Page 47 - 1962-02
P. 47
paf. * m üM UB m m m m w m Nr.' 2220
0 importantă iniţiativă pătrunsă ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
ra lia problema vitală a dezarmării
Mesajul lui N. S. Hruşciov conţinînd propunerea
ca lucrările Comitetului celor 18 state să înceapă la nivel înalt Noua propunere sovietică .Existenta Cubei revoluţionare
a o mare înviorare reprezintă un fapt real“
MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS transmite textul integral al cazul de faţă nu este vorba de o con
mesajului preşedintelui Consiliu im de Miniştri al U.R.S.S., N. S. ferinţă la nivel înalt, după cum se obiş
Hruşciov, adresat preşedintelui S.U.A., J. Kennedy, şi primului nuieşte să fie considerată, ci de parti
ministru al Marii Britanii, H. ’Ma cmilian. ciparea şefilor de guverne la lucrările Şedinţa Comitetului Politic al O. N. U.
Comitetului celor 18 creat de O.N.U. şi
. .!Stimate domnule preşedinte, cel mai important este ca Comitetul nu de examinarea unui larg cerc de pro în politica mondială NEW Y O R K 13 (A g erp re s). - - b lem ei in d iscu ţie — p rotestu
bleme internaţionale, ci de tratative în E x isten ţa C ubei revolu ţion are lui C ubei îm p o triv a p rim ejd iei
• Stimate domnule prim-ministru, celor 18 să purceadă cu elan şi pe o legătură cu o problemă concretă — de care am en in ţă p acea şi secu ri
zarmarea. Numai cel care nu este cîtuşi Largul ecou internaţional al mesajului rep rezin tă un fa p t real, a d ecla ta tea in tern a ţio n a lă , ca rezu ltat
' Mă adresez dv. într-o problemă cale justă la lucru, să capete un im de’ puţin interesat în rezolvarea proble lui N. S. Hruşciov rat d elegatu l In d on eziei la şe al n oilor p la n u ri de agresiu n e
care, după cum rezultă din mesajul mei dezarmării poale afirma câmu s-au d in ţa d in 12 feb ru a rie a C o m i şi al actelor de in terv en ţie din
dv. din 7 februarie a.c., vă preocupă puls căre să-i permită să lucreze pro copt condiţiile peniru examinarea ei. p a rtea g u v ern u lu i S.U .A ., în
şi pe dv. ductiv, cu randament înalt. R. S. Cehoslovacă tetu lu i P olitic. D eleg a tu l in d o d rep ta te îm p o triv a C ubei.
Fireşte că nu putem conta că şefii
Nu poale să nu mă bucure faptul Gine este în stare să manifeste o guvernelor vor reuşi de îndată să des nezian a su b lin iat că C arta O r D elegatu l R. P. M on gole a
că şi dv. vă gîndiţi la rolul pe care făşoare la Geneva o asemenea activi sp rijin it p roiectu l de rezolu ţie
îl va juca în rezolvarea problemei asemenea iniţiativă ? Sine poate trece tate îneît nu va rămîne decît să se sem PRAGA 13 (Agerpres). — al Angliei, şi guvernelor celor- gan izaţiei N aţiu n ilor U nite ob li prezentat de d elegaţiile C eho
dezarmării Comitetul celor 18 stafe neze tratatul cu privire la dezarmarea „Şeiii de guverne — la Ge- la 1te state reprezentate în Comi- g ă p e m em b r ii O .N .U . să -şi re slovaciei şi R om îniei.
constituit recent, care îşi va începe mai repede peste ideile rutinare şi di generală şi totală. Dar dacă, în urma neva“, „Tratativele cu privire teiul câtor 18 pentru dezarma
lucrările la 14 martie 1962 la Ge vergenţele cu care, aidoma unui bul eforturilor lor, se va da o orientare ta dezarmare să fie începute cu re. In titlu, ziarul „Rude Pravo“ g lem en teze d iv erg en ţele prin La şed in ţa de seară a C om ite
neva şi la care vor participa ţările 'justă tratativelor următoare şi se va participarea şefilor de guverne“ scoate în evidenţă chemarea m ijloace p aşnice. El a su b lin iat, tu lu i P olitic au lu a t de a sem e
noastre. Acest lucru este impus şi de găre de zăpadă, se acoperă chiar de schija cuprinsul tratatului cu privire la — sub aceste titluri ziarele ce adresată de şeful guvernului so de asem enea, că revolu ţia cuba- n e a cu v in tu l d ele g a ţii R .A .U .,
faptul că, prin hotărîrea celei dc-a dezarmarea generală şi totală, chiar şi hoslovace publică în primele vietic reprezentanţilor puterilor R ep ub licii D om in ican e, S a lv a d o
¦16-a sesiuni a Adunării Generale a la începutul lor tratativele cu privire acesta va fi un progres uriaş pe care occidentale de a privi cu toată nă este un rezu ltat al fap tu lu i rului, G u atem alei, C olum biei şi
O.N.U., guvernelor ţărilor reprezenta îl aşteaptă de mult popoarele. Credem pagini mesajul adresat de N. S. seriozitatea şi sinceritatea apro că poporul cuban nu a m al pu U ru guayu lu i.
te în acest comitet li s-a încredinţat la dezarmare ? Grcd că acest lucru că merită, merită foarte mult să se fa piatele tratative de la Geneva.
cauza atît de vitală a popoarelor — trebuie să apese pe umerii acelora că o asemenea încercare, care în caz Hruşciov, preşedintele Consiliu tu t suporta n ed rep tatea, exp loa D e le g a tu l R .A .U . a su b lin ia t
dezarmarea generală şi totală. de reuşită, lucru pe care îl speră în Textul mesajului lui N. S. tarea şi ign orarea d repturilor dreptul fiecărei ţări de a-şi h o.
care sînt investiţi cu încrederea cea mod sincer guvernul sovietic, promite să lui de Miniştri al U.R.S.S., lui Hruşciov a fost transmis în re- ţări sistem u l de conducere fără
Nu mai este nevoie de dovedit că producă o cotitură în relaţiile interna petate rînduri prin radio. um ane. A d resin d u .se S tatelor n ici o in te rv e n ţie din afară.
de felul în care se vor desfăşura lu mai mare a popoarelor şi posedă ab ţionale şi să apropie omenirea de rea J. Kennedy, preşedintele S.U.A.,
crările în acest comitet va depinde în lizarea visului ei secular de pace. U n ite d elegatu l In d on eziei le-a In ceea ce p riveşte cuvântări
mare măsură evoluţia situaţiei inter solut toate împuternicirile. H. Macmillan, primul ministru cerut să ren u n ţe la id eea fo lo le ro stite de rep rezen tan ţii ţă r i
naţionale în viitor. Va reuşi oare co Gălauzindu-se de aceste considerente, Nu este pentru nimeni un secret că lor la tin o -a m er ica n e m al s u s
mitetul să se ridice la înălţimea de la nivelul şefilor de guverne se duc sirii forţei p en tru reglem en tarea m en ţion ate, d eşi ei au p roferat
unde tot ce este îndepărtat şi greu guvernul sovietic propune ca baza lu adesea tratative în legătură cu inten rela ţiilo r lor cu C uba, cu a tît calom n ii la ad resa Cubei şi au
să apară apropiat şi realizabil, va face crărilor Comitetului celor 18 să fie pusă sificarea pregătirilor militare. Dar da e lo g ia t S.U .A ., ei au lă sa t să se
oare comitetul faţă sarcinii măreţe ce- de şefii de guverne (de state) ai ţărilor că aşa se prezintă situaţia, pe ce bază m al m u lt cu cit C uba a d ecla în ţelea g ă clar că n u sp rijin ă a-
i-a fost încredinţată — de a elabora reprezentate în acest comitet. se poate obiecta împotriva ţinerii pri m e ste c u l S.U .A - în tre b u rile i n
tratatul cu privire la dezarmarea ge melor şedinţe ale Comitetului celor ÎS R. P. Polonă rat in rep etate rînduri că este tern e ale C ubei. D eleg a tu l C o
nerală şi totajă ? Sau chiar de la pri In acest scop, şefii de guverne ar tre la nivel înalt pentru a se depune efor g a ta să p articip e la tratative. lu m b iei a d e c la ra t că d a că S.U .A .
mii paşi noul organ pentru dezarmare bui să sosească pînă la 14 martie la turile’ cuvenite în vederea unui scop VARŞOVIA 13 (Agerpres). relaţiile internaţionale. D eleg a tu l In d on eziei a relevat vor recurge la „folosirea u n ila
Geneva şi să efectueze ei înşişi partea atît de nobil cum este dezarmarea ! Isto Oamenii muncii polonezi văd •Mesajul lui N. S. Hruşciov se terală a fo rţei“, ele vor d istru
cea mai importantă şi complicată a ac ria nu ne-ar ierta dacă ar rămîne vreo în noua iniţiativă a şefului gu dreptul Cubei de a avea gu ver ge O rgan izaţia S tatelor A m eri
tivităţii care revine la început Comite posibilitate nefolosită pentru examina vernului sovietic o nouă dova află în centrul atenţiei presei şi cane.
tului celor 18. S-ar putea ca această dă a dragostei de pace a radiodifuziunii poloneze. Ziarul nul şi orînd uirea socială pe ca-
idee să pară nu tocmai obişnuită, dar U. R. S. S. şi a eforturilor „Zycie Warszawy“ scrie că ini
trebuie să fiţi de acord că ea este pe ei neobosite îndreptate spre ţiativa U.R.S.S. poate să ducă re le d oreşte.
deplin justificată de măreţia scopului destinderea încordării • din la o cotitură în rezolvarea pro
şi de condiţiile în care îşi începe acti blemei dezarmării. R eprezentantul R epublicii'
vitatea Comitetul pentru dezarmare.
P op u lare M ongole a su b lin ia t că
In zilele noastre au intrat temeinic p o litica agresivă a S tatelor U n i
în practica relaţiilor internaţionale con
tactele directe dintre conducătorii de te fa ţă de Cuba reprezin tă o
s ta t: întîlnirile, conferinţele, schimbul p rim ejdie pentru p acea şi secu
ritatea in tern aţion ală. D elegaţia
India R. P. M ongole, a d ecla ra t el, a.
cordă o u riaşă im p ortan ţă pro-
DELHI 13 <(Agerpres)'. — tă într-un- titlu publicat pe pri
--------- — ....... *=,'
Ziarele din Delhi publică pe ma pagină în ziarul „Indian
va începe să se împiedice, de aceleaşi de mesaje, participarea personală la rea problemei dezarmării într-un forum primele pagini, sub titluri mari, Expres“. A doua corafenrsfă a scrSiîorîSor
dificultăţi din cauza cărora au suferit luc.’ărilc celor mai reprezentative orga atît de autorizat ca întîlnirea şefilor gu o expunere a mesajului lui N. S. ¦„Ţinînd seama că India acor
un fiasco organele precedente ? Aces ne internaţionale. Este şi firesc. Gu cît vernelor celor 18 state, convocată în Hruşciov adresat guvernelor ce dă cea mai mare importanţă din făriăe Asiei şi Africii
tea sînt întrebările la care caută în distanţele dintre state sînt parcurse moi mod special în acest scop. lor 18 ţări. „Propunerea cu pri problemelor i războiului şi păcii,
prezent răspunsul oricine căruia nu-i repede şi armele de distrugere devin tot vire la convocarea conferinţei subliniază ziarul, fireşte că ea CAIRO 13 (Agerpres). — pace, Ia construirea lumii eliberate de
este indiferent viitorul omenirii. Şi mai teribile, cu atît mai mult creşte Vreau să sper că veţi înţelege just celor 18 state la nivel înalt în va saluta conferinţa la nivel Cea de-a doua conferinţă a scriito toate formele de dominaţie imperia
aceste întrebări preocupă popoarele cu răspunderea oamenilor de sfat şi se problema dezarmării. La Delhi înalt pentru discutarea acestor rilor din ţările Asiei şi Africii care listă".
atît mai adînc şi mai puternic cu cît impune mai multă perspicacitate şi în motivele care au îndemnat guvernul reacţiile sînt favorabile“, se ara probleme“. îş i' desfăşoară lucrările la Gairo a as
cursa înarmărilor se înteţeşte tot mai ţelepciune în rezolvarea problemelor in sovietic să propună ca lucrările Corni- . cultat la 12 februarie în prima sa Raportul cheamă scriitorii din ţă
mult, devorînd munca şi avutul a sute ternaţionale importante şi altor proble şedinţă plenară raportul Biroului per rile Asiei şi Africii să-şi intensifice
de milioane de oameni, iar pericolul me care la prima vedere par secunda teiului celor 18 state să înceapă la ni manent al scriitorilor Asiei şi Africii lupta împotriva ofensivei ideologice a
unui nou război creşte, concretizîndu- re, întrucît ele toate îşi au rădăcinile din Golombo. imperialismului, să dezovite pe scară
se în cantităţi tot mai mari de arme. în problemele războiului şi păcii. velul şefilor de guverne (de state) şi In raport se arată că popoarele Afri inai largă diferitele forme ale cui la
cii, Asiei şi Americiu Latine luptă în rii populare naţionale, să ridice nive
Am. impresia că trebuie să avem în Acest lucru este cu atît mai just în veţi adopta o atitudine pozitivă faţă Canada comun împotriva imperialismului, colo lul cultural al popoarelor din ţările
vedere toate acestea pentru a aprecia ce priveşte dezarmarea, care afectează de această propunere. nialismului .şi ncocolonialismului, pen Asiei şi Africii, să ia parte activă la
în mod just importanţa pe care o ca interesele cele mai profunde ale sta OTTAWA 13 (Agerpres). — făcută în acest mesa] că baza tru Independenţa lor naţională, pentru mişcarea internaţională a partizanilor
pătă în actualele condiţii tratativele telor, interesele securităţii lor şi nece Am adresat mesaje cu acelaşi conţi Luînd cuvîntul la 12 febrila- lucrărilor Comitetului celor 18 pace şî prosperitate. Valul mişcării de păcii în scopul preîntîmpinării unui
în problema dezarmării, care vor fi sită pentru rezolvarea ei un deosebit nut tuturor şefilor de guverne (de sta rie în Camera Comunelor, pri- să fie pusă de şefii de guverne eliberare şi revoluţiei naţionale cu nou război mondial, să lupte peniru
reluate la Geneva. spirit de prevedere, supleţe şi căutări te) ai ţărilor reprezentate în Comite mul ministru al Canadei, Die- ai ţărilor reprezentate în .'acest prinde din ce în ce mai mult Asia, lichidarea bazelor militare străine pe
pline de curaj. tul celor 18 pentru dezarmare“. îenbaker, a declarat că guvernul comllet. Africa şi America Latină.
Veţi fi probabil de acord cu mine că „Noi, scriitorii, se subliniază în ra teritorii străine, să întărească solida
s-a desfăşurat o anumită activitate Nu voi ascunde că am primit me Gu stimă, canadian studiază amănunţit El a subliniat că după păre port, participăm activ Ia sfărîmarca
pregătitoare în vederea acestor trata sajul dv. comun în momentul cînd lu lumii vechi şi la construirea lumii noi, ritatea dintre scriitorii din ţările Asiei,
tive. Pentru prîmă dată în întreaga cram la mesajul câire şefii-guvernelor N. HRUŞCIOV, mesajul iui N. S. Hruşciov, rea Canadei, conferinţa care ur progresiste, drepte şi iubitoare de
istorie a tratativelor, un organ pen statelor reprezentate. în Gomitctul pen Preşedintele Consiliului de Miniştri preşedintele Consiliului de Mi mează să aibă loc la Geneva tre Africii şi Americii Latine, precum şi
tru dezarmare are o directivă destul tru dezarmare al celor 18 state. Pro niştri al U.R.S.S. şi propunerea buie să depună maximum de
de precisă — principiile fundamentale voacă satisfacţie faptul că consideren al U.R.S.S. eforturi în direcţia dezarmării. cu scriitorii iubitori de libertate şi
ale dezarmării generale şi totale, apro tele noastre au, în genere, aceeaşi o- Di’Cfhnbaker şi-ă 'exprimat "cer
bate de Adunarea Generală a O.N.U. ricntarc. împărtăşesc înfrutoful ideea 10 februarie 1962 pace din celelalte ţări ale lumii. J
Este dătător de speranţe şi faptul că expusă de dv. în legătură cu răspunde
în prezent din organul de dezarmare rea personală ce revine şefilor de gu m
fac parte reprezentanţi ai tuturor ce verne în conducerea tratativelor în pro
lor trei grupuri principale de state blema dezarmării şi în legătură cu fap IlăspaaaasMl gasveMiailaal s u e d e z titudinea'că parlamentul aşteap
existente în lume: state socialiste, stalc tul că starea de lucruri din Comitelui tă ca el să participe la o confe
aparţinînd blocurilor militare ale pu celor 18 trebuie să fie obiectul unui
schimb mai larg de păreri între noi. l a me!$a|aal liai Mo §>» H r u ş c io v rinţă a şefilor de guverne con
sacrată dezarmării.
Totuşi, de ce trebuie să facem nu
mai o jumătate de pas şi să ne li STOCKHOLM 13 (Agerpres). — „Stockholms Tidningen" atrage atenţia
mităm la a fi reprezentaţi la înce
putul lucrărilor Comitetului pentru Postul de radio Stockholm a transmis asupra faptului că conferinţa la nivelul In Franţa: Puternice manifestaţii împotriva
următorul răspuns al guvernului sue şefilor de guverne poate avea mai multă represiunilor poliţieneşti de la 8 februarie
dez Ia mesajul lui N. S. Hruşciov, pre greutate şi mai multă libertate de ac-
şedintele Consiliului de Miniştri al .ţiune decît comitetul celor 18 state în Greva oamenilor muncii a cuprins întreaga ţară
U.R.S.S.: componenţa sa obişnuită.
Guvernul suedez apreciază propune Ziarul este, de asemenea, de părere
rea guvernului sovietic ca o încercare că puterilor occidentale — în primul PARIS 13 (Agerpres). — urban a început la ora 10 dimineaţa, avut loc sute de mitinguri de protest
de a atrage atenţia opiniei publice mon V .T S.U.A. — le va fi greu să res
Raspunzînd la chemarea lansată de pentru a permite locuitorilor capitalei împotriva represiunilor poliţieneşti de
terilor occidentale şi state neutre. dezarmare de către miniştrii Afaceri diale asupra importanţei apropiatelor pingă de-a dreptul’propunerea sovietică. Confederaţia Generală a Muncii, Fe să ajungă în Piaţa Republicii spre a Ia 8 februarie. In Franţa, şuvoiul de
Acestea sînt, fără îndoială, fapte po lor Externe? Dacă vrem să fim tratative de la Geneva cu privire la Torpilarea conferinţei propuse de N. S; deraţia Naţională a lucrătorilor din participa la funeraliile victimelor re rezoluţii în care se exprimă protestul
zitive. consecvenţi pornind de la conside dezarmare. Este firesc că în aceste con Hruşciov poate avea implicaţii serioa învăţămînt, şi de alte sindicate ale presiunilor din 8 februarie. Tot în plin de indignare împotriva acţiunilor
rentele expuse de dv. ajungem în. mod diţii guvernul suedez va examina în se devenind semnalul intensificării corpului didactic, de Uniunea Naţio cursul zilei de marţi nu a apărut nici fasciste ia proporţii. Drept răspuns
Totodată, noi toţi nu putem să nu inevitabil tocmai la propunerea pe ca spirit favorabil această propunere, spe- cursei .înarmărilor nucleare, scrie zia- n a lă ^ Studenţilor din Franţa, precum uri ziar iar programele televiziunii şi faţă de represiunile autorităţilor, faţă
ne dăm seama că urmează să mai re o face guvernul sovietic şi anume : rînd că participarea şefilor de guver rul. şi de- partidul comunist, partidul so radiodifuziunii au fost mult reduse şi de ieşirile tot mai insolente ale fas
întreprindem eforturi cu adevărat uria lucrările Comitetului pentru dezarmare
şe pentru ca tratativele în problema să înceapă la cel mai înalt nivel. Lu ne va contribui la stabilirea unei ba Răspunsul definitiv, al Suediei va fi cialist unificat şi alte organizaţii dc- în tot cursul dimineţii s-a transmis ciştilor din O.A.S., în ultimele zile au
dezarmării să dea roadele aşteptate. crările Comitetului celor 18 la nivel ie importante pentru lucrările confe examinat la 16 februarie. cîud se va I nrocrate, începînd de marţi dimineaţă, numai muzică simfonică. apărut zeci de noi comitete antifas
Este’ suficient să facem o comparaţie înalt pot începe chiar şi în condiţiile propunerea sovietică, Potrivit relatărilor agenţiilor de pre ciste în care se înscriu oameni cu
între programul sovietic de dezarmare în care nu toţi ^şefii de guverne (de rinţei. întruni Comitetul pentru problemele po în .întreaga ¦Franţă, milioane de oa convingeri politice diferite dar care
generală şi totală şi celelalte propu state)’ care fac parle din acest Comitet Comentind să, în celelalte centre industriale din sînt animaţi de o singură năzuinţă —
neri prezentate ia a XVI-a sesiune a vor dori sau vor putea să participe; liticii externe. meni ai muncii au încetat lucrul pen .Franţa, peste 300 de greve au fost de a bara calea fascismului.
Adunării Generale a O.N.U., opuse aceasta nu trebuie să fie o piedică în tru a cinsti memoria celor opt victime declarate în uzine, întreprinderi, pe
calea participării noastre la lucrările şantiere, în mine. De asemenea au
:M = ale represiunii de către poliţie a de
monstraţiei antifasciste de la 8 fe
programului nostru, pentru a ne con lui. Se înţelege de la sine că miniştrii Cem ifekil englez peniru apărarea păcii condamnă bruarie. Ceremonia înmormîntării victimelor
vinge în mod evident de munţii pe Afacerilor Externe ai ţărilor noastre hofărîrea Angliei de a efectua experienţe nucleare „ După cum relatează agenţia France
care trebuie să-i urnim din calea spre trebuie, de asemenea, să participe Ia Prcsse, greva de ta 13 februarie a cu
un acord. lucrările Comitetului celor 18 atît îm LONDRA 13 (Agerpres). — Aceste ’hotărîri ale guvernului en prins toată Franţa. Atît la Paris cit de la 8 februarie
preună cu şefii guvernelor, cît şi în La şedinţa sa din 11 februarie, Con glez se spune în rezoluţie, împreună şi în provincie, şcolile şi universităţile
Guvernul sovietic consideră necesar perioada ulterioară a lucrărilor comi siliul general al ComitetuluiJ englez cu livrarea de arme Germaniei occi au fost' închise toată ziua. Curentul PARIS 13 — Corespondentul Ager această ceremonie la Paris a fost apre
să se îngrijească din timp ca lucră tetului.
pres transm ite: ciat la 800.000 pînă la un milion. Abia
rile (Bomiiefului celor 18 să nu treacă in favoarea propunerii noastre cu pri pentru apărarea păcii a condamnat dentale şi refuzul de a duce tratative electric, gazul 'metan au fost întrerupte De multă vreme Parisul nu a asistat la ora 13,00 fruntea cortegiului ajunge
pe linia moartă şi să nu fie reduse, vire la participarea şefilor de guver hotărîriie, guvernului englez de a efec de dimineaţă pînă la prînz. De ase la revărsarea unui asemenea val ome la cimitirul „Pere Lachaise", de bule
în ultima analiză, la discuţii sterile ne la lucrările Comitetului celor 18 ple tua experienţe nucleare subterane în cu privire la Berlin intensifică pri menea transporturile urbane, căile fe nesc, ca la 13 februarie cînd sute de
între funcţionari. S-a întîmplat prea dează, aşa dar, foarte multe consideren Ncyada şi de a pune la dispoziţia rate, transporturile aeriene nu au func mii de locuitori ai capitalei au adus un vardul Meiiilniontant.
des ca diferite comitete, subcomitete te. S-ar putea, fireşte, să existe oameni S.U.A. insula Clirislmas pentru a cioc: mejdia de război. ţionat rin cursul dimineţii’. ultim şi solemn omagiu celor opt fii şi
şi’ comisii pentru dezarmare, create în care să înţeleagă propunerea noastră tun experienţe nucleare iu atmosferă. fice căzuţi în urma reprimării de către In fala cimitirului a fost ridicată o
număr marc în trecut, să-şi întrerupă în sensul că Uniunea Sovietică pune, Consiliul a chemat pe partizanii La Paris, greva mefrourilor, auto poliţie a manifestaţiei antifasciste de tribună. Este clipa despărţirii; ultimul
existenţa lipsită de glorie, pentru ca chipurile, din nou Ia ordinea zilei o buzelor şi a mijloacelor de transpori săptămîna trecută. Încă din zori, mare salut este adresat de Dominique Wallon,
din. aceasta să nu tragem învăţămin conferinţă la nivel înalt şi să înceapă păcii să trimită ’ delegaţii membrilor le oraş se imobilizase intr-o grevă ge- din partea Uniunii naţionale a studei-
tele cuvenite. . să chibzuiască dacă există sau nu în nerală Ia apelul tuturor sindicatelor or ţilor din Franţa, Robert Duvivier,
prezent condiţii pentru o asemenea con parlamentului •pentru a le face cunos ganizatoare a manifestaţiilor din 8 fe C.F.T.C., Paul Ruff, din partea Uni
bruarie : C.G.M.. C.F.Ţ.O. şi a altor versităţii, şi Louis Henaff, C.G.M. întoc
cut părerile lor. centrale sindicale, a Partidului Comu mai ca unitatea care a determinat ai
cest solemn şi mişcător- omagiu, dis
' i. cursurile oratorilor reiau în diferiţi ter
După părerea noastră, acum lucrul ferinţă. Ţin să precizez dinainie că în nist Francez şi a Partidului Socialisl meni aceleaşi idei: Cei opt martiri au
Unificat. Uzinele, atelierele, universită căzut pentru libertate Uiptînri împotriva
;sa= ţile, şcolile şi birourile au rămas goale fascismului, O.A.S,-ului. Sacrificiul Ier
IPIE S C U R T © ÍPE S C U R T şi tăcute, în timp ce la orele opt, în mi trebuie să fie zadarnic.
MOSCOVA. — Uniunea Sovietică metalurgic al Slovaciei de est. Con ... La O tsu in momentul în care capitala începe de ci Nici un murmur, nici o adiere r.u
produce în. prezent, scrie ziarul „Prav- strucţiile combinatului se vor întinde Jap on ia a avut tricei să se anime, sute de mii de pa
da", aproape tot atîta oţet cît produc pe o suprafaţă de 700 ha. loc un m are m i rizieni, ca şi foarte mulţi locuitori ai tulbură aceste clipe emoţionante, dra-
Anglia, R. F. Germană şi Franţa luate tin g , m uncitorii suburbiilor se îndreptau spre casa de ‘ matice. Domneşte o imensă tăcere. Emo
împreună. Peste ciţiva ani U.R.S.S. va LONDRA. — La 12 februarie 7 mem p rotestln d îm p o la rir. 29 de pe bulevardul du Temple, ţia e atît de puternică, incit trebuie
lăsa în urmă şi S.U.A. în ceea ce pri bri ai filialei din Midland a „Comite triv a tratatu lu i la doi paşi de Piaţa Republicii, unde să treacă cîteva minute înainte de a >e
veşte producţia absolută de metal. tului celor 100“, au vizitat Consulatul de secu rita te ja- se află Casa Sindicatelor, transformată relua lunga defilare a mulţimii, ade
american din Binningham, pentru a-ş !pono . am erican in casă mortuară. In faţa sicrielor ce vărată mare omenească, între aleile
KIIAN KIiAI (l.AOS). - La 12 fe exprima protestul împotriva hotărîrii şi a sta b ilir ii, ta lor căzuţi la 8 februarie se aflau por cimitirului.
bruarie prinţul Suvanna Fmnma, pri S.U.A. de a relua experienţele cu arma tretele lor.
mul ministru al guvernului regal al Lao- nucleară in atmosferă. b aza de la A eba- In acordurile Afarşului funebru, care
Este ora 10,30. Dînd ocol unuia dintre le mortuare cu totul acoperite de flori,
sului a primit pe ambasadorii U.R.S.S. TOKIO. — Consiliul pentru elibera traversează încet cimitirul.
şi Marii Britanii cu care a avut o con rea Okinawei a dat publicităţii la 12 n o , a u n e i u n i unghiurile pieţei, cortegiul se angajează
vorbire. După cum anunţă postul de ra februarie un apel adresat tuturor gu După membrii familiilor, urmează un
dio „Vocea Laosului“, în cursul convor vernelor şi popoarelor din lume, cerin- t ă ţ i d e t a n c u r i. pe bulevard spre cimitirul „Pere La- şir neîntrerupt de parizieni care vin să
birii au fost abordate probleme în le du-le sprijin în lupta pentru realipi- A s p e c t d e la chaise“ unde odihnesc alţi eroi ai lup se încline în faţa celor dispăruţi. Mul
gătură cu rezolvarea crizei laoţiene şi rea Okinawei la Japonia. tei pentru libertate.
in ş'pccial problema formării unui gu d em onstraţie. ţimea a invadat toate aleile cimitirului
vern provizoriu de coaliţie. KUALA LUMPUR. — 400 de mun
citori malaiezi de la plantaţia de cau In urma celor opt sicrie, acoperite şi se strînge în jurul morinîntului. Unii
PRAGA. — In apropierea oraşului ciuc din provincia Keda se alia în complet de coroane şi jerbe, păşesc fa dintre participanţi s-au urcat pe zidu
Rosice se înalţă una din marile con
strucţii ale celui de-ăl treilea cincinal greyă de la începutul acestui au. Gre miliile celor căzuţi. Alături de ele, nu rile cimitirului, alţii s-au oprit pe lin
al R. S. Cehoslovace — combinatul viştii cer majorarea salariului. meroase personalităţi printre care gă mormintele învecinate şi, cuprinşi de
Y' Maurice Thorez. Pierre Mendes France, o aceeaşi emoţie, fiecare dintre ei se re
Louis Aragon, Ctaude Bourdet şi alţii. culege într-o tăcere impresionantă.
Apoi sute şi sute. de mii de oameni. Defilarea continuă şi va mai dura
Numărul celor care au luat parte ta ceasuri întreg! încă.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189. 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei .Generale P- I.I.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai" — Deva.
• ¦v s
.v.riÂd
