Page 45 - 1962-02

'C~ mSi * s
C o n s tru c to ri^ SINI TOATE CONDIJ
şi c o n s tru c ţii,
SA SE RESPECTE TERMENI
DE DARE IN FOLOS INIA
L otul de con stru cţii de locu in ­
ţe „C, I. P a rh o n “ din oraşu l P e­
troşan i, ap arţin în d şan tieru lu i
n r. 6 T .R .C .H ., are de e x e cu ta t
u n volum sp orit de ap artam en ­
te. In m om en tu l de fa ţă aici se
găsesc în d iferite stadii de Iu-
cru un num ăr de 184 a p a rta ­
m en te. D in a cestea , 12 a p a r ta ­
m en te (blocul H ) sînt term in a­
te com p let, fără fin isa ju l ex te­
rior. In tr-u n stad iu avan sat se
găsesc şi b locu rile E cu 14 ap ar­
ta m e n te şi A cu 28 a p a rta m e n te.
Cu to a te acestea, colectivu l
şa n tieru lu i nu s-a în cad rat în
sa rcin a de p lan . C liiar şi în sta ­
diul actu al al lu crărilor se ob­
servă u nele d eficien ţe.
In legătu ră cu m unca de pe
acest şan tier am solicitat unor
tov a ră şi cîtev a rela tă ri. Iată ce
ne-au declarai :
Experienţa bună
trebuie extinsă
Cinci am în c e p u t să lu cr ez pe
a cest lo t de blocuri, m -am b ucu ­
rat. E ra o lu crare n ou ă cu fron t
larg de lucru, care ne p erm itea
0 organ izare bună. Ce-i drept,
la în cep u t s -a fă c u t a cest lucru.
E chipei de zidari pe care o con ­
duc i s-a u în c r e d in ţa t lu cră rile la I şi D.
b locu rile E şi H. F iind două
blocuri alătu rate, am în cep u t să
ne organ izăm lu crul în la n ţ şi
deci să avem con tinu itate. Dar
după. term in area lu crărilor de
zid ărie şi ten cu ieli la cele două
blocuri, trebu rile nu au m ai
m ers în a cela şi ritm . D eşi e x is­
tau p o sib ilită ţi să lucrăm la fel,
am fo st rep artizaţi doar la un
sin g u r bloc. C a urm are, în tim ­
p u l c it se e x e cu tă m o n ta re a fi-
şiilor la p la n şee noi execu tăm
lucrări de m ică im p o rta n ţă sau
chiar avem opriri. R ău este că
şi ap rovizion area cu m ateriale
este d efectu o a să m ai ales cu
m ortar, uneori lip sin du -ne ore
în tregi, ceea ce duce la o fo lo ­
sire n eraţion ală a tim p u lui de
lu c r u .
A şa stîn d lu cru rile, m ă întreb:
O are conducerea şan tieru lu i nu
şi-a d at sea m a că n u m ai prin-
tr-o b ună organizare a m uncii
şi o ap rovizionare ritm ică se
p ot ex ecu ta lucrări la tim p ?
Rău este că exp erien ţa bună
acu m u lată p e şan tier în an u m i­
te p erioade de u nele ech ip e nu
a fo st p erm an en tizată şi g en e­
r a liz a tă .
M ARIN RADULESCU
şef dc echipă de zidari
Este necesară o
activitate în perspectivă
E drept că la începutul lucră­
rilor s-au întocmit grafice ca­
lendaristice de execuţia lucră­
rilor pe faze şi operaţiuni. Din
păcate, la scurt timp. aceste
grafice au rămas doar simple
hirtii, deoarece ele nu au mai
fost respectate. Astfel, blocurile
1 şi D sînt in urma graficului cu
mai bine de o lună de zile. Cau­
za constă în slaba organizare a
muncii pe şantier, a aprovizio­
nării neritmice. Astfel, în peri­
oada de toamnă, cind puteam
realiza un volum sporit de lu­
Filmul „Puterea punii"
la Burjuc
De curînd, în comuna Burjuc, raio­
nul- Ilia, a rulat filmul documentar
turnat în regiunea noastră „Puterea
panii“. El a fost precedat de confe­
rinţa „Importanţa mecanizării lucră­
rilor agricole în creşterea productivi­
tăţii muncii“. Operatorul proiecţionist,
loan Gostea s-a deplasat cu acest film
şi în localităţile Glodghileşti şi Tătă-
răşti. Ca şi la Burjuc, înaintea rulării
filmului, s-au făcut expuneri de confe­
rinţe etc., iar după spectacol s-au pur­
tat cu participanţii discuţii în legătură
cu conţinutul său.
Arfişfii amatori
se pregătesc
Tot in comuna Burjuc, la cele cinci
cămine culturale existente, formaţiile
de teatru şi recitatorii artistici se în­
trunesc seară de seară pentru a-şi
perfecţiona măiestria interpretării. La
reuşita pieselor puse în scenă ca „Rî-
sul pâmîntului“, „Soţul Lcontei“, „Las’
că vine Nuţă“ şi altele, o contribuţie
deosebită îşi aduc surorile Gosma, fra­
ţii Gostea şi Hau Lelica, Andrica
Gordian, Igna Felicia, Sîrb Felicia,
loan Fecr şi soţia, precum şi mulţi
alţii.
ANA STRATAN
corespondenţă
<&¦¦*'*ö>-•tSt»--«^5><$><Sj>oŢ^-<S><L>
crări de zidărie, am lucrat doar
cu cîţiva oameni, in vreme ce
majoritatea echipelor erau ma­
sate la o altă lucrare. Ca urma­
re, noi am lucrat cu o singură
echipă deşi pentru ritmul sta­
bilit erau necesare două echipe.
Mai rău este că după termina­
rea unor lucrări, la care s-a dat
„bătălia“, echipele au fost adu­
se la un număr mult prea mic
de lucrări creind astfel o aglo­
merare de oameni. Urmarea este
slaba organizare a muncii, o
productivitate scăzută. Dar acest
sistem de lucru nu a permis să
se permanentizeze echipele, ele
fiind deseori mutate de la un
loc la altul. Sint şi cazuri cind
aceeaşi echipă este împărţită în
două, lucrind la două puncte di­
ferite.
Ritmul necorespunzător de lu­
cru a fost influenţat şi de fap­
tul că linele blocuri intrate în
finisaj nu au fost încălzite de
la centrala termică a cvartalu­
lui. aşa cum se planificase. De
aceea, aici lucrările s-au desfă­
şurat anevoios, ba chiar au
stagnat. De pildă, la blocul E,
deşi tencuîelile interioare au
fost terminate la 20 octombrie,
zugrăvelile au început de-abia
în luna ianuarie. Dacă nu se
vor lua măsuri din timp, situa­
ţia se va repeta şi la blocurile
E tot atît de adevărat că nici
aprovizionarea cu materiale nu
se face ritmic. Au fost perioa­
de cind ne-au lipsit sticlă de
geam, ţevi de instalaţii pentru
apă şi încălzire, bitum şi uneori
chiar cărămidă şi ciment. Fap­
tul că la insistenţele noastre
către conducerea şantierului
aceste materiale au fost aduse,
rezultă că nu a fost vorba ăe-
cit de o slabă organizare a apro­
vizionării.
Tot legat de aprovizionare
trebuie să arăt că nu se face
cu toată răspunderea recepţia
materialelor. Aşa se explică de
ce ne vin} mai ales vopsele, de
proastă calitate.
Consider că în general in ca­
drul şantierului nostru a lipsit
şi încă lipseşte perspectiva mun­
cii, se lucrează încă pe apucate,
neorganizat, lucru ce dăunea­
ză mult întregii activităţi.
Avem toate posibilităţile nu nu­
mai să ne respectăm graficul de
producţie ci chiar să-l depăşim.
FLORIN MANEA
meşter
Munca politică
Ia nivelai sarcinilor
Pe şan tieru l de locu in ţe nr. 6
din P etro şa n i lu crează un m are
num ăr de com u nişti. In m area
lor m a jo rita te a ce ştia au reu şit
să-şi d ep ăşească sarcin ile de
plan, fiin d exem p lu dem n de ur.
m at. O rganizaţia de p artid a
căutat să desfăşoare o m uncă
p o litică su sţin u tă în rînd ul tu ­
turor con stru ctorilor. S-a cău tat
la mmm c u l t ú r a l e b e l a s i t ees» rasraca eh «L& cz ^ es euw bd m s&
Satele de m unte sä nu fie neglijate
In aceste zile, căminele culturale
desfăşoară o activitate multilaterală;
pe scenele lor au loc programe artis­
tice, sînt organizate şezători instruc­
tive, se expun conferinţe interesante...
Cu toate că perioada de iarnă este
cea mai prielnică muncii culturale,
totuşi există locuri unde, cei care răs­
pund de activitatea căminului, nu se
interesează de viaţa lui, nu caută să-i
creeze cele mal optime condiţii de
muncă.
Iată, de pildă, cum stau lucrurile
în comuna Topliţa, oraşul regional
Hunedoara. Referindu-nc la satele ce
aparţin acestei comune, se poate arăta
că doar în Dăbîca activitatea cultu­
rală se menţine la un nivel corespun­
zător. In rest, ea se mărgineşte, în
general, la cîte o conferinţă, care,
de obicei, nu este legată de specificul
satului în care esle expusă.
Căminul cultural de centru activea­
ză pe baza unui plan de muncă. Din
acest plan sînt extrase săptămînal ma­
nifestările cultural-artisticc şl afişate
pentru ca ţăranii muncitori din co­
mună să le cunoască din timp. Din
păcate, însă, manifestările anunţate nu
au întotdeauna Ioc, şi un astfel de
lucru se înjîmplă mai ales din pri­
0 <6><i><î>
ca în fieca re ech ip ă să fie re­
p artizaţi m em bri şi can d id aţi'd e
partid. Ca u rm are, o serie de
ech ip e ca cele con d u se de co ­
m u n iştii Ş tefan A ndraş, in sta la ­
tor, G heorghe B u dică, zidar,
Jen ică P opescu, tîm p lar, au e x e ­
cu ta t lucrări la term en şi de ca ­
lita te .
Cu to a te a cestea biroul o rg a ­
n izaţiei de bază nu a d esfăşu rat
o activitate su ficien t de o rgan i­
zată. D eşi au fo st cunoscute o
serie d e d eficien ţe pe şan tier,
privind organ izarea şi ritm ul de
m u n că, noi n -am a n a liza t în c a ­
drul organ izaţiei de partid acest
lu cru, n u am tra s la ră sp u n d e­
re con d u cerea ad m in istrativă,
d ecit la sfîrşitu l lu nii d ecem ­
brie. R ău este că n oi nu am
că u ta t ca h o tă rîrea lu a tă în c a ­
drul acestei adunări să fie a p li­
ca tă în în treg im e în p ractică.
D acă toate sarcin ile stabilite
prin h o tă rîrea o rg a n iza ţiei de
bază s-ar fi trad u s în viaţă, cu
siguranţă că lucrările p e şan tier
ar fi cu n oscu t un ritm m ai ra­
p id .
D e asem enea pe şantier este
o slab ă a g ita ţie vizuală. D eşi
s-au în to cm it g ra fice prin care
s-au stab ilit term en ele de ex ecu ­
ţie, aceste term ene nu au fo st
a fişa te p e blocu ri şi deci nu au
avut m en irea să m obilizeze pe
co n stru cto ri să le resp ecte.
T oate aceste d eficien ţe au
avut o in flu en ţă n eg a tiv ă în ac­
tivitatea de pe şantier. Spunem
a cea sta In trucît atu n ci cind a
ex ista t preocupare pentru d es­
făşu rarea unei m unci p olitice
su sţin u te, m ai ales la sfîrşitu l
an u lu i, re z u lta te le au fo st ’ din
cele m ai bune.
P en tru noul an am stab ilit să
lu ăm m ăsuri cave să ducă la ri­
dicarea grad u lui de co n ştiin ţă a
m un citorilor. D e asem enea, vom
u rm ări în m od sistem a tic m o­
dul cum se în d ep lin eşte p lanul
d e p r o d u c ţ ie e x e r c î t î n ’d u n c o n ­
trol m ai sistem atic asupra con ­
ducerii teh n ico - ad m in istrative.
NICOLAE ŢABREA
locţiitor al secretarului organi­
zaţiei de bază
A naiizm d situ a ţia ex isten tă
pe şan tier rezu ltă că sîn t în că
m ulte p o sib ilită ţi n efolosite. In
m od deosebit, p en tru a se a si­
gu ra fro n t larg de lu cru fo rm a ­
ţiilor, este n ecesar să se treacă
la o rg a n iza rea m u n cii în două
schim b uri, m ai ales la lu crările
de fin isaj. O rganizaţia de p artid
şi organ izaţia sin d icală vor tre­
bui să-şi îm b u n ătăţească co n ti­
nuu a ctiv ita tea p o litică şi o rg a ­
n iz a to r ic ă .
F aptul că în că p e şan tier sint
echipe care nu-şi realizează lu ­
nar sarcin ile de p lan, trebu ie
să con stitu ie o p reocupare p en ­
tru con d ucerea şan tieru lu i, p en ­
tru organ izaţia de partid, p e n ­
tru organ izaţia sin d icală. In vii­
tor treb u ie să se organ izeze în
aşa fel m unca şi să se d esfăşoa­
re o asem enea activitate p oli­
tică in cit to a te ech ip ele să lu ­
creze la n ivelu l celor fru n taşe.
N um ai astfel se va putea res­
p ecta term en u l de dare în fo lo ­
sin ţă al locu in ţelor.
mu ísmü uaS3Ksautas» gsö gtşyis uus !a c? ek3
cina unei slabe mobilizări. Organiza­
ţia U.T.M. trebuie să facă mai muţit
în această direcţie, după cum în pri­
vinţa mobilizării au datoria să parti­
cipe mult mai activ şi comisiile de
femei, care în această comună mun­
cesc la întîmplare.
Ţinînd scama de bogatele resurse
artistice pe care comuna Topliţa le
are, este neîndoielnic că aici se poate
munci mult mai bine. Practicînd însă
şi pe mai departe acelaşi stil de mun­
că ca pînă acum, nu se va obţine
rezultatul aşteptat. In zadar va fi cri­
ticată toată ziua directoarea căminu­
lui „că nu face treabă“, dacă nu i
se vor asigura condiţii normale de lu­
cru. Şi tot zadarnic ne vom supăra
pe bibliotecară pentru că în direc­
ţia acţiunilor cu cartea, activitatea ci
se reduce la zero, dacă nu i se va
da ajutorul cuvenit. Pentru că, la
drept vorbind, ce iei de rezultate se
pot pretinde muncii cu cartea dacă
biblioteca funcţionează dc atîta vreme
în condiţii necorespunzăfoare ? Tova­
răşul Preda Dumitru — preşedintele
Comitetului executiv al Sfatului popu­
lar comunal, a dat de curînd asigu­
rări !că va lua măsuri pentru curma­
DRUMUL SOCI Al iSMULUl
„CAP DE FATA“ — s c u lp t u r ă de E U G E N PAUL'.
=jm
Sporirea p ro d uctivită ţii
animalelor — o problemă
im p o rta n tă !
Golectivişlii din Simcria Veche au
încheiat anul 1961 cu un bilanţ bogat.
Fără a analiza alte ramuri de produc­
ţie, ne vom opri doar asupra secto­
rului zootehnic, care în anul trecut î-a
situat pc colectiviştii de aici pe pri­
mul loc în întrecerea dintre gospodă­
riile agricole colective aparţinătoare
oraşului Simeria.
Numărul bovinelor a ajuns la sfîr­
şitul anului la 130 capete, din care
45 vaci cu lapte, al porcinelor la 88
capete, din care 20 de scroafe, iar al
ovinelor la peste 300 capete. Vnlori-
fic.înd prin unităţile de stat, pe baza
contractelor încheiate, 42.000 1. lapte,
aproape 9.000 kg. carne, lînă brînză
telemea etc., colectiviştii au realizat
venituri în valoare de 124.182 lei.
Aceste rezultate n-au fost de loc
întîmplăfoare. La realizarea lor o deo­
sebită contribuţie şi-au adus-o colec­
tiviştii care au muncit în sectorul
zootehnic.
Comunistele Maria Grăcîunescu, Ma-
ricica David şi Florica Ocolişan, au
lucrat la ferma pe porci. Ele au muncit
cu pasiune aici. Au respectat întoc­
mai programul de furajare, au men­
ţinut în permanenţă ordinea şi cură­
ţenia la fermă, O mare cantitate din
cele 8.627 kg. carne livrată statului,
a provenit dc la porcii îngrăşaţi de
cele 3 colectiviste.
Locul de fruntaşi
trebuie menţinui
Pentru anul 1962, colectiviştii din
Simeria Veche au prevăzut să ajungă
la un efectiv dc 150 bovine din care
rea acestei situaţii. Dar dacă măsu­
rile promise vor fi de aceeaşi cali­
tate ca cele pe care le-a formulat
în decizia nr. 38 din luna septembrie
a anului trecut, cînd a fost anali­
zată activitatea culturală în comite­
tul executiv, activitatea cultural-eduea- laptelui înlesneşte unităţilor agricole
tivă va bate pasul pe Ioc.
In comuna Topliţa, deşi există 5
cadre didactice, doar singur directorul
şcolii participă la viaţa culturală. Cei­ că deficitul de furaje la G.A.G. din
lalţi profesori sau învăţători, prin în­
treaga lor atitudine, demonstrează că
au uitat complet de obligaţiile pc care
le au în această direcţie.
Activitatea cultural-educativă dc pe
raza comunei Topliţa trebuie îmbună­
tăţită. Pentru aceasta, tovarăşul Tudor
Lazăr, intructorul teritorial de partid
împreună cu tovarăşul Oncoş Gh., se­
cretarul comitetului comunal dc partid şi nistreze zilnic în hrana animalelor. Iar
cu preşedintele comitetului executiv al
sfatului popular comunal au datoria
să pornească la o astfel de organi­
zare şi îndrumare a muncii cidiuralc,
incit toţi factorii chemaţi să-şi dea
o deplină contribuţie. Mobilizare con­
cretă, sarcini concrete, pe om şi un
control permanent. Iată ce trebuie fă­
cut neîntîrziat.
V. D.
75 vaci şi jupinci şi 48 viţele. Dacă
ţinem cont de suprafaţa mică de te­
ren pe care o deţine gospodăria (249
ha. teren arabil), rezultă că în aceas­
tă unitate socialistă există o preocu­
pare susţinută, _atît din partea orga­
nizaţiei de bază P.M.R., cit şi a co­
lectiviştilor pentru dezvoltarea secto­
rului zootehnic.
Nu acelaşi lucru se poate spune
însă despre preocuparea pentru spo­
rirea productivităţii animalelor. Să
luăm producţia dc lapte. In planul de
producţie pe anul 1962, colectiviştii
şi-au propus să realizeze 1.900 1. lap­
te pc cap de vacă furajată. Aceasta
este desigur mult prea puţin faţă de
posibilităţile de care dispun colecti­
viştii. Preşedintele colectivei, tov.
Ion Iordate, susţine că la Simeria
Veche n-ar exista condiţii pentru asi­
gurarea unei baze furajere corespun­
zătoare. Această afirmaţie este vala­
bilă doar în parte. Iată de cc. In
anul trecut, timpul nu îndeajuns de
prielnic, a avut o influenţă negativă
asupra culturilor. Deci, nu s-a putut
asigura animalelor porumb însilozat,
fin natural şi sfeclă furajeră în can­
tităţi suficiente. De asemenea, con­
siliul de conducere al G.A.G., care a
încheiat contract pentru 20 vagoane
tăieţei umezi cu fabrica de zahăr din
Roman, nu a insistat pentru primirea
acestei cantităţi de tăieţei. Pînă în
prezent s-au primit doar două va­
goane, dar după afirmaţiile preşedin­
telui, probabil fabrica nu va mai livra
nimic. Dacă consiliul de conducere ar
fi încheiat contractul respectiv cu o
fabrică de zahăr mai apropiată, lu­
crurile s-ar fi petrecut, probabil, altfel.
Rău este de asemenea faptul că nici
pînă la 30 ianuarie consiliul de condu­
cere al G.A.G. n-a luat măsuri pentru
aprovizionarea cu tăieţei a fermei de
vaci, prin încheierea contractului cu
I.C.I.L. Simeria, aflată la numai 3
km. 1 Desigur că aceste concentrate,
administrate în hrana vacilor mulgă­
toare, ar fi stimulat creşterea produc­
ţiei de lapte. Se ştie că întreprinderea
pentru colectarea şi industrializarea
socialiste procurarea tăieţeilor, în urma
contractării laptelui de vacă (pentru
100 1. lapte, se primesc, la preţuri
avantajoase 30 kg. tăieţei). Iată deci
Simeria Veche se poate completa.
Consiliului de conducere al G.A.®.
îi revine de asemenea ca sarcină să
întocmească şi să afişeze la loc vi­
zibil programul de grajd, iar îngriji-
torii-mulgăfori să cunoască fiecare cc
cantităţi de furaje trebuie să admi­
caietele cu evidenţa primară a produc­
ţiei de lapte (introduse în luna iu­
lie 1961 şi abandonate în luna august)
trebuie să constituie un mijloc con­
cret de cunoaştere a producţiei de
lapte muls.
Lăsînd la o parlc indiferenţa faţă
dc sporirea productivităţii animalelor,
trecîr.d la acţiuni concrete şi eficace,
consiliul de conducere al G.A.G. îm­
preună cu foţi colectiviştii vor reuşi
să-şi menţină locul de fruntaşi pe ora­
şul Simeria.
A. DAVID
Nr. 2220
> A A A A /V \A /' /*VA/V.
tím u m
M. G O RK I — V iaţa lu i K lim S a m g h in (P atru zeci de a n i) ro->
m an, 4 volum e. T raducere de D em osten e B otez, M arcel G af- J
ton şi C on stan tin Ţ oiu. P r e fa ţă de B. A. B ia lik voi I, 636 >
pag. ; voi. II, 720 p a g .; voi. III, 432 p ag. ; voi. IV, 648 pJ \
P reţu l celo r p a tru v o lu m e 47,60 lei. ,>
Ed. p en tru literatu ră u niversală >
A, I. H E R Z E N — A m in t ir i şi c u g e t ă r i — v o i IV . T r a d u c e r e d e>
S . R e c e v s c h i ş i V. M u n t e a n u 7 8 4 p a g . — 1 9 ,6 0 Ie i.
Ed. p en tru literatu ră u n iversală >
LEV LIN K O V — In im i c u r a jo a se — p o v e stir i 180 p a g . — 3,10 >
Iei Ed. m ilita ră ţ
m. L U D E M IS — O r o lo g iu l lu m i i b ă t e a m ie z u l n o p ţ i i — r o m m . ’
T rad u cere din lim b a g rea că de Ş tefa n P o p escu şi Ia n n is >
V la k is. P r e fa ţă dc Al. G îr n e a ţă . 356 p a g . — 6,30 le i — 1 1 ,4 0 ;
lei (c a r to n a t) Ed. tin eretu lu i L
f Aî g
15 FEBRUARIE 1962
Programul 1 : 5,30 M e lo d ii p o p u l a r e ; 19,00 J u r n a lu l s a t e ­
p op u lare ro m în eşti : 6,10 P ro­ lor ; 19,45 T ran sm isiu n e din stu ­
gram de v a ls u r i; 6,30 E m isiu n ea d iou l de co n certe a con certu lu i
pentru sa te ; 3,00 D in presa de orch estrei sim fo n ice a ra d io tele-
a s t ă z i: 9,00 V reau să ştiu : 10,35 v iz iu n ii; 22,50 M uzică de dans.
U vertu ri d in o p e r e te ; 12,00 C ă ­
Programul II: 12,45 P a g in i
lătorie m u zica lă — program de a lese din m uzica de e s tr a d ă ;
m u zică u şo a r ă ; 13,05 C in tece 14,03 M u zică din o p e r e te ; 15,30
de dragoste şi jocuri populare M elodii p opu lare rom îneşti şi
r o m în e ş ti; 14,00 E m isiu n ea s tu ­ a le m in o r ită ţilo r n a ţio n a le : 16,30
d io u lu i de radio C raiova ; 15,10 A lm a n a h ş tiin ţific ; 18,45 S ă în ­
M uzică u şoară de com p ozitori văţăm lim ba rusă cîn tîn d ; 19,30
so v ie tici ; 16,15 V o rb eşte M os­ T in e re ţe a n e e d ragă ; 21.20 M e­
co v a : 17,30 Ju rn al d e în trecere; lo d ii lirice r o m în e ş ti; 22,30 M u ­
18,20 D in a c tiv ita te a sfa tu rilo r zică sim fo n ică .
las coM !T ,
15 FEBRUARIE 1962
DEVA : Tom degeţelul; HUr învierea, seria I-a ; BRAD : Ul­
NEDOARA : S-a furat o bombă; timul viraj ; HAŢEG : Unde nu
PETROŞANI: Ultimul meu tan- ajunge diavolul; LONEA : Dra­
gostea şi pilotul secund; TElUŞi
go ; salt spre glorie ; SIMERIA : Garibaldi; ZLATNA: Raidul
Insula fără nume ; ORAŞTIE
Carmen de la Ronda; Cintecul
mării; 'ALBA IULIA : Lumea vărgat; ILIA : Lanţul; APOL-
aplaudă ; Porto Franco; SEBEŞ: DUL DE SU S: Revolta peonilor„
r-'r-'r->r->r-'r-<r-<r->r"'r-'r'r~'r-<r
3
A NUNŢ 3
3
Exploatarea Minieră Muncelui lio 3
3
3
ANUfMTÂ JîNEREA UNUI CONCURS 3
3
3
p e r î f r w © c y p a r e a v ro ia i p o s t 3
de MAISTRU M5MER 3
3
3
Concursul va avea loc în ziua de 3
3
3
1 aprilie 1962 la sediul exploalării. 3
3
Cererile de înscriere se depun pînă 3
3
în ziua de 20 martie 1962, la Exploatarea 3
3
3
Minieră Muncelui Mic, raionul Ilia, 3
Lămuriri suplimentare se primesc 3
3
3
la sediul Exploatăm. 3
*»
tfuw f IrJ l—/ I t / i—iu 7 u ./ u J t _ » -
ANUNŢ
„Fabrica de Ciment Dej“ Regiunea
Cluj, str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 134
telefon nr. 31 — 32, vinde fără repartiţii
din stoc supranormativ;
— Acid azotic
—- Acid clorhidric tehnic
— Materiale chimice diferite
(reactivi)
— Nituri diferite
— Materiale m e t a l u r g i c e
diferite
— Diferite materiale P.C.I.
Listele comp'ete se trim it la cererea celor
interesaţi.
la&KsznaaaBauianauHiaBGEatn •noadM tuuctinfijnns ?? acB cacinsoR aiS unniB vaa
Idirecjia r eg io n a l a de e c o n o m ie ;SBLOaasCSflBKBBka«Ma&
f FORESTIERA DEVA
Vinde din stoc sitpranormativ;
s © materii prime, materiale ct. 102 grupa I Raiazvcae 2B2aBB>BBnan&KaS&3BB0838 323 93 5
tn ^
\ ® piese de schimb şi rulmenţi
ct. 107 grupa II
o
jj © articole de uz personal c a :
2 — bocanci
a
— pantaloni vătuiţi
— combinezoane de doc şi caneiucate
m: şi alte materiale.
Lista am ănunţită a materialelor se poate con-
S sulta la D. R, E. F. — Deva serviciul aprovizionare.
*