Page 43 - 1962-02
P. 43
pagf. 4 DRUMUL! SOCIALISMULUI Nr. 2219
ULTIMELE S U S ! ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I Manifestări de solidaritate eu Cuba
în ţările Amerîoii Latine
HAVANA 12 (A g erp res). — G en erală a p oporulu i Cubei —
In ţă rile A m ericii L atin e ale
căror guverne la recenta co n fe a d eclarat p reşed in tele F ed era
rin ţă de la P unta del E ste au vo
ta t p en tru ex clu d erea C ubei din ţiei stu d en ţilo r din P eru, M ax
O r g a n ism e le O .S.A ., c o n tin u ă să
se in ten sifice m an ifestările de H ernandez, — m obilizează p o
solid aritate cu Cuba. D upă cum
a n u n ţă a g en ţia P ren sa L atina. p o a r e l e l a t i n o - a m e r ic a ?5 v. l a
C arlos V ialle, d ep u ta t în C am e
ra rep rezen ta n ţilo r din Peru, a lu p ta p en tru eliberarea ^ of
cerut în lătu rarea m inistrului
A facerilor E xterne al P erului, n a lă " . -A^
L uis A lvaro G arrid o, p en tru că
Notele colonelului Petrov Iuri Gagarin primit ou căldură în Grecia Indonezia: Comentarii „a serv it d rep t u n ea ltă d ocilă R eferin d u -se la votu l d elega
asupra declaraţiei a S tatelor U n ite la C onferin ţa ţiei V en ezu elei la P u n ta d el E ste
sovietice ca privire de la P u n ta del E ste“. V ialle a
despre programul la îrianul de vest d eclarat că în în trea g a ţa ră a F abricio O jeda, d ep u ta t în P a r
în cep u t o cam p an ie cerînd d e
ATENA. — Răşpunzînd. invitaţiei Gagarin din partea unor municipali D JA K A R T A 12 (A g erp res). — m isia Iui G arrid o ca re „nu re lam en tu l V en ezu elei, a d eclarat
Asociaţiei pentru> prietenia . greco-so- tăţi, sindicate, organizaţii obşteşti. In D eclaraţia gu vern u lui so v ie p rezin tă pe p eru vien i ci in te re
de pregătire al cosmonauţilor vietică, la 12 februarie a sosit la Ate timpul zilei, Iuri Gagarin a făcut o tic cu privire la îria n u l de vest sele S tatelor U n ite“. In acelaşi că „gu vern u l lu i B eta n co u rt este
na cosmonautul Iuri Gagarin. vizită la palatul ; regal, semnînd in a fo st în tim p in a tă fa v o ra b il în tim p n u m ero a se p erso n a lită ţi
OOOOOOOOOOO >0000000000 cartea oaspeţilor de onoare. Indonezia. „M oscova ne sp riji îşi exp rim ă so lid a rita tea cu po. un guvern care aduce la Înde
o Populaţia din capitala Greciei a n ă “, este titlu l articolu lui de porul cuban. „Cea de-a 2 -a de p lin ire tot ceea ce îi d ictea ză
\ MOSCOVA' 12 '(A gerpres). făcut o primire călduroasă cosmonau Seara, la recepţia oferită în cinstea fond al ziarului „Indonesian claraţie de la H avan a ad op tată
>> — T A S S t r a n s m i t e : m in t şi recom andă să se vor- L tului .sovietic.: Un zid viu format din- sa de Asociaţia de astronaulică din H erald “ din 12 feb ru arie. D ec la la a d oua A dunare N aţion ală D ep artam en tu l de S tat al
zeci de mii de oameni se întindea de-a Grecia, maiorului Iuri Gagarin i s-a raţia o ficia lă p o zitiv ă a U .R .S.S.
„K rasnaia Z vezda“ co n ti lungul drumului străbătut de I. Ga- înmînat diploma de membru de onoa are în p rezen t o în sem n ătate S.U .A .“. D a to r ită a se rv ir ii c o m
nuă să publice n otele co lo garîn în Atena. Numeroşi oameni pur re al acestei asociaţii. Cosmonautul d eosebită, scrie ziarul, în trucît
n elu lu i E. Petrov, u nu l d in bească cosm onautului num ai g tau portretele eroului. Mulţimea scan sovietic a făcut o vizită la Academia preşed intele Sukarno a făcut p lete fa ţă de m on op olu rile
tre con d ucătorii cosm on auţi despre risc şi dolari, colone- o da : „Gagarin", „Pace“, „Prietenie", din Atena. d eja o apreciere a u tilită ţii d e S.U .A ., a a r ă ta t O jed a, s itu a ţia
lor. Z iaru l scrie că p rin cip a la Iul P etrov citea ză un am ă- 8 aruneînd flori în maşina î n . care se m ersurilor d ip lo m a tice în pro V enezuelei este din cele m ai
n u n t sem n ificativ : nici unu l 8 afla primul cosmonaut din lume. In seara aceleiaşi zile, Gagarin ă b lem a retrocedării Irianului de p roaste. B ugetul ţării s-a so ld a t
deosebire între program ul so dintre cosm on auţii so v ietici fost primit de primul ministru Kara- vest.
v ietic şi cel am erican de pre nu s-a in teresat cum va fi Pe adresa Ambasadei sovietice dm maniis. El a fost primit, de asemenea, cu u n d e fic it d e G 00.000.000 d o
re tr ib u it. de către conducerea Asociaţiei pentru lari. T ocm ai de a ceea , a d e c la
gătire a cosm onauţilor consta Grecia continuă să sosească telegrame prietenia greco-sovietică. rat O jeda, U n iu n ea d em ocrată
în fa p tu l că, a m erica n ii si- A utorul su b lin iază că, după rep u b lican ă (p a rtid u l din care
cit se pare, şcoala am ericană de felicitare şi invitaţii adresate UU fa ce p a rte a cesta — N. R .) se
o tu ea ză p e prim ul p lan an tre- de pregătire a cosm on auţilor p ron u n ţă pentru „în făp tu irea re
cuprinde u nele elem en te in
n am en tu l m ecanic, aproape structive, dem ne de aten ţie. v o lu ţie i d em o cra tice, antifeud'"*-
in co n ştien t al viitorilor co s P iloţii cosm onauţi sovietici '5?;
nu şi-a u în cep u t orbeşte le c
In Republica Sud-Africană
m onauţi cu o solicitare fizică ţiile Şi a n tr e n a m e n te le , ci Apartheidul se extinde iot mai mult
ex cesiv ă , in care o m u l este aveau deja baze teoretice
id en tifica t cu o m aşin ă. bine stab ilite. L O N D R A 12 (A g e r p r e s). — ap artheidu l p înă şi în tr-o ch es
G uvernul con d us de în răitu l tiu n e ca... fo lo sir e a p ro so a p elo r
P rogram u l sovietic, scrie C ălirea fizică a con stitu it rasist V erw oerd rid ică m ereu pen tru ştergerea vaselor. P o liţia
au toru l in con tin u are, se în p unctul de p lecare sp ecific al n oi b ariere se g r e g a ţio n iste în a d at in stru cţiu n i propri'larilor
tem eiază pe abordarea a cti în tregii pregătiri. C e-i drept, R ep u b lica Sud-A fricană. de baruri să aibă grijă ca să fie
nu to ţi aviatorii au în ţeles
vă, co n ştien tă a problem elor. din cap u l locu lu i n ece sita tea In prezent, in form ează co res fo lo site p rosoap e d iferite pentru
A ceastă participare co n ştien acestui p un ct de plecare. p on d en tu l ziaru lu i „R eynolds ştergerea vaselor d up ă fo lo sirea
tă trebuie să se m a n ifeste în S -a u ivit n ed u m eriri: de ce N ew s“, ap artheidu l se p ractică lor de că tre clien ţi albi şi a fri
deja sau va fi p ra ctica t in cu- c a n i.
toate. C andidaţii au accep tat oare se acordă m ai p uţină rînd în to a te in stitu ţiile g u ver A p arth eid u l se ex tin d e şi... în
de bună voie să devină cos aten ţie centrifu gii, standului n am en tale, de exem p lu la o fici film e. A fricanii nu sîn t a u tori
m onau ţi. P rin cip iu l liberului vibrator şi altor in sta la ţii ile p o şta le, p recu m şi în tren u ri,
con sim ţăm în t este criteriul sp eciale ? A fost n evoie de autobuze, parcuri, grăd in i zoo zaţi să vizion eze film ele in care
prim ordial care co n stitu ie putere de convingere, de d e logice, b ib lioteci, taxiu ri, cin e
m atografe şi restaurante. A p a rt „europenii in tră in co n ta ct cu
heidul s-a ex tin s p în ă şi asupra n eeu rop en ii“.
baza p regătirii cosm onauţilor. m onstraţii. vizitării ştran du rilor. Pentru unitatea
D upă ce a m en ţion at afir C onducătorii gru p u lu i ar A p a rth eid u l p rescrie să nu se celor ce muncesc
m aţia cu n oscu tu lu i psiholog dori ca cei selecţion aţi să-şi fo lo sea scă cu vîn tu l „d om n ule“
ad resîn d u -se african ilor. Este,
am erican, G eratew ohl, care în ţeleagă just noua chem are, de a sem en ea , in terzis să se strin- din Africa SAN TIAG O D E CHILE : D em o n str a ţie de so lid a rita te cu C uba.
nu atrib uie o în sem n ătate să-şi dea seam a pe d eplin de g ă m in a fu n cţion arilor „de cu
d eosebită liberului co n sim ţă- g reu tă ţile ce le sta u în fa ţă . lo a r e “ . R A BA T 12 (A g e rp re s). — Săp- In foto : In f r u n t e a p o p u l a ţ ie i se a f lă c o n d u c ă to r i a i u n o r p a r tid e p o lit ic e Şi o r g a n iz a ţii
t ă m î n a l u l m a r o c a n „ L ’A v a n t -
OOOOOOOOOOOOOOOÔOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO M inistrul P oştelor şi S ă n ă tă G arde“, a p u b licat com u n icatu l de m asă din C hile.
ţii in ten ţio n ea ză să in trodu că şed in ţei S ecretariatu lu i F ed era
Poporul congoles; ţiei sin d ica telo r din În treaga Presa engleză despre problema reluării
neliniştit de soarta lui €izenga A frică, care a avu t lo c zilele experienţelor nucleare
acestea la C asablanca.
In com u n icat se su b lin iază r o
lul F ed era ţiei ca fa cto r al u n ifi
cării şi m obilizării m aselor a fri
LEO PO LDVILLE 12 (A ger Congo, am stat de vorbă cu g e , su b lin ia z ă , z ia r u l, că, O N L U ., ca n e şi. e ste c o n d a m n a tă a c tiv i de către S. II» A» şi Anglia
pres). — D. F ed eaşin , corespon Joseph K asongo, p reşed in tele care' a fost u n ea lta d ireetă • a
tatea de scind are d u să de C on fe
d e r a ţ ia s in d ic a lă ; ‘S tv ic a n ă a l c ă
dentul agen ţiei TASS, transm ite: C am erei D ep utaţilor, şi cu cîţi- arestării lui G izen ga, -treb u ie rei cen tru se 'află la D akar. LONDRA 12 (Agerpres). — TASS cipale puteri nucleare, dar pot îngreuna experienţe nucleare. Influentul ziar
O pinia p u b lică co n g o leză co n va m in iştri, care la întrebarea să-şi spună cu vîn tu l“. C rearea acestei organ izaţii este transmite : tratativele cu privire la încetarea expe „Observer", de- pildă, se pronunţă pen
m ea desp re n oul loc de d eten ca lifica tă in com u n icat drept o rienţelor nucleare. tru încheierea grabnică a unui acord
tin u ă să m an ifeste o grijă se ţiu n e al lui G izen ga au d ecla U ltim a com pletare, care n i in iţia tiv ă „străin ă in tereselor Comeiitind hotărîrea S.U.A. şi An- cu privire la încetarea experienţelor,
rioasă în leg ă tu ră cu soarta p a rat că nu ştiu nim ic despre m e r e şte d rep t la ţin tă , Ia a d r e african ilor“. glei de a relua experienţele cu arma Ilarry Brandon, corespondentul din subliniind că mijloacele ştiinţifice şi
trio tu lu i co n g o lez 'A ntoine G i- aceasta. sa co n d u c ă to r ilo r O .N .U . în C on nucleară în atmosferă, presa engleză Washington al ziarului „Sunday Ti tehnice moderne permit să se detecteze
zenga. In p ofid a asigurărilor o fi go, dem onstrează o dată m ai In com u n icat se arată de ase subliniază că, după părerea specialiş mes“, scrie: Deocamdată nici oamenii
ciale date de au torităţi că secu N elin iştea congolezilor fa ţă de m ult rolul ruşinos al d em n ita m en ea că s-a ad op tat o hotă- de ştiinţă, nici militarii nu au furnizat aproape toate exploziile nucleare.
ritatea lui G izen ga este „asigu soarta con tin u atoru lu i credincios rilor su sp u şi a i O .N .U . în a r e s rire p rivin d ed ita rea u n ei p u b li tilor, noile experienţe cu arma nucleară dovezi absolut convingătoare în sen
ra tă “, la L eop old ville dom neşte al op erei lui L um um ba, s-a a c tarea ileg a lă şi d eţinerea fiu lu i ca ţii lu n are a F ederaţiei,' în trei sul necesităţii de a se relua experien „Sunday Times“ scrie într-un editor
părerea u n a n im ă că v ia ţa lui cen tu at în m od d eosebit după cred in cios al poporului con go lim bi. nu pot aduce schimbări esenţiale în ţele nucleare, dar considerentele de or rial că declaraţia Angliei şi S.U.A.
A n toin e G izenga este intr-o m ă ap ariţia in u ltim ele n u m ere ale lez, A ntoin e G izenga. din politic au făcut să încline talerul cu privire la planurile de reluare a ex
sură m ai m are p rim ejdu ită decit z ia r u lu i „ L e C o u r r ie r d ’A fr iq u e “, raportul de forţe al celor două prin- balanţei. perienţelor sînt „inoportune" în ajunul
acum cîteva zile. organ al elem en telor reacţion a O p in ia p u b lică p ro g resistă din tratativelor de la Geneva asupra dezar
re p rooccid en tale, a unor ştiri cap itala R ep ub licii C ongo, p op u Y i! e e c c u s € e ! a a ° is ! P i t t e r m e , sau „Se poate spune cu siguranţă, scrie mării. Ziarul subliniază că reluarea ex
D u p ă cum) s - a m a i a n u n ţa t, din care reiese că „p otrivit unor la ţia p r o v in c ie i OrtVIntale şi a corespondentul din Washington al zia perienţelor va produce o impresie nefa
zilele trecu te, G izen ga a fost zvon u ri“, care circu lă în rîndu- altor p rovin cii ale ţării cer p u desgjre n e u tr a lita te a A ustriei rului „Sunday Telegraph“, că preşedin vorabilă atit asupra opiniei publice
tra n sfera t din o ra şu l M oanda rile p op u laţiei, G izen ga „este n erea im ed ia tă în lib ertate a tele Kennedy a şi adoptat hotărîrea cu mondiale, cît şi a celei engleze.
pe m ica insulă B olabem ba, s i otrăvit cu o otravă cu efect lui A n toin e G izenga. V IEN A 12 (A gerp res). — m ult p restigiulu i şi stab ilităţii privire la reluarea experienţelor nucle
tu a tă în d elta flu v iu lu i Congo. len t“. are în atmosferă". Ziarul „Reynolds News“ califică acea
P otrivit relatărilor persoanelor T em îndu-se de acţiu n i popu In tr-u n discurs' ro stit la p os p o litic e a rep u b licii n oastre, a stă hotărire a puterilor occidentale drept
care au vizitat Bolabem ba, N e am intim bine, m i-a spus lare, rea cţiu n ea ia m ăsuri de Potrivit relatărilor corespondentului .„demenţă nucleară“. Condamnînd parti
aceasta este o m ică insulă lu n un m em bru al S en atu lui C on „ p reca u ţie“. D u p ă cum r e la te a tu l de radio V iena, v iceca n cela spus B. P itterm an n , ca ev e n ziarului „Obs6rver“„ Below, unii li ciparea Angliei la experienţele nucleare
gă de circa doi km. şi la tă de golez, de soarta unui a lt cu n os ză presa con goleză, zilele aces deri ai Pentagonului cer ca experien din Nevada şi punerea insulei Christ
circa un k m . 'Acolo e s te în c a r cu t luptător p en tru libertatea tea „in scop u l p reintîm pinării rul A ustriei, B. P itterm an n , s-a tu a la părere a unor ţari că A u ţele nucleare să înceapă înainte de des mas la dispoziţie pentru experienţe
tiru it un m ie d etaşam en t de A fricii, F elix M oum ie, otrăvit unor m a n ifestă r i de m a să în
so ld a ţi. de colon ialişti şi de aceea nu ap ărarea lu i G izen g a “, din referit la problem a n eu tra lită stria şi gu vern u l său a p lică n eu chiderea tratativelor de la Geneva cu americane, „Reynolds News“ scrie:
p utem să nu atribuim im por T h y sv ille a fo st ch em a t la L eo privire la dezarmare.
E ste sem n ificativ fap tu l că ta n ţă celor scrise de „Le p old ville „în aju tor“, un b a ta ţii A ustriei. tra lita tea în m od d iferen ţia t „Neputînd exercita influenţă asupra.'?1
au torităţile oficiale şi în alţii C o u r r ie r d ’A f r iq u e “ . lion de au tocam ioan e b lin date, După cum reiese din comentariile re
d em n itari ai O .N .U . n u au c o care a ocupat p oziţii in tr-o se B. P itte r m a n n a d e c la r a t că p o rn in d de Ia sis te m u l p o litic liticii americane, vom merita maxima' :
m un icat nim ic despre m otivele P înă şi un ziar p rooccid en tal rie de cartiere africane. A u fost dacţionale ale ziarelor londoneze de
transferării lui G izen ga pe in ca „P resen ce C on golaişe“ este b arate şo selele în reg iu n ile K ik - hotărîrea privind n eu tralitatea al sta telo r vecin e. de dispreţ moral în schimbul unui cîş-
sula B olabem ba. M ai m ulţi n evoit să recu noască că „Con- w ita , K vvilu şi G u n gu . A fost duminică, presa engleză nu este cîtuşi
m em bri ai gu vern u lui şi p arla goul independent nu s-a m atu in terzis ziarul „Le M atin “ — or A ustriei, co n sfin ţită în c o n stitu Ar fi u til, a sp u s în co n tin u a tig de fapt imperceptibil în putere şi
m entului n ici nu sîn t in form aţi riza t su ficie n t p en tru, a îm părţi gan u l p artidu lu i M işcarea n a ţia ţării, nu a fo st im p u să din re B . : P itterm an n , ca m em brii de puţin entuziasmată de apropiatele influentă".
că G izen g a a fo st tra n sfera t în- d rep tatea în m od im parţial. V ii ţion ală congoleză, care s-a p ro afară, ci a fost ad op tată de par guvernului şi d ep u ta ţii p arla
tr-u n a lt lo c d e d eten ţiu n e. L a 10 toarea so a rtă a lui G izenga d e n u n ţa t în ap ărarea lui G izenga, lam ent. In con stitu ţie se arată m en tu lu i să stabilească con tacte -m=
feb ru arie la o recep ţie în cin s p ind e m ai curînd de h otărîri de au fo st interzise m a n ifesta ţiile că în scop u l m en ţin erii in d ep en personale cu oam en ii de stat
tea lu i S. Linner, fostu l rep re ordin p olitic d ecit de ordin ju de m asa, m itingu rile etc. A ces d en ţei şi in teg rită ţii sale teri d in a lte ţări cu care A ustria ar Ca rezultat al politicii lui Boun Oam
zen tan t sp ecial al secretarului r id ic “. te m ăsuri însă nu pot îm pied ica toriale, A ustria proclam ă de d o ri"să' în treţin ă relaţii bune,
g en er a l p rovizoriu a l O .N .U . în bună voie n eu tra lita tea p erm a S ituaţia din Laos s-a ag ravat din nou
„A ici e ste op ortu n să se a d a u - poporul con golez să continuie nentă. N oţiun ea de neu tralitate pentru ca aceste sta te să se con
im plică o b lig a ţia A ustriei de a X IE N G K U A N G 12 (A g erp res). p e rebele care îm p reu n ă cu avia
lu p ta p en tru p u n erea în lib erta nu încheia alian ţe m ilitare cu vingă că gu vern u l şi p arlam en P o stu l de rad io „V ocea N ao ţia atacă p o p u la ţia p aşnică.
su lu i“ a tr a n sm is la 11 fe b r u a
te a lui A n toin e G izenga, lu p tă tul austriac tind spre m en ţin e rie un com en tariu în care a a ră In p ro v in cia V an g V ien g, V ien-
ta t că agravarea situ a ţie i în tia n e şi X ien g K u an g au fo st
tor consecvent pentru lib erta a lte ţări şi to to d a tă de a apăra rea n eu tra lită ţii şi stabilirea de Laos este un rezu ltat al p oliticii paraşutate detaşam ente de re
te a şi u n ita tea C ongoului. prom ovate de B oun Oum care, beli care se ded au la acte de s a
eficien t n eu tra lita tea de orice rela ţii b un e cu to a te ţările. sp rijin it de S ta tele U nite, şi-a botaj, atacă, u cid cetăţen i p a ş
in te n sifica t a tacu rile îm p otriva n ici şi p rovoacă m ari pagube
încălcare. S în t sigu r că m a jo ri j Arestarea regiu nilor a fla te sub con trolu l m ateriale.
ta tea covîrşitoare a poporului .unor complotişti tr u p e lo r r e g a le ş i N e o L ao I-lak-
au striac este-co n v in să ca. şi.p in ă sat. U n p u rtător de cu vîn t al C o
acum de justeţea- a cu tei hotă- m itetu lu i m ilitar n aţion al a'
La în cep u tu l acestei luni, a L aosulu i a fă cu t la 9 februe'
rîri ş i : resp in g e în . m od c a te g o în Indonezia a n u n ţa t p o stu l de radio „V ocea o d ecla ra ţie în care a arătat
in u ltim ele zile sîn t to t m ai ft
® IP'IE S C U R T • IPIE S C U R T • ric orice în că lca re din afară a DJAKARTA 12 (Agerpres). — L aosu lu i“, grup area de la Sava- ven te cazu rile în care ofiţeri
n eu tra lită ţii A ustriei. Autorităţile indoneziene au arestat so ld a ţi d in tru p ele lui N osavai.
MOSCOVA. — După cum s-a mai LONDRA. — Agenţiile de presă rela 33 de complotişti în insulele Molusce. n n ak et a m ob ilizat în că 1.000 de trec de p a rtea forţelor p a trio ti
anunţat, la 14 martie la Geneva îşi va tează că in seara zilei de 11 februarie N im ic nu p oate dăuna a tit de ce laoţien e. In p rovin ciile A tto-
începe lucrările Comitetul celor IS stale pe Flcet Street din Londra, unde se sold aţi care, cu ajutoru l tru p e peu, S aravan , pe fron tu l de la
pentru dezarmare. Intr-un mesaj adre atlă majoritatea redacţiilor marilor Complotiştii făceau parte dintr-o reţea
sat de N. S. Ilruşciov guvernelor tu ziare engleze, peste 2.000 de persoane lor ta ila n d eze, su d -v ietn a m eze şi
turor ţărilor particiante la lucrările co au organizat o manifestaţie împotriva ramificată a unei organizaţii diversio
mitetului este cuprinsă propunerea ca intenţiei Angliei şi S.U.A. de a proce
el să-şi înceapă lucrările „la cel mai da in comun la proiectatele experienţe niste, descoperite în timpul cercetări
înalt nivel cu participarea şefilor de cu arma nucleară pc insula Christmas.
guverne sau de state“. lor în.legătură cu atentatul împotriva
ROMA. — La 10 februarie, a avut
SVERDLOVSK. — Au fost terminate loc la Roma un miting de masă de so preşedintelui Sukarno, care s-a produs
principalele lucrări pentru montarea lidaritate cu lupta forţelor democratice
reactorului centralei atomoelectrice de din Franţa. După terminarea mitingu la Makassar. După cum anunţă agen c i a n k a i ş i s t c a u d e z l ă n ţ u i t a t a H in H o p ş i în a lt e l o c a l i t ă ţ i , a u
la Beloiarsk, pe fluviul Ural. Au şi lui tineretul a organizat pe străzile
fost construite principalele instalaţii ale oraşului Roma o demonstraţie de pro ţia Antara, această organizaţie diver cu ri în m ai m u lte regiu n i ale trecu t de p artea tru p elor regale
sionistă era finanţată direct de colo L aosului. A stfel, în regiu n ea şi N eo L ao H ak sat m ai m ulţi o fi
centralei, inclusiv sala maşinilor. A test împotriva pericolului fascist din nialiştii olandezi. N am -T a au fost trim ise noi tru - ţeri su periori îm p reu n ă cu so l
început etapa finală a lucrărilor cri Franţa. d a ţii în subordine şi arm am en
construcţii-montaj. BERLIN. — In 1962, în Berlinul oc t u l p e c a r e -1 a v e a u a s u p r a lo r .
SANTIAGO.GHILE. - După cum cidental s-au înregistrat majorări de In d ecla ra ţiile lor, o fiţerii şi
anunţă agenţia Prensa Latina, între preţuri. De Ia începutul lunii ianuarie, O.Â.S. continuă acţiunile teroriste so ld a ţii rebeli au a ră ta t că au
în Algeria trecu t de p artea forţelor arm a
Cuba şi Chile a fost semnat un nou inclusiv primele zece zile ale lunii le- te regale şi N eo Lao H ak sat d e
oarece sin t n em u lţu m iţi de p o
acord comercial prin care se prevăd bruarie, în Berlinul occidental au cres litica prom ovată de Boun Oum
!inportănie schimburi de mărfuri între cut cu aproximativ 15 la sută preţu Ia tă cum tră iesc co p iii săr a ci din ca rtieru l m u n cito resc din ALGER 12 (Agerpres). — plodat 48 de bombe, care au — de sab otare a form ării unui
Aba dan — Iran. . Acţiunile teroriste ale O.A.S. provocat moartea a 15 persoa guvern de coaliţie, precum şi de
cele două ţâri. Potrivit acordului, Cuba rile la cartofi şi peşte. S-au scumpit continuă atit la Alger cît şi în ne şi rănirea a peste CO. con tinu area atacu rilor îm p otri
alte oraşe algeriene. va regiu nilor eliberate. Ei au dez
va exporta în Chile peste 50.000 de plinea şi produsele de panificaţie. S-a După cum relatează France v ă lu it că m oralu l tru p elor lui
Potrivit relatărilor corespon Presse, sîmbătă noaptea la Oran N osavan este în p rezen t fo a rte
tone zahăr. Acesta este cel de-al 5-!ea anunţat majorarea preţurilor Ia briche dentului din Alger al agenţiei membri ai O.A.S. au săvîrşit
France Presse,' în noaptea de un nou turt de arme. Ei au pă scăzu t. N u m eroase atacuri, au
acord comercial încheiat în decursul a tele de huilă, care reprezintă principa sîmbătă spre duminică, cît şi în truns într-un depozit de arma
5 ani între cele două ţâri. cursul zilei de duminică pe în ment şi au iurat arme automate d ecla ra t ei, sin t în trep rin se n u
lul combustibil folosit de populaţie. treg teritoriul algerian au ex- şi o mare cantitate de muniţie.
m ai în u rm a am en in ţărilor şi
p resiu n ilor ex ercita te de ofiţerii
a m e r ic a n i si rebeli.-
Redacţia şi adminisţeaţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar :conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6. noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Foii grafică „1 Mai“ - Deva.