timp de satele noastre. te oboseala. De cîte ori n-a
dicină, dar duhnind de la o
poştă a şarlatanie. Copiii care Elena Sasu, colectivistă din renunţat el la mincare, la
trăiau creşteau sub privirile
Oarda de Sus, e o femeie tre­ somn, pentru a fi mereu la
îngrijorătoare ale mamelor, cută de prima tinereţe. Poves­ maternitate ? Sau sora Florea
care implorau cil ochi rugători
cerul: „Fereşte-mi-l, doamne, tea ei, asemănătoare atîtor Fira, care lucrează la mater­
de boală / “, creşteau sub pri­
virile tatei frămîntat de gin- mame de mai de mult, ilustrea­ nitate de la înfiinţarea ei ?
duri: „De unde mincare, hăi­
nuţe, papuci...?“ ză pe de plin acest pas îna­ Eforturile lor şi ale altora se
Aşa era Alba lulia atunci. inte. Mama ei a născut 13 co­ materializează in rezultatele
Dar astăzi ?
pii. Mai trăiesc doar 3. Pe res­ bune obţinute. Amil trecut s-au
Maternitatea oraşului işi pri­
meşte pacientele şi vizitatorii tul i-a ucis in faşă mizeria. 1 născut aici 461 copii.
in atmosfera obişnuită dc per­
fectă curăţenie şi îngrijire, de s-a spus că ea însăşi s-a năs­ Activitatea personalului me­
amabilitate şi solicitudine din
partea personalului medico-sa- cut pe holdă. Mamă-sa nu pu­ dico-sanitar nu se desfăşoară
nitar. Deşi are o capacitate de
tea sta acasă. Trebuia să mear­ numai în cadrul maternităţii.
50 paturi, 2 saloane pentru noii
gă la lucru. Medicii şi surorile colindă sa­
Elena Sasu e in maternitate tele, fac educaţia sanitară ma­
cu al zecelea copil. Toţi tră­ melor, ţin conferinţe. In ca­
iesc, sint sănătoşi. învaţă sau drul sesiunilor ştiinţifice ale
se joacă. Acasă, la Oarda de filialei Societăţii ştiinţelor Me­
Sus, sint prezenţi numai cei dicale au fost prezentate cîteva
şapte mai mici. Dlntr-un fel comunicări interesante. Mater­
de instinct, sc aşează toţi pe o nitatea se bucură de mult
laviţă lungă, după bătrineţe“ sprijin din partea comitetului
şi, bucălaţi. in obraji, cu ochii raional, al femeilor...
rizători, sint dispuşi să răs- ...Joia şi duminica sint zile
pundă la întrebări. La şcoală de vizită. Holurile maternităţii
au numai note de 9 şi 10. Cei se umplu atunci de lume. Ru­
mai mici înşiră poezioare, dele, prietenii mamelor şi noi­
transmise pe rînd de la un co­ lor născuţi aduc cu ei. chiar în
pil la altul. Cei mai mari au plină iarnă, flori, zîrnbete, urări
terminat şcoala medie. Fecio­ de bine şi de sănătate, slrîn­
rul e în armată, fata biblio­ geri de mină pentru medici şi
tecară la Clinic. Salariul tată­ surori, iar la plecare, poartă
lui, muncitor la moara „Nico­ cu ei convingerea că fiii şi fii­
lae Bălcescu“, ajutorul de stat
pentru copii şi veniturile ma­ cele lor încep să trăiască încă
mei cîştigate pentru zilele-
de aici viaţa fericită care ii
muncă lucrate în gospodăria aşteaptă.
^ AL. VAS IU
VVV"W