Page 44 - 1962-02

Huiv.ní v*:n-
Anul XIV. Nr. 2220
N e a flă m la în cep u tu l celui
'de-al tr e ile a an a l şe se n a lu lu i.
C ite realizări îr u m o a se au o b ţi­
n u t oam en ii m u n cii d in regiu n ea
n o a stră în cei doi ani care s-au
scu rs I Ia tă , h a rn icii m in eri din
V alea Jiu lu i au d at p atriei
p este p la n 252.000 to n e că rb u ­
n e b ru t, d in tre ca re 119.000 to n e
cărbune cocsificab il. In anul
1961 ei au sp orit p rod u ctivita­
te a m u n cii în m ed ie p e bazin cu
80 kg. pe p ost fa ţă de anul 1960.
C a lita tea cărb u n elu i pe care l-au
e x tr a s în 1961 a a v u t un c o n ţi­
n u t de c e n u ş ă cu 0,9 la s u tă m a i
m ic d ecit în 1960. F a ţă de c i­
fr a p la n ific a tă , în anul trecu t
con ţin u tu l de cenu şă a fost re­
d u s cu 0,1 la su tă .
La toate acestea se m ai pot
a d ă u g a şi cele p e s te 10.500.000
Iei eco n o m ii p este p la n r e a liz a ­
te în 11 lu n i a le a n u lu i 1961,
m iile de m .l. de g a lerie a rm a tă
m eta lic şi m u lte altele.
La baza su cceselor am intite
stă m unca en tu ziastă a colec­
tivelor de m ineri con d u se şi în ­
drum ate de organ izaţiile de
p artid , d orin ţa lor fierb in te de
a tvaduce în v ia ţă cu su cces D i­
rectivele celu i de-al Ill-le a C on­
gres al p a rtid u lu i, P en tru a le
obţine, ei au în fă p tu it su te de
m ăsuri tehnico-organizatorice,
au ap licat cu curaj in iţiativele
şi m etod ele noi de m uncă,
au rid icat n ivelu l teh nic al p ro ­
d u cţiei.
La în cep u tu l an ulu i trecu t m i­
n erii din T eliu c au p o rn it in iţia ­
tiv a : „N ici un v a g o n et de m i­
nereu rebutat". M ai în tii ea a
fo st îm b răţişată de către fron-
ta liştii sectoru lu i III L upeni, a-
p oi, în tr-u n tim p scurt, a ajuns
să fie ap licată de zeci de b ri­
găzi de la to a te exp loatările. Á-
c e s t a d e f a p t e s t e u m il ’d in f a c ­ m ulte alte colective de m un că
torii p rin cip ali care au condus
la îm b u n ătăţirea ca lită ţii că r­
b u n elu i şi, im p licit, la rea liza rea
celor p este 10 m ilioan e lei ec o ­
n om ii la p reţu l de cost. P rin ­
tre co lectivele care au ob ţin ut
cele m ai b u n e rezu ltate se n u ­
m ără cele d e la U ricani, V u l­
can , L o n ea şi Llupeni.
L a fel de lău d ab ile sîn t şi
su ccesele ob ţin u te d e m inerii
care au a p lica t in iţia tiv a texti-
listei sovietice V alen tina G aga-
nova, d e preluare a b rigăzilor
răm ase în u rm ă de către şefii
u nor brigăzi fru n taşe. P ion ierii
a ce stei in iţia tiv e în V alea Jiu lu i
sîn t A urel C ristea de la A ninoa-
sa, A ndrei N agy de la L u peni şi
alţii. D e asem enea, m erită ev i­
d en ţiate avan sările m ari ob ţin u ­
te d e b rigăzile conduse de Iu-
liu Ş om ogyi, C onstan tin Sores-
cu, D ion isie B arth a şi Petru
T ătaru la lu crările d e d esch i­
deri şi pregătiri, ca u rm are a
u nei bune organ izări a m un cii
şi a fo lo sirii din p lin a u tilajelor.
N em ulţum itor este în să fa p ­
tul că exp erien ţa acestora n-a
d e v e n it un b un a l tu tu ro r. A-
cea sta de a ltfel este şi o e x p li­
c a ţ ie a. r ă m în e r îi în a n u l tr e c u t
a unui num ăr destul de m are
de brigăzi sub p lan — o p ată
p e p anou l realizărilor.
D esp re lip su ri s-ar m ai p u tea
vorbi încă. N u s-a fă cu t totu l
în d ire cţia in tro d u cerii în s u b ­
teran a teh n ic ii m in iere noi. D e­
şi arm area cu fier şi bol ţari s-a
extins, num ărul ab atajelor fron­
tale arm ate m etalic a crescut,
con su m u l de lem n este în că ri­
d icat. P roblem a în cărcării m e­
ca n ice în ab a ta je este în că d e­
parte de a fi rezolvată.
In anul 1962 m in erii V ăii J iu ­
lui vor trebu i să d ea econ om iei
n aţion ale şi m ai m ult cărbune.
V or treb u i să red u că în
con tin u are preţu l de cost al a-
cestuia. C on ferin ţa region ală de
p artid a arătat că pentru în d e­
p lin irea cu su cces a sarcin ilor
ce le revin treb u ie să rid ice c o n ­
tin u u p ro d u ctiv ita tea m uncii,
„Trebuie să vă străduiţi
ca piesele pe care le exe­
cutaţi să fie lucrate cu
p r e c iz ie le spune mai­
strul Adam Munteanu, ele­
vilor Şcolii profesionale de
mecanici agricoli din Alba
Iulia.
In fotografie':' Elevii
anului i aflaţi in atelierul
mecanic al şcolii, ascultă
explicaţiile maistrului.
Miercuri 14 februarie 1962
n ffiSgECSSaLVTIffiggaS
să lu p te p en tru rid icarea tu tu ­
ror b rigăzilor răm ase în urm ă şi
să îm b u n ătăţească n econ ten it
ca lita tea prod ucţiei.
L ucrările C on ferin ţei reg io n a ­
le de p a rtid au c o n s titu it p e n ­
tru m in eri un n ou im b old în
m uncă. M ărturia a cestu i fa p t
sin t cele p e ste 14.000 to n e căr-
bune ex tra se p este p la n în lu ­
na ian u arie, en tu zia sm u l cu c a ­
re a p lică cele m ai n oi in iţia ti­
ve în în trecerea so c ia listă . D ar,
pentru ca realizările să fie m e­
reu m ai bune, com itetele de
partid vor trebui să în drum e
con d ucerile telin ico-ad m in istra-
tive ale ex p lo a tă rilo r şi co m i­
tetele sin d icatelor, să ia cele m ai
eficien te m ăsuri ca acest elan
să fie tot m ai în su fleţitor, să-l
ca n a lizeze în d irecţia lich id ă rii
lip su rilor din an u l trecu t.
E ste cu n oscu t că m inerii de
la sectorul X I P etrila au p orn it
de curînd in iţia tiv a de a rid ica
în an u l a cesta to a te b rigăzile
răm ase în u rm ă la n iv elu l celor
fru ntaşe. A ceastă in iţiativă va
trebui stu d ia tă şi a p lica tă la
toate sectoarele şi exp loatările
m in iere din V alea Jiu lu i. E a e s ­
te u n a d in căile cele m ai im p o r­
ta n te prin care se va p u tea a-
ju n ge ca în cel m ai scu rt tim p
să nu m ai ex iste n ici o brigad ă
răm asă sub plan. Şi pentru ca
ea să d ea cele m ai bune rezu l­
ta te sîn t n ecesare d oar o cit
m ai b u n ă organ izare a m uncii,
o ap rovizionare teh n ico-m ate-
rială ritm ică a locu rilor de m u n ­
că şi o asisten ţă teh n ică m ai
su sţin u tă .
D e ctirîn d m in erii din V ulcan
au îm b răţişat in iţia tiv a furna-
liştilo r din C ălan „Să realizăm
în 1962 in d icii p revăzuţi pentru
1965“. Ea a fo st îm b răţişată de
d in reg iu n ea n o a stră , iar re ­
zu lta tele pe care le obţin sîn t
cit se poate de bune. Fără în ­
d oială că p osib ilită ţi de ap lica,
rea ei sin t la to a te exp loatările
din V alea Jiu lu i. T reb uie doar
stu d iate şi valorificate.
'A m inteam m ai su s d e r e z u lta ­
tele b u n e ob ţin u te prin a p lica ­
rea in iţia tiv ei „N ici un v a gon et
de cărbune rebu tat“. P entru îm ­
b u n ătăţirea în con tin u are a ca ­
lităţii cărbunelui este n ecesar ca
a c e a stă in iţia tiv ă să fie şi m ai
m ult extin să. C om itetele sin d i­
catelor să ia to a te m ăsurile p en ­
tru a fa ce din ea o a cţiu n e de
m asă, să a ju n g ă acolo în c ît în
anul 1962 această in iţia tiv ă să
c u p r in d ă to a te b r ig ă z ile d in a-
b a ta je.
O biective care trebu ie să co n ­
stitu ie de asem enea o p reocu ­
pare p erm an en ă a colectivelor
m in iere din V alea Jiu lu i şi m ai
ales a cad relor teh n ico-in gin e-
reşti sîn t reducerea con su m u ri­
lo r s p e c ific e , e x tr a g e r e a d in a-
b a ta je le f r o n ta le a tr e i f iş ii la
d ouă zile, iar la m in a Lupeni,
d o u ă fişii pe zi, ex tra g erea în
ab atajele cam eră a două cîm .
puri pe schim b şi in trodu cerea
pe o scară to t m ai largă a teh ­
n icii m in iere noi. R ea liza rea lor
cu su cces în sea m n ă p rod ucţie
sp orită, de o calitate tot m ai
b un ă şi la un p reţ de co st seă-
zut.
PROTETAIII T5TN TOATE TAR IIB, UMTI-VA !
Inovaţii
şi ra ţio n a liză ri
La I.R.E.H. Deva, mişcarea
de inovaţii a luat în ultimul
timp o mare dezvoltare. Anul
trecut bunăoară, la cabinetul
tehnic al întreprinderii au fost
înregistrate 40 propuneri de ino­
vaţii. Dintre acestea, 39 au fost
acceptate. Anul acesta, numai
înlr-o lună şi jumătate, au fost
prezentate alte 5 propuneri de
inovaţii şi raţionalizări. 3 din­
tre ele au fost deja . aplicate :
„Dispozitiv pentru măsurarea
de Ia distanţă a temperaturii
transformatorilor“, „Dispozitiv
cu semnalizare optică pentru
7 semnalarea deranjamentului' în
j mersul comprcsonrelor“ şi „Po­
lizor pe strung“. Printre autorii
lor se numără tovarăşii Ghcor-
gbc Stanca, Paulin Gioran, Ioan
Nicoarâ şi Cornel Nagy.
P. 1URCON1
corespondent
Propagandă
agricolă prin
conferinţe
In aceste zile de iarnă,
la căminul cultural de cen­
trii. din comuna Bretea
Streiului, raionul Haţeg, se
duce o rodnică propagan­
dă agricolă prin conferin­
ţe. Conferinţele, avind nn
conţinut bogat, orientat în
sprijinul întăririi economi­
co-organizatorice a gospo­
dăriilor agricole colective
din comună, sint .urmărite
cu interes de colectiviştii
care vin în număr mare
să le audieze. Dintre con­
ferinţele expuse pînă in
prezent am intim : ‘..Dez­
voltarea creşterii animale­
lor in următorii ani“, ..Căile
pentru sporirea producţiei
de grîu“ ele.
4 pagini 20 bani
La festivitatea inaugurării gospodăriei agricole colective
din Romos, veselia, entuziasmul şi bineînţeles... rubiniul de Ro-
mos n-au lipsit.
In fotografie, noii colectivişti închină pentru înflorirea ti­
nerei lor unităţi agricole socialiste.
Economii de combustibil conventional
B ilan ţu l lu n ii ia- co n o m ie de p este
nuarie, în ch eia t zi- 280 ton e com b usti-
lele trecu te la de- bil co n v en ţio n a l,
p o u l C .F .R . S im b r ia ,; ; B r ig ă z ile de p e 16- cele m ai bune con-
a fost d eosebit de com otive con d u se
rodnic. P rintre a lte ­ de m ecanicii lo sif
le, s-a p u tu t c o n sta ­ A lbu, S im ion M iheţ,
ta că m ecanicii de V iorci M arian şi c e ­
aici au rea liza t în
luna resp ectivă o e- lelalte, au făcu t p o ­
Cerc de muzică pentru şcolari
La clubul minerilor din Uri­
cani a luat fiinţă un cerc de
muzică. îndrumaţi de cadrele
didăctice de la Şcoala de 8 ani
din localitate, aproape 100 de
şcolari din clasele 1—IV frec­
ventează cu regularitate acest
Curs cu apicultorii
La staţiu n ea exp erim en tală
h o rti-v itico lă din G eoagiu, raio­
nul O răştie s-a organizat de că ­
tre a sociaţia crescătorilor de a l­
b in e din reg iu n ea H u n ed oara un
curs cu crescătorii de albine. La
curs p articip ă stu p arii din m li-
Reîncărcâtor
folosit la cărbune
In frontalul de pe stratul 15 de la
mina Lupeni, la scoaterea pil ierului se
foloseşte un reîncărcălor cu bandă. Es­
te pentru prima dală cînd se foloseşte
un asemenea'utilaj în cărbune. Cu aju­
torul său s-nu încărcat în ianuarie
aproape 1.000 tone de cărbune.
\•
Si^ííííSiSjj*:?:
P rim irea de ca
Gheorghe Gheorghiu ¦Uej,
o Sînt toate condiţiile să se res­
a ambasadorului Uniunii Sovii isce
pecte lerir.enele de dare în folosinţă!
!. K. Jegaiin
(pag- 2-a);
P r e şe d in te le C o n siliu lu i (le S ta t a l R. P. R o m în e , G h eo r g h e
o O importantă iniţiativă pătrun­ G h eorgh iu -D ej a p r im it în a u d ie n ţă p e a m b a sa d o ru l U .K .S.S.
I. K. J eg a iin ca re i-a în m în a t text'ul m e sa ju lu i, c o n ţin în d
să de dorinţa de a rezolva pro­ p rop u n erea ca lu cră rile C om itetu lu i celor 18 sta te să în cea p ă la
nivel în alt, ad resat de N. S. H ruşciov p reşed in telu i C onsiliu lui
blema vitală a dezarmării — Me­
d e S t a t a l R. P . R o m în e , t o v a r ă ş u l u i G fr e o r g lie G h e o r g h iu - D e j şi
sajul lui N. S. Hruşciov, conţi-
p reşed in telu i C onsiliu lui de M in iştri, tovarăşu lu i Jon G heorghe
nînd propunerea ca lucrările Co­ M aurer.
mitetului celor 18 state să încea­ -B * .-
pă la nivel înalt (pag. 4-a). Vom realiza şl depăKt şi»
obiectivele propuse
de coSectivistii din Balosnîr
lililí
¦M i
C o lectiv iştii din sa tu l n ostru cep ere a n im a lele pe care le au
au lu at cu n o ştin ţă d esp re in i­ în prim ire, resp ectă în tocm ai
ţia tiv a c o le c tiv iş tilo r clin B a lo - p r o g r a m u l d e fu r a ja r e şi m u ls,
m ir care s-au a n g a ja t să re a li­ ţin o ev id en ţă p recisă a p ro ­
zeze în acest an o în cărcătu ră d ucţiei şi se străd u iesc să a p li­
de 40 b o v in e din care 20 vaci şi ce în p ra ctică cele în v ă ţa te la
ju n in c i p recu m şi 100 o v in e la cu rsu rile a g ro z o o teh n ic e.
su ta d e h e c ta r e teren a g rico l, iar în d ru m a ţi de cad rele teh n ico,
efectiv u l m ediu an u al al p roci- in g in ereşti, n oi am reu şit să f a ­
n elor să aju n g ă la 60 cap ete la cem o selecţie rig u ro a să a an i­
su ta de h ecta re teren arabil. m alelor de p rod ucţie. P rin reţi­
L a go sp o d ă ria n o a stră co le c ­ n erea din p ră silă p ro p rie a în ­
tivă, în că rcă tu ra de an im ale la treg u lu i tin eret p ro v en it de la
su ta de h ecta re a fo st în an ul cele m ai p rod u ctive a n im a le,
tr e c u t d e 32 b o v in e d in c a r e 10 vom r e u ş i ca p în ă la s f ir ş itu l
v a ci şi ju n in c i, 24 p o r c in e şi 77 an ulu i să aju n gem la o în că r că ­
o v in e . tu r ă de 20 v a ci şi ju n in c i la f ie ­
care 100 ha. teren agricol. T o t­
L ucrările C on sfătu irii pe ţară odată, vom folosi cred itele acor­
a ţăran ilor colectivişti au scos date de stat pentru procu rarea
în e v id e n ţă fa p tu l că „ d e z v o lta ­ a 30 viţele, iar din fo n d u ri p ro .
rea şi creşterea raţion ală a tu ­ prii vom cu m p ăra 1.000 p u i de
turor sp eciilo r de an im ale, în fer­ g ă in ă .
me m ari duce la folosirea m ai
bună şi m ai com p letă a resur- Ne vom în griji de asem en ea
I selor in tern e, a de asigu rarea u-
b raţelor dc m un- * * • • • • • • * • * • • • * • • • • • • • • • « nei baze furajere
de c a lita te şi în
că şi a m ijloace- IR ANUL 1962 can tităţi în d es­
tu lătoare. In a-
lor de producţie ~ cest scop am se­
ale gospodării- ^ EIECARE G.A.C.
lor, asigură obţi- 40 BOVINE, 60 PORCINE ŞI
nerea de venituri 100 OVINE LA SUTA m ăn at în toam nă'
băneşti în tot DE HECTARE
14 ha, cu trifo i
cursul anului, lu cern ă şi 8 ha.
contribuind la cu orz, iar în p r i­
a c o r d a r e a d e a v a n s u r i lu n a r e m ă v a r ă v o m în s ă m în ţ a 8 ha,, c u
colectiviştilor şi la creşterea ovăz şi 5 ha. cu sfleclă furajeră.
sim ţitoare a fond ulu i de b ază“. F u r a j a r e a v a c i lo r 'de l a p t e c u
N oi sîn tem de d eplin con vin şi porum b siloz n e-a con vin s că a-
de a cest lucru, d eoarece în anul cea stă p la n tă se ob ţin e la un
trecut, p rin valo rifica rea la sta t preţ de cost scăzu t, este d eo se­
a p rod uselor an im aliere am ob ­ b it de b o g a tă în u n ită ţi n u tri­
ţin u t 79.300 lei din v în za rea v i­ tive şi con trib u ie la sp orirea
telo r şi a p o rcilo r. 31.850 lei din su b sta n ţia lă a p rod u cţiei de
v în za r ea la p te lu i de v a că , 17.000 lapte. D e aceea, vom sem ă n a cu
lei din v în za rea lin ei şi a brîn- p o r u m b silo z o s u p r a fa ţ ă d e 13
zei de oi etc. b a., iar p e alte 15 h a. vom în ­
P entru a d ezvolta con tin u u să m în ţa în m irişti porum b fu ­
e fe c tiv u l de a n im a le , p r o p r ie ta ­ rajer.-
te o b ştea scă şi p en tru a m ări B aza fu ra jeră va fi com pletată'
sibilă în registrarea sim ţitor valoarea fon d u lu i de eu 10.000 kg. tă rîţe de grîu pe
bază şi a zi Iei-m uncă, o r g a n iz a ­ care le vom p rim i în u rm a co n ­
acestei econom ii ţia de bază a Îndrum at co n si­ tractu lui de lap te în ch eia t cu
liu l de c o n d u c e r e a l G .A .C . să ia T.C.I.L1. şi v o m r e z e r v a 4 0 t o n e
p rin în tr eţin er ea în cele m ai coresp u n zătoare m ă ­ de cartofi p entru. în grăşarea
suri în a c e a stă p riv in ţă . In p r i­ p orcilor.
m ul rînd s-a p u s b ază pe a sig u ­
rarea unor sp aţii corespu nză­ A vind crea te toate co n d iţiile
d iţh in i a lo co m o ti­ toare p entru ad ăp ostirea a n i­ pentru sp orirea efectiv u lu i de
m alelor de prod ucţie. A stfel, am an im ale, n e-am p rop us ca p în ă
velor, rem orcarea p relu n git vechiul grajd al b o­ Ia s fir ş itu l a n u lu i 1962 s ă r e a ­
vin elor şi am in tro d u s în el to a ­ lizăm o în că rcă tu ră de 49 b o ­
trenu rilor cu supra- te v a cile m u lg ă to a re, iar p en tru vin e şi 124 ovin e la su ta de h e c ­
scroafe am con stru it o m atern i­ tare teren agricol, iar efectiv u l
ton aj şi folosirea ta te cu o c a p a c ita te de 50 c a ­ m ediu an u al al p orcin elo r să fie
pete. M ăsurile lu a te au avut d e 60 c a p e t e la s u t a 'de h a . t e r e n
ju d icioasă a forţei (în c ă din p rim ele zile) o in flu - a r a b il.
ien ţă p ozitivă asu pra p rod u cti­
iie fr a c ţiu n e . vităţii an im alelor. P rod u cţia de A lăturînd u-n e in iţia tiv ei p o r­
la p te a v a cilo r a c r escu t cu 2-3 n ită do co lectiv iştii din B alo-
litri pe cap de a n im a l, iar p u r ­ rnir, s în te m h o tă r îţi s ă d e p u ­
ceii o b ţin u ţi din fă tă ri în u lti­ nem efortu ri sp orite p en tru rea ­
cerc. Aici şcolarii, majoritatea m ul tim p au fo st vigu roşi şi să ­ lizarea şi d ep ă şirea ob iectiv elo r
fii. ai minerilor din Uricani, îm­ n ă to şi. p rop u se, p en tru a d u b la în a cest
părţiţi pe două secţii (vioară Şi an valoarea ven itu rilor o b ţin u ­
acordeon), îşi însuşesc, sub în­ P erm an en tizarea în grijitorilor te din zo o teh n ie, p en tru rep ar-
drumarea instructorilor, tainele A u rel C ri.şan. Ton B u şte a , V a-
muzicii. sile S ăb ăd iş, M iron C ion ca ori unor m ari sum e de bani
L ivius B elea a fo st d easem en ea c o l e c t i v i ş t i l o r l a z i u a . m u n c ă 1.
unul din fa cto rii care au c o n tr i­
buit la sp orirea p rod u ctivităţii OCTAVIAN GOŢ
anim alelor. C olectiviştii am in . secretarul organizaţiei de bază
tă ţile so cia liste din agricu ltura tiţi în g rijesc cu d ragoste şi p ri­
regiunii noastre. D urata cursu­ 'A N D REI B U Ş T E A
lui este d e 4 zile şi aici se vor preşedintele G.A G. din satul Leşnic
p red a lecţii teo retice şi p ra c­
tice. raionul Ilia
ooo oooooooooo > 0 0 0 OOOOOOO'OOC
Mecanicul Simion lucru... O să vedeţi cu supratonaj de pes­ pe baza celor trecute <>
că n-au dreptate... te 200 tone. Lucru in caiet, Simion Is­
6 Istrate de la depoul de mirare, mai. ales trate organizează cu
oo — Gică, adă puţin pe timp de iarnă. brigada sa adevărate
C.F.R. Simeria toc­
mai se pregătea să caietul !...
plece în cursă. Cu Gheorghe Istrate îi — Nu, nu vă luaţi consfătuiri de pro­
ajutorul lui, Gheor­ dădu din marchiza după asta că nu-i ducţie. Faţă de cei
ghe Istrate, (care este locomotivei un caiet chiar aşa. Aici to­ care depăşesc consu­
şi el din Daia, şi cu gros. copertat. najul e raportat la murile, nu-şi reali­
care a urmat şcoala — lată, spuse Si­ condiţiile de vară. Or, zează tonajul, sau
profesională şi şcoala mion deschizindu-l. iarna, el se micşo­ nu-şi duc trenul in
de mecanici împreu­ Să luăm chiar cursa rează cu 10 la sută. trasă, pe cit este de
nă, lucrînd pe aceeaşi. pe care am făcut-o Deci. surplusul este obicei de vesel şt
mai mare. N-am ’mai glumeţ, pe atît de­
locomotivă de apro­ ieri la Teiuş... un scris asta în caiet ca
ximativ 5 ani), revi- moment, să fac nişte să le fie mai uşor vine atunci de aspru.
zuise în amănunţime socoteli... Aşa... Va- băieţilor. Dar cină fac Dar asemenea ocazii
locomotiva şi schim­ săzică 2.250 leg. lig­ socotelile am grijă să se ivesc destul de rar
base saboţii care erau nit.:. se înmulţeşte cu ţin cont... şi atunci numai din
mai uzaţi. Avea încă 30, coeficientul de motive obiective. Şe­
mîinile pline de ulei. . transformare în com­ — H ei! închide ful de brigadă nici
n-ar concepe altfel.
— Altfel nu: mer­ bustibil convenţio­ supapa / spuse deo­ ,,Atita. timp cit loco­
motiva este întreţi­
ge — spuse el,, scu- nal... Aici e consumul dată fochistului. nută bine şi funcţio­
— Le-am spus-o
zindu-se. Dacă nu-i de păcură... se în­ nează ceas, cit. tra­
pusă la punct, nu <mulţeşte cu 1,38... la toţi, şi nu odată,
poţi i fi sigur de ea. Cărbunele de Petro­ să nu mai lase supa­ tezi apa întotdeauna
Şi apoi, de aici por­ şani... cu 85... Pof­ pa de presiune des­
chisă. Se pierde atita
nesc toate, şi consu­ tim I Intr-o singură
murile specifice, şi cursă am economisit energie că nu-ţi dai cu dezincrustant, faci
puterea de tracţiu­ 426 kg. combustibil con­ seama. ’Am citit in­ purjările la timp pe
ne... . toate. Mulţi zic: venţional. Asta-i ni­ tr-o carte că în timp traseu şi foloseşti
aş, parcă mare sco­ mic ? Mai adăugaţi de un minut se con­ bine forţa de trac­
fală faci intr-o cursă! şi supratonajul şi-o sumă 450 kg. com­ ţiune, în caiet tre­
Dar ' nu-i chiar aşa. să vedeţi că nu-i glu­ bustibil. Atunci de­
Dacă vreţi, pot să vă mă. Desigur, dacă nu geaba ne omorim noi buie să însemnezi nu­
arăt. Am însemnat le urmăreşti, toate pe traseu. Ce cişti- mai rezultate bune“
totul, pe fiecare astea ţi se par flea­ găm acolo, pierdem — spune el cu con­
cursă: consumuri de curi... aici! In catastif se vingere.
combustibil, ' consu­ In caiet avea tre­ trece totul...
muri de ulei, ore de cute măi multe curse După cîte am aflat, GH. COA1SUTA o
o
OOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQ o o o o o o o o o o o o o o o o e o o o o o o,0