Page 46 - 1962-02

Nr. 2220
Scrisori sosite la redacţie
©Im activitatea
organizaţiilor de partid
^ La redacţia ziarului nostru sosesc scrisori în cadrul cărora j
? membri ai birourilor şi comitetelor raionale şi orăşeneşti deţ
<y partid, secretari ai unor comitete de partid din întreprinderi,<
din comune, secretari ai organizaţiilor de partid, instructori,
^ teritoriali, membri şi candidaţi de partid, relatează despre di-
' ferite aspecte din munca şi viaţa de partid.
\ In rubrica de faţă publicăm una dintre aceste scrisori so-<
{ site de curind la redacţia ziarului nostru.
<, s
întărirea rîndurilor
partidului — preocuparea
noastră de seaină
B lu m in g u l e ste u n a din cele
m ai im p o rta n te secţii ale C om ­
b in a tu lu i sid eru rg ic din H u n e­
d oa ra. A cu m se ,,n a şte “ o n o u a
s e c ţie — la m in o r u l d e 450 -mm.
Zeci de lu m in ători şi-au şi în c e ­
put lu crul aici, in curind, ur-
m ind a in tra in fu n cţiu n e p ri­
m a lin ie de lam in are. In cadrul
acestor două secţii s-a co n sti­
tu it recen t un com itet de partid.
In scrisoarea de fa ţă voi re­
ia ta u n ele a sp ecte din m u n ca
ce o d esfăşoară com itetu l nostru
de partid p entru În tărirea or­
g a n iza ţiilo r de bază p rin p rim i­
rea de noi can d id aţi şi m em bri
da p artid, cit şi p rin ed u ca rea şi
creşterea lor. D e la În cep u t tr e ­
b u ie să a ră t că in a c e a stă p r i­
v in ţă m u n ceşte nu num ai com i­
tetu l n ostru de p artid, b irou ri­
le o rg a n iza ţiilo r de bază, ci to ţi
com u niştii.
C u m p r o c e d a m ? M e m b r ii 'de
p artid d e la fiecare loc de m u n ­
că, au sa rcin a şi ob ligaţia să
m u n cească organ izat cu o a m e­
nii şi s ă i sp rijin e în în tr ea g a
ior activ ita te. F ru n ta şii în m u n ­
că sîn t stim u la ţi în m od s is te ­
m atic, cău tăm să le cu n o a ştem
ca lită ţile p rofesion ale şi p erso­
n a l e c i t m a i b in e , a p o i, î i an-:
tren ă m în rea liza rea u n or sa r­
c i n i, II în c a d r ă m în a c t iv u l f ă r ă resăm cum se în făp tu ieşte. D e
ne partid. S ă lu ăm un exem plu .
V asile Z ăvălaş este u n u l d intre
lam in a to rii m ai vechi. îm p reu n ă
cu , el lu cra şi to v a ră şu l V iorel
N eagu. V asile Z ăvălaş s-a o cu ­
p at a ten t de acesta, l-a aju tat
să crească, să-şi în su şea scă bine
m eseria, să-şi ridice n ivelu l său
p o litic şi id eologic. D e curind
V iorel N eagu a fo st p rim it in
rîn d u rile p artid u lu i. A celaşi' W-
cru l-a fă c u t şi F lorean B alea
cu tovarăşu l V asile Jurca.
O rganizaţiile de p artid a sc u l­
tă în rep etate rind uri in form ări
ale m em brilor de p artid asu p ra
felu lu i în care se ocu p ă de în tă ­
rirea rînd urilor organ izaţiei
noastre. D esfăşu rîn d u -n e m un ca
în acest fel, am reu şit să p ri­
m im , n u m ai în u ltim ele trei
lu n i, în rîn d u l ca n d id a ţilo r şi
m em brilor de p artid 26 to v a ră şi
d intre cei m ai m eritu oşi m u n ­
citori şi teh n icien i. Cu aceşti to ­
varăşi m uncim cu răbdare p en ­
tru a-i aju ta să crească, să cu ­
n o a scă v ia ţa in tern ă de p artid,
d iscip lin a de p artid, să-şi în su ­
şească p o litica p artid u lu i şi p re­
ved erile S tatu tu lu i. O m are im .
p o rta n ţă acordăm în acest scop
ţin erii în fa ţa can d id aţilor de
p artid a unor con ferin ţe pe d i­
fe r ite tem e ca:' „P.M .R . — p a rtid
m arxist-len in ist al clasei m u n ­
citoare, forţă con d ucătoare a
Sparîachiacfa de iarnă
a tinerelului
In raionul H aţeg con tinu ă în-
tie c e r ile sp ortive din cadrui
sp artach iad ei de iarnă a tin e ­
retulu i. P în ă acum , la întreceri
au p a rticip a t 4.784 tin eri. Cei
m ai m u lţi participan ţi au fost
la să n iu ţe, şah, schi, g im n a sti­
că şi trîntă. R ezultate foarte
bune au fost ob ţin ute de aso­
cia ţiile sportive S ă n ă ta tea -P îcli-
şa, B u cu ra-H aţeg, C eram ica-
Baru Mare şi R ecolta-P u i.
NICU SBUCHEA
corespondent
Campionatul de calificare
la box, faza regională
Tim p de două zile s-a d esfă ­
şu rat la H u n ed oara ca m p io n a ­
tu l de c a lific a r e la box, jun iori
şi seniori, faza region ală. Au
p a rticip a t p u g ilişti din L upeni,
H unedoara, Brad şi din a lte lo ­
ca lită ţi. M ulte p artid e s-au r i­
d ic a t Ia un n iv e l sa tisfă c ă to r .
Iată cam pionii regiunii H u n e­
doara p e anul 1962.
J U N I O R I :i 'A n d rei T o la d y ,
( B r a d ) ; D . H o ş t iu c .(B r a d ) Jj N>
Ş im i iig ţţB ra d I Şj M i h a i E i o î § ă
ÍW W V W V W W '
? lor dc m u n că din în tr e p r in ­
-V W W V W W W i
p op oru lu i în lu p ta p entru con ­
stru irea so cia lism u lu i“, „ în d a to ­
ririle şi d rep tu rile m em brilor de
p a rtid “, „R olul şi în sem n ă ta tea
stagiu lu i de can d id at“, „D espre
m orala co m u n istă “ etc.
O m are aten ţie acordăm an ­
tren ării can d id aţilor de p artid
la d iscu ţiile ce se p o a rtă în ad u ­
n ările g en era le ale o rg a n iz a ţii­
lor de p artid . In a cea stă d irec­
ţie se p oate ap recia con trib u ţia
de sea m ă ce şi-au ad u s-o u nii
can d id aţi de p artid ca V iorel
N eagu din organ izaţia de bază
n r. 1, C. P îr v a d in o r g a n iz a ţia
de b ază nr. 5 şi alţii, care ap roa­
pe de fiecare d ată p articip ă cu
m u lt sim ţ de răsp u n d ere la d is­
cu tarea p rob lem elor ce se rid i­
că. In acest fel ei sp rijin ă orga­
n iza ţiile resp ectiv e de p avtid să
h o tă ra scă m ăsu rile cele m al
efica ce p en tru îm b u n ătăţirea
m u n cii şi v ieţii de pavtid, p en ­
tru b un a organ izare şi d esfă şu ­
rare a p rocesu lu i d e ’ p rod ucţie
etc.
La p rim irea în rîn d u rile can
d id aţilor de p artid m ulţi dintre
a ceştia îşi iau an gajam en te. Cu-
v în tix l r o s t i t d e e i n o i n u -1 d ă m
u ită rii, ci, p e p a rcu rs, n e in te ­
pild ă, am ob serv a t că m aistru l
Ioan B lidarii n u -şi în d ep lin eşte
în tocm ai a n g a ja m en tu l lu at, cu
p rileju l p rim irii lu i în rindui
can d id aţilor de partid. N oi l-am
in vitat la com itetu l de partid
atrăgîn d u -i aten ţia asu p ra a ce s­
tui lu cru. U n a sem en ea con trol
dă rezu ltate, fă eîn d u -i pe can d i­
d aţii de p artid să gîn d ească asu.
pra m u n cii ce-o d esfăşoară,
asu p ra atitu d in ii ce trebuie s-o
aib ă în p ro d u cţie, în fa m ilie şi
în societate.
I n p r e z e n t t o ţ i c a n d i d a ţ i i rd e
p artid sîn t în cad raţi în în v ă ţă
m in tu l de p artid . U n ii d in tre ei
se d escu rcă m a i an evoios în stu ­
diu, co m p leta rea co n sp ectelo r
etc. D e a ceea am sta b ilit ca şi
în a cea stă p riv in ţă m em brii de
p artid să-i ajute.
în tă rin d n eîn ceta t rînd urile
org a n iza ţiei n o a stre de p artid,
ocu p înd u-n e cu grijă de creşte­
rea şi ed u carea can d id aţilor de
p a r t id , a t u t u r o r m e m b r ilo r 'de
partid, avem con vin gerea că sa r­
cin ile ce n e revin în lu m in a do-
cum eritelor C on gresu lu i al III-
le a a l P .M .R . şi a le C o n fer in ţe i
r e g io n a le d e p a r tid Ie v o m t r a ­
d uce n ea b ă tu t în viaţă.
PETRE LUNGU
secretarul Comitetului de partid
de la secţiile bluining şi
laminorul 460 — G.S.H.
PO R
(H un ed oara) ; T raian F lorea
( B r a d ) : N . S a n t a ( L u p e n i) ; I.
D an (L upeni) ; I. H op ulele, Ar-
pad B utt şi B ene S telian (B rad).
S E N IO R I: D . B rezoianu (L u­
p en i) ; I. S m icu leţ (L u p en i) ;
V. S z a b o ( B r a d ) ; I. M ih ă ile s c u ,
I. S a p ciu , G. G avrilă, S te lia n
G aie (H unedoara) ; M ihai F o n ­
tă (Brad) : D. V îlcean u (L u ­
p en i).
P la ch eta pentru cel m ai te h ­
n ic boxer a fost cu cerită de
Ioan M ihăilescu (H un ed oara).
M. N.
Schi
Campionatul republican,
fa z i raională
In zile le de 10 şi 11 feb ru a ­
rie a avu t lo c la cab an a P ri­
slop, ca m p io n a tu l rep u b lican de
schi, fa za raională. La întreceri
au p articip a t sportivi de la aso­
cia ţiile M etalurgistul, O ţelul şi
Ş tiin ţa d in C ugir, Ş tiin ţa O răş-
t ie şi A .G .S. O răştie. Ia tă c îte v a
rezu ltate :
F O N D J U N IO A R E : E len a C ol-
ceriu (Ş tiin ţa O răştie) ; FO ND
!JUNIO RI:; O. H erbert (O ţelu l
!Cugir). i;j 10 'KM. F O N D S E N IO R I,
'Ţpmescui L u cia n (O ţe lu l C u g irR
, '<1 . \- , jg: vV .. f,
'Aspect din staţia C.F.I. Gurabarza: Se dă plecarea trenului.
PENTRU CEA MAI BUNA INFORMAŢIE,
*<»
PENTRU CEI MW m n REPORTAJ
Cei mai puternic stimulent
.v w w w w
De la Bumbeşti, trenul in­
tră în minunatul defileu al
Jiului şi urcă serpentinele
pînă la staţia Băniţa. De aici
drumul de fier coboară şi,
dacă piuă acum locomotiva
avea nevoie de presiune pen­
tru a învinge urcuşul, de aici
înainte foloseşte puterea sa
pentru a încetini viteza pe
fiecare Tiilometru. O defec­
ţiune la sistemul de frinare
a trenului ar putea avea ur­
mări tragice. Viteza ar creş­
te în aşa măsură incit la pri­
mul viraj trenul ar deraia.
Dar nu numai frinele sînt
importante pe un drum în
pantă. Fiecare osie, fiecare
roată, şasiu sau cirlig de
tracţiune trebuie să fie în
perfectă, stare. Sînt defecte
care pot fi uşor sesizate de
un ochi experimentat, dar
sînt şi defecte ascunse. Aces­
tea cer lăcătuşilor de revi­
zie o calificare înaltă şi mul­
tă experienţă. Sunetul ce-l
scoate o roată lovită de cio­
canul lăcătuşului, vorbeşte
despre starea ei. Trebuie doar
să-i înţelegi „graiul“.
Di staţia Petroşani, lăcătu­
şii de revizie îşi cunosc bine
meseria. Ochilor ageri ai aces­
tor harnici muncitori nu le
scapă nici o fisură, iar cel
mai mic defect ascuns îl se-
sisează după sunetul roţii.
Fiecare garnitură de la siste­
mul de frinare, fiecare sabot
este cercetat cu atenţie. Că­
lătorii îşi pot continua voia­
jul liniştiţi. Totul e în ordi­
ne. De viaţa lor garantează
5 KM . FO N D SENIOARE, E lena
M oroianu (M etalu rgistu l C ugir);
COBORIRE, SLALOM URIAŞ
ŞI SPECIAL, JUNIO RI, P. G erard
(O ţelu l C ugir) ; COBORÎRE,
SLALOM U R IA Ş ŞI SPECIAL,
SENIORI, Iosif C iugudeanu (M e­
talu rgistu l C ugir).
O notă b un ă pentru com isia
raională de schi care a organ i­
zat foarte b in e a ceste întreceri.
V. MIHAI
corespondent
Şi arbitrii se pregătesc
A rb itrii de fo tb a l din V alea
Jiu lu i, în d ru m aţi de noul co le­
giu , şi-au relu a t p reg ă tirile in-
cep în d din ziu a de 2 feb ru arie
a.c. In cad ru l p reg ă tirilo r s-a
elab orat un p lan con cret u n d e
s-au fix a t tem e p recise. A stfel,
p in ă la 23 m a rtie a.c. vor fi tra .
ta te tem e ca: „P relucrarea g h i­
d ului arb itrilor“, „D espre g re­
şeli şi in corectitu d in i“, „ P regăti­
re fizică “ şi altele. In vederea
lărgirii cad relor de arbitri, co ­
legiu l orăşen esc P etroşan i va or­
g a n iza u n curs de arbitri care
îşi va în ce p e a ctiv ita tea la 16
feb ru a rie a.c.
C O S T â CP.TE M UH A'
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI
VAAAAAAAAA
personalul tehnic al staţiei şi
al trenului.
Printre nenumăraţii lăcă­
tuşi de revizie care muncesc
cu abnegaţie, se numără şi
Ioan Ursu. Cu ocazia revizui­
rii trenului 2.545, la unul din
vagoane, cînd totul părea
a fi în regulă, descoperi cra-
podina crăpată. Defectul face
parte din cele numite ascun­
se. Dar nu există defect care
să se poată ascunde de cerce­
tările celor ce îşi cunosc m e­
seria şi datoria. Vagonul a
fost scos din garnitură şi a
fost dus la atelier.
Altădată, la trenul 2.611
sunetul roţii unui vagon pă­
rea puţin schimbat. Lăcătu­
şul cercetă cu atenţie roata.
Nu se înşelase. Bandajul ro- ţ
ţii era crăpat. Tovarăşii de
la biroul de mişcare au luat
măsurile corespunzătoare. Va­
gonul a fost dus la atelier.
Lăcătuşul Ioan Ursu a fost
evidenţiat. Pentru conştiin­
ciozitatea cu care a muncit
el a fost premiat cu 1.700 lei.
Cu altă ocazie a fost recom­
pensat cu 850 lei. Dar nu
acest lucru e principalul, ci
conştiinţa datoriei împlinite.
Acesta este cel mai puternic
stimulent.
SIMION BASARAB
impiegat de mişcare dispozitor
staţia Petroşani
-'Ny'V/VN
Rt& E S X T iy r s iS i
J A.
In cadrul unei conferinţe care a avut loc la
8 februarie la Londra, în problema constituţiei
insulei Jamaica, s-a anunţat că această colonie
engleză va deveni stat independent la 6 au­
gust anul acesta.
M arele grup de in su le din
O ceanul A tlan tic, situ a te în tre
cele două co n tin en te am ericane,
— A n tilele m ari (C uba, J a m a i­
ca, H a iti şi P orto R ico ) şi A n ti­
lele m ici (M artin ica, G uadelupa,
T rin idad etc.) p oartă şi astăzi
n um ele de In d iile de vest, p ro­
babil ca u rm are a g reşelii lui
C ristofor C olum b care a crezu t
că a aju n s la m u lt v isa ta Indie.
Cu ex cep ţia in su lelor C uba şi
H aiti, celela lte p ăm în tu ri se
a flă sub o c u p a ţia S.U .A ., A n ­
gliei, F ran ţei şi O landei.
Jam aica, situ a tă în ap rop iere
de C uba şi H aiti, se a flă sub ju ­
gul co lo n ia list en glez de peste
300 de ani. D in an u l 1956 in su la
fa ce p arte din F ed eraţia In d ii-
lor de v est, fed era ţie co m p o n en ­
tă a R eg a tu lu i U n it al M arii
B ritan ii. C rearea fed era ţiei, din
care fa c p arte in su lele T rinidad,
B arbad os, D om in ica, St. L ucia,
G ren ada şi altele, co n stitu ie de
fapt o m ăsură de apărare a A n­
gliei îm p otriva creşterii lu p tei
de elib erare n a ţio n a lă a p o p o a ­
relor b ă ştin a şe pe de o p arte, şi
a p ătru n d erii m onop olurilor
am erican e şi can ad ien e în ec o ­
n o m ia acestor colon ii, pe de altă
p a rte.
Jam aica are o su p rafaţă de
12.100 km. p ătraţi şi o p op u laţie
de a p ro a p e 1.700.000 de o a m en i,
M ă ie s is*le
ş l p r le e |î e a ae
Printre secţiile fruntaşe ale sec­
torului sculărie. de la U.M. Cugir
se situează şi secţia dispozitive.
Aici au fost executate matriţe pen­
tru turnat mase plastice, ştanţe
pentru ambutisare şi decupat, ma­
triţe pentru confecţionarea obiec­
telor din bachelită, cochile pentru
format miezuri etc.
Toate acestea cer o mare atenţie
din partea celor care le execută.
Precizia lucrărilor efectuate este
de ordinul sutimilor şi chiar al
miimilor de milimetru, dar aceste
lucrări sînt bine executate dato­
rită măiestriei şi priceperii munci­
torilor care lucrează în această
secţie.
Datorită dragostei faţă de me-
“ seria pe care o practică, 'comuniş­
tii Emil Mărgineanii, Nicolae ISÎrză,
Ioan Bota şi Ioan Dăian dau lu­
crări de cea mai bună calitate. In-
văţînd din experienţa acestor to­
varăşi, tineri ca Ion Oprean, Con­
stantin Roşu şi alţii, pătrund tot
mai adînc în tainele meseriei.
T. TRIC i
Fier veolii pentru oţelării
In prim a d ecad ă a lu n ii f e ­
bruarie, b rigăzile de m u n că p a ­
triotică de la lam inorul de 650
m m . a l C .S. H u n ed o a ra au c o ­
lectat şi predat oţelăriilor în ­
sem n ate ca n tită ţi de fier vechi.
In această acţiu n e s-a u evid en ­
ţia t brigăzile conduse de D um i­
tru B uicu şi Iosif lo ja , care au
predat p este 60 to n e fier vechi.
A. IFRIM
.VI A
1 te plan două locomotive. De
d in tre care 93 la su tă sîn t n e­
gri şi m ulatri. A ceştia sin t ur­
m a şii scla v ilo r ad u şi cu forţa
din A frica cu d o u ă su te d e an i
în urm ă de către colon izato­
rii en g lezi.
In su lele care fa c p a rte din
In d iile de vest au, p rin p o ziţia
lor g eo g r a fică , o m are im p o r­
ta n ţă stra teg ică , fiin d situ a te la
în tretăierea căilor de com u nica-
3 -sn / aia kâf(ii
ţie m a ritim e şi aerien e în a p r o ­
p iere de A m erica C entrală. Iată
de ce S ta tele U n ite ale A m ericii
s-au in filtra t cu p erseveren ţă în
d ecu rsu l an ilor şi în acea stă
p a rte a lu m ii, ob ţin în d de la
ocu p an ţi În găd u in ţa de a crea
acolo p u tern ice baze m ilitare.
D e „ a te n ţia “ S.U .A . n-a sc ă p a t,
se în ţelege, n ici Jam aica. In
a n u l 1940 S.U .A . au o b ţin u t „în
aren d ă pe 99 de a n i“ o b ază m i­
litară stra teg ică ce con trolează
accesu l la can alu l P anam a.
Ca şi celela lte in su le de sub
d o m in a ţia A ngliei, J a m a ica a
fo st m en ţin u tă în tr-o stare de
cru n tă în ap oiere econ om ică,
iiin d u -i rezervat rolul de su rsă
de m aterii prim e. J a m a ica îşi
are. r e n u m e le de m a re p r o d u c ă ­
Sectorul n o stru v a d a n u m a i
m inereu de bună ca lita te
I’ A n d e a n , d e la I n tr e p r in -
\ derea m inieră T eiiu c, ia u
drum ul fu rn alelor din H u n e­
doara şi O ălan, c a n tită ţi sp o ­
rite de m inereu do fier. C on ­
com iten t cu creşterea pro­
ducţiei, ca lita tea m inereului
co n stitu ie unul din o b ie c ti­
vele prin cip ale ale co lec tiv e­
derea noastră. A stfel, num ai
p e baza Îm bunătăţirii co n ­
ţin u tu lu i do m eta l in m in e ­
reu, în cursul a n u lu i trecu t g a ja t să a co rd e şi m ai m u ltă
I.M. T e iiu c a
d at p este plan '
6.776 to n e m e - „Nici un vagonet
< ta l in m in ereu . d e m [n e r en rebutat
( Directivele
{ C.C. a l P .M .R .
{ cu privire la criteriile în tre- ce m ai bune.
\ cerii socia liste pe anul 1962
( au g ă sit un larg eco u în rin - o su sţin u tă în tr e c e r e p en tru
\ dul m uncitorilor, teh n icien i- realizarea unor p rod u cţii de
i lor şi in gin erilor n oştri. C u- c a lita te . In fru n tea a cţiu n ilo r
< v in tu l partidu lu i n e-a însu- sin t com u n iştii, care d esfă ­
c fle ţit activitatea, n e-a făcut şoară o vie a ctiv ita te de m o­
/ să ved em m u n ca n oastră în b iliza re a m in erilor, în sp e ­
* p erspectivă, să în ţelegem că cial a tin eretu lu i, pen tru tra ­
> treb u ie să lucrăm din ce in d u cerea în v ia ţă a D ir e c ti­
X ce m ai bine.
* Ilotărîrea noastră, a co lec­
tiv u lu i d e m ineri de la se c to ­
rul I, e ste de a d a p atriei
m inereu cit m ai m ult şi m ai
bun. In acest scop noi am
luat cîtev a m ăsuri eficace.
Am hotărît să ap licăm p u ş-
ca rea se le c tiv ă în locurile
unde m in eralizaţia se pre­
zin tă d istin ctă , prin forarea
gău rilor v ertica le n um ai în
zona m ineralizată. D e asem e­
nea, vom folosi la m axim um
forezele orizontale de tip u l
B.A . 100 K , in z o n ele u n d e
m inereul se prezin tă sub fo r ­
m ă de in tercalaţii de d im en­
siuni m ici. S elecţion area m i­
nereului va fi îm b u n ătăţită
prin în cărcarea p referen ţia lă
cu excavatoru l şi alegerea
Alegeri in organizaţiile
sindicale
Zilele trecute la sectorul IX
O al minei Lupeni a avut loc
adunarea de dare de seamă şi
alegeri a comitetului sindica­
tului.
Numeroşii participanţi la dis­
cuţii au reliefat succesele ob­
ţinute de muncitorii acestui sec­
tor în perioada care a trecut
de la ultimele alegeri. Astfel, a
fost montat un nou compresor
de 45 m.G. tip „Reşiţa“ pentru
a asigura sectoarelor presiunea
de aer comprimat corespunză­
toare, un ventilator de 3.000
m.c., iar secţia de reparat loco­
motivele electrice a reparat pes­
cA
toare de rom . Intr-adevăr colo­
n ia liştii en glezi produc aici şi
ex p o rtă m ari c a n tită ţi din a c e a ­
stă ren u m ită băutură, ob ţin în d
p rofitu ri u riaşe p e seam a ex ­
p lo a tă rii p o p u la ţiei de cu loare.
„M izeria în a ce a sta in su lă este
cu m p lită “, scria, nu de m ult, u n
coresp on d en t al revistei nord-
am erican e „U. S. N ew s and
W orld R ep o rt“, cu to a te că b o g ă ­
ţiile ex isten te ar p u tea asigu ra
n evoile de v ia ţă ale p op u laţiei.
B aza econ om ică a Jam aicăi o
co n stitu ie p rod ucţia agricolă —
p rin cip ala cu ltu ră fiin d trestia
de zahăr. M ajoritatea p la n ta ţii­
lor a p a rţin în să m o n o p o lu rilo r
străin e. „Jam aica Sugar C o“, de
p ild ă, d eţin e su te de m ii de h e c ­
ta re d in cele m ai b un e p ă m în ­
turi ale in su lei.
S u b solu l ascu n d e zăcăm inte
b ogate, p rin tre care b auxită,
J am aica ocu p în d in acest d o­
m eniu locu l al d oilea în lu m ea
ca p ita listă d u p ă G u yan a O lan ­
deză. E xp loatarea bauxitei a în ­
cepu t m asiv acum zece ani sub
„eg id a “ u n or so cietă ţi am erica-
no-canad ien e. N um ai că, aşa
cum se în tîm p lă în to td e a u n a în
a se m e n e a situ a ţii, p u n er ea în
valoare a b ogăţiilor ţă rii nu se
fa ce în fo lo su l ad evăraţilor stă -
p în i — p o p u la ţia b ăştin aşă. E ste
su ficien t de a ră ta t că în anul
1957 Ja m a ica a p rim it de la so ­
c ie t ă ţ ile „ R e y n o ld ’s A c o la M i­
n in g C o.“ şi „Â lu m ln iu m Ja-
m aican “ n u m ai 10 şilin gi pe
ton a de b au xită, în tim p ce pe
p ia ţa m on d ială a cest m inereu
se vin d ea cu 3 lire sterlin e to n a l
25 la su tă din p o p u la ţia ap tă
na?. 8
XfaüaShMmXSSE
m anu ală după fiecare cupă
în că r ca tă in a u to b a scu la n tă .
P en tru a îm b u n ă tă ţi în c o n ­
tinu are ca lita tea m inereului
la sta ţia de sortare, s-a u re­
c o n stitu it e c h ip e le de la b a n ­
da de claubaj. D e asem en ea
s-a îm b u n ătăţit ilu m in atu l
a tît în carieră cit şi la b a n ­
da de alegere, pentru a se
p u te a lu cra in co n d iţii o p ­
tim e.
M aiştrii sectorului s-a u an ­
aten ţie m uncii
ca lita tiv e a b ri­
găzilor, să le
a ju te p en tr u
a ob ţin e rezu l­
ta te din ce in
Intre brigăzi se d esfăşoară
v e lo r C.C. a l P .M .R .
E ntuziasm ul colectivu lu i
nostru de m uncitori se re flec­
tă elocven t în a n g a ja m en tu l
p e care ni l-am lu a t de a
îm b u n ătăţi ca lita tea m in e ­
reului cu 1 la su tă. S în tem
h otărîţi să m uncim cu to t
elan u l pentru a n e în deplini
şi depăşi acest an gajam en t
aşa in cit fu rn a liştii să pri­
m ească d e la noi m inereu
din ce în ce m ai m u lt şi de
c a lita te superioară'.
COSMA CULCEA
secretarul organizaţiei
de bază P.M.R.
Ingf. AL, OARGA
şeful sectorului 1
JENICĂ POPA
şef de brigadă
Ing. AL. HOARĂ
şeful biroului C.T.G.
asemenea au fost obţinute eco­
nomii în valoare de 240.000 lei.
Pentru noul comitet ales s-a
desprins sarcina organizării şi
urmăririi mai îndeaproape a în­
trecerii socialiste, precum şi or­
ganizarea de acţiuni multiple
pentru ridicarea calificării pro­
fesionale a muncitorilor. In ace­
laşi timp noul comitet va tre­
bui să urmărească frecvenţa
muncitorilor la cursurile şcolii
medii serale şi să acorde tot
sprijinul pentru ca aceştia să
poată învăţa în cele mai bune
condiţii.
E. D. POPA
sectorul IX — mina Lupeni
d e m u n că nu are de lu cru, în-
groşîn d n um ăru l celor care duc
o ex iste n ţă de crîn cen ă m izerie:
M ii şi m ii de o a m en i co lin d ă ţa r a
în c ă u ta r e a d e Lucru, a lţii fiind'
n evoiţi să em igreze.
în d elu n g a tă şi p lin ă de jertfe
a fo st lu p ta p op o ru lu i din J a ­
m aica îm p otriva d om in aţiei brU
ta n ice. C a u rm are a agravării'
crizei sistem u lu i co lo n ia l d u p ă
cel de al d oilea război m on d ial,
lu p ta p e n tr u in d e p e n d e n ţă nan
ţio n a lă a căp ătat u n avîn t sp o ­
rit şi in in su lele din M area C a­
raibilor. M işcarea de scu tu rare
a ju gu lu i colon ial, care a cu ­
prin s în u ltim ii ani în trea g a
A frică, a avu t un p u tern ic ecou
in Ja m a ica . „U. S. N ew s and
W orld R ep o rt“ ara tă că n egrii
din a ce a stă in su lă „îşi a firm ă
cu m înd rie orig in ea a frica n ă şi
con sid eră lu p ta A fricii p en tru
in d ep en d en ţă ca pe p rop ria lor
lu p tă !“. D in cau za d iscr im in ă ­
rii ra sia le şi a m izeriei cu m p lite
— scrie m ai d ep arte revista —
„în rîn d u rile n egrilor cresc re-
sen tim en tele şi revolta. S itu a ţia
de aici este p o ten ţia l m ai p eri­
cu loasă (pentru ocu p an ţi, fire ş­
te, — N .R .) d ecit în A m erica
cen trală şi de Sud. D acă aceşti
oam eni su pu şi rep resiu n ii se vor
revolta, situ a ţia ar p u tea deveni
d ram atică“.
Se în ţelege că d ecizia lu a tă z i­
lele trecu te la L ondra în sen su l
acordării in d ep en d en ţei p op oru ­
lu i din J a m a ica este o urm are
firească a in ten sifică rii lu p tei
de eliberare n a ţio n a lă a p op u ­
la ţie i din a cea stă in su lă. C o lo ­
n ialism u l nu cedează de b ună
v o ie n ic i o p a l m ă d e p ă m i n t !Î
P o p o ru l d in J a m a ic a ş i.a cîşti-t
g a t prin lu p tă d rep tu l la o v ia '
ţă nouă !
M. IORDACHE