Page 48 - 1962-02

PBOKRTAm DIN TOATSI ? S R II.K, TNTŢT-Vfl 1 Constituirea Comitetului Naţional de pregătire
pentru cel de-al Vlll-lea Festival Mondial

- ai Tineretului şi Studenţilor

Miercuri la amiază a avut loc şedin­ a stîrnit un larg interes în rîndurile ierea procesului de colectivizare a as

ţa de constituire a Comitetului Naţio­ tinerilor din lumea întreagă. Sute de gricuiturii şi consolidarea economico-

nal de pregătire a tineretului din ţa­ organizaţii de tineret şi studenţi, spor­ organizatorică a G.A.G.

ra noastră în vederea participării la tive, culturale, sindicale de cele mai In cinstea Festivalului o amploare

cel de-al Vlll-lea Festival Mondial al diferite convingeri politice, filozofice şi şi mai mare vor lua acţiunile de muncă

Tineretului şi Studenţilor pentru pace religioase din peste 80 de ţări de pe patriotică la diferite lucrări de interes

şi prietenie care va avea loc la Hel­ toate continentele lumii se pregătesc in­ obştesc.

sinki între 28 iulie — 5 august 1962. tens pentru acest eveniment. Elevii şi studenţii vor întîmpina Fes«

Anul XIV. Nr. 2221 Joi 15 februarie 1962 4 pagini 20 bani Deschizînd şedinţa, tov. Octavian Tineretul Republicii Populare Romîne tivalul prin intensificarea eforturilor lor

Nistor, membru supleant al Biroului întîmpînă Festivalul de Ia Helsinki în activitatea de pregătire profesională

C.G. al U.T.M. a prezentat propuneri­ sporlndu-şi contribuţia la lupta întregu­ şi politico-ideologică, prin noi acţiuni

le privind componenţa Comitetului. lui popor pentru îndeplinirea măreţelor de muncă patriotică.

in regiynea Hunedoara Conferinţe închinate In Comitetul Naţional au fost aleşi hotărîri ale celui de-al IlI-lea Congres In întreaga ţară se vor desfăşura ac­
53 de membri — muncitori, ţărani al P.M.R., pentru desăvîrşirea construc­ ţiuni menite să popularizeze viaţa nouă
s-a încheiat colectivizarea agriculturii Zilei ceferiştilor muncitori, studenţi, oameni de ştiinţă, ţiei socialiste, dezvoltarea şl înflorirea a tineretului patriei noastre, viaţa şi
artă şi cultură, reprezentanţi ai unor continuă a Republicii noastre scumpe. lupta tineretului lumii, politica de pa­
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Tov. Varghida Aristide, asistent la organizaţii obşteşti, activişti de partid ce şi colaborare internaţională a ţării
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-üej catedra de istorie a Şcolii superioare şi de U.T.M., sportivi şi alţii. Organizaţiile U.T.A1. din industrie îşi noastre, rolul lagărului socialist în lup­
de partid „Ştefan Gheorghiu“ din Bucu­ vor intensifica şi mai mult activitatea ta pentru pace şi progres social. Se vor
C om itetul region al de p artid H unedoara are g o sp o d ă riilo r a g rico le co lectiv e am sim ţit In p er­ reşti, a susţinut în oraşul Sebeş, în zi­ Ga preşedinte al ¦Comitetului Naţio­ în vederea antrenării tineretului în în­ organiza treceri în revistă ale forma­
sa tisfa cţia de a rap orta conducerii p artid u lu i că m a n en ţă în d ru m area şi sp rijin u l C om itetu lu i lele de 13 şi 14 februarie, un ciclu de nal a fost ales Demostene Botez, vice­ trecerea socialistă pentru îndeplinirea ţiilor cultural-artistice şi sportive, con­
în reg iu n ea n o a stră sa r cin a tra sa tă de cel d e-al C entral al P artid u lu i. O rganizaţia region ală de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din planului de producţie pe anul 1962, îm­ cursuri de creaţie muzicală, de fotogra­
IlI -le a C on gres al P.M .R . p riv in d c o lec tiv iza r ea p artid H u n ed oara m u lţu m eşte din in im ă C o­ conferinţe despre „Eroicele lupte ale ce­ R.P.R. bunătăţirea calităţii produselor, creşte­ fii artistice, de lucrări executate de co­
agricu lturii a fo st în fă p tu ită cu su cces. In p re­ m itetu lu i C entral al p artid u lu i p en tru ajutorul feriştilor din 1933“. Cu mult interes aa rea productivităţii muncii şi reducerea pii, concurs al tinerilor solişti vocali şi
zen t cele 318 g o sp od ării colective u n esc p este p reţios şi m u ltila tera l ce i se acordă în în trea g a fost audiate aceste conferinţe de către Luînd cuvîntul, tov. Virgil Troliu, preţului de cost. instrumentişti.
63.000 fa m ilii de ţă ra n i şi d eţin o su p r a fa ţă de sa activitate. prim-secretar al G.C. al U.T.M,, a ară­
p e ste 190.000 h a . teren , ceea ce rep rezin tă 99,30 elevii Şcolii speciale de contabilitate tat că pregătirile pentru acest Festival In agricultură, organizaţiile U.T.M. Tineretul şi studenţii din R. P. Ro-
Ca rezu ltat al în fă p tu irii p o liticii p artid u lu i, şi muncitorii fabricilor „Sebeşul“ şi au loc în condiţiile în care pe arena îşi vor spori contribuţia Ia mobilizarea mînă vor fi reprezentaţi Ia Festivalul
„Simion Bărnuţiu“ din localitate. mondială s-au produs schimbări impor­ tineretului în vederea îndeplinirii sar­ de la Helsinki de o delegaţie de 350 de
tante în raportul de forţe în favoarea cinilor trasate de Plenara G.C. al fruntaşi în producţie, învăţătură şi mun­
Pe aceeaşi temă, azi, 15 februarie, păcii şi socialismului, sistemul mon­ P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961 şi că obştească, membri ai formaţiilor ar­
acelaşi conferenţiar va vorbi muncito­ dial socialist devenind factorul hotă- a sarcinilor reieşite din Consfătuirea tistice şi sportivi fruntaşi. Delegaţia
ritor al dezvoltării societăţii. pe ţară a ţăranilor colectivişti din de­ noastră va duce mesajul tineretului ro-
rilor din cadrul fabricii de hîrtie „1 cembrie 1961 în ceea ce priveşte înche- mîn, participant la măreaţa operă
Mai“ Petreşti. Cel de-al VIH-lea Festival Mondial

la su tă din su p r a fa ţa a g rico lă co lectiv iza b ilă a regiu nea n oastră a cu n oscu t o p u tern ică dez­ de desăvîrşire a construcţiei socialiste

regiu n ii. voltare in d iistrială ; p e h a rta ei au apărut m ari în patria noastră, luptător hotărit pen­

F ap tu l că ţărăn im ea a p ă şit pe calea gosp o­ în trep rin d eri in d u stria le m od ern e, ca re p u n în S ă - ţi ( i i ii'n g uf- eon Ifâ lâ f- tru pace în lume.
dăriei colective d em on strează în cred erea ei n e­ valoare în sem n a tele b o g ă ţii ale su b solu lu i reg iu ­ In continuare, tovarăşii Ştefan Trip-
m ă rg in ită în p o litic a p a rtid u lu i n ostru , arată n ii. C olectivizarea d eschid e largi p o sib ilită ţi de OOOÔOOOOOOOOO ooooooooooooo
hotărârea ţărăn im ii de a con trib u i cu toate for­ sp orire co n tin u ă a p ro d u cţiei agricole an im ale qyo V şa, Nicolae Stoian şi Ilarela Enăches-
ţele Ia realizarea m ăreţei sarcin i trasate de şi vegetale, de în florire econ om ică şi social-cu l- o ăşea grăbit pe galeria în­ ca să dau minereu de bună cil, membri ai Comitetului Naţional dc
C ongresu l al IlI-le a al p a rtid u lu i — desăvârşi­ tu rală a satelor regiu nii noastre. o calitate... Toţi oamenii aleg şitul şutului, şeful de schimb g pregătire pentru Festival, au subliniat
rea con stru cţiei socialism u lu i în ţara noastră. o i-a invitat pe mineri să mear- g importanţa festivalurilor mondiale ale
A ten ţia organ elor şi organ izaţiilor de p artid, o tortocheată. Fusese che­ sterilul... gă împreună spre casă. Ajunşi g tineretului şi studenţilor şi s-au angajat
Cu ocazia vizitelor la gosp od ării colective m ai a sfatu rilor p op u lare se în dreap tă spre con soli­ Ivan insă, care l-a urmărit insă la rampa puţului, Crîş- o ca, alături de întregul tineret al pa­
v ech i cu m sîn t cele din C îlnic, A poldu de S u s, darea organ izatorică şl econ om ică a gosp od ării­ o mat pentru ora 14 la gura pu­ maru i-a oprit şi le-a arătat $ triei noastre, să contribuie activ la
G îrbova, P ricaz, T eiu ş, M iceşti, ţă ra n ii în to v ă r ă ­ lor colective. C om itetu l reg io n a l de p artid va a ju ­ tot timpul, a intervenit : vagonetele. Şi-au recunoscut L popularizarea ideilor nobile dc pace şi
şiţi şi cu gosp odărie in d ivid u ală au p u tu t ve­ ta gosp od ăriile colective ca să -şi elaboreze p lan u ri ţului, şi ca totdeauna, vroia — Nu te supăra, tovarăşe prietenie.
d ea cu och ii lor ce m ari p o sib ilită ţi oferă g o s­ de d ezvoltare în p ersp ectiv ă . P en tru o m ai b un ă vina vagonetarii Vasile Kiss,
p od ăria colectivă de a spori recolta la hectar, folosire a p ăm în tu lu i, forţei de m uncă, m ijloace­ să fie punctual. Tovarăşilor, Crîşmaru, dar cred că n-ai fă ­ Gheorghe Bartiş, ioan Solo- In încheiere, a luat cuvîntul scriitorul
de a d ezvolta creşterea an im alelor şi alte ra ­ lor m ateriale şi cad relor de care d isp u n em , în p e­ cut chiar toiul... De pilăă, vrei mon şi Nicolae Gavriliu. Pe Demostene Botez, preşedintele Comite­
m uri ad u cătoare de ven ituri. G osp odăria co ­ rioada ce u rm ează vom în d ru m a p e co lectivişti cină a plecat din abataj, le-a să ne spui ăe unde ştii că toţi loc s-a hotărit ca întreaga tului Naţional.
lectiv ă din A poldu de Sus, de exem p lu , a ob ţin u t să u n ea scă g o sp o d ă riile co lectiv e m ici în g o sp o ­ oamenii din schimbul dumi- producţie să fie descărcată şi
a n u l tr e c u t în m ed ie la h e c ta r 1.875 k g. g n u , dării m ai m ari. G osp od ăriile colectiv e vor fi a ju ­ spus doar a tit: tale aleg piatra ? (Agerpres).
2.842 kg. p o ru m b b oab e, 27.787 k g. ca r to fi, şi-a tate să folo sea scă cu p ricep ere p o sib ilită ţile de selecţionată.
o — M-a chemat şeful de bri- — Păi, eu aşa le-am spus — Incepind dc a doua zi. nici Schimburi ds experienţă
o s-a justificat Crîşmaru. un vagonet de
gadă... minereu n-a S p rijin ită de către o rgan izaţia
de p artid, con d u cerea secţiei
o In sinea lui insă gîndea
o^ mai mult. De ce l-a chemat

L şeful de brigadă ? Dacă are

o nevoie de el, de ce n-a venit
o
o aici, în abataj?

o Doar aşa obi-ş-

d u b la t n u m ă ru l ta u rin elo r, iar din v a lo r ifica r ea sp orire a p rod u cţiei agricole şl în deoseb i de ^ nuieşte... Şi-a- — W EEEEjEEiEEfflO tël. mai fast expe- tu rn ă to rie nr. 1 de la U zin a
p r o d u se lo r a r e a liz a t 2.503.000 Ici, re v en in d cîtc dezvoltare a creşterii an im alelor. In jurul ora­ poi, nu se sim­ —_ - . diat din abataj „V icto ria “ C ălan a in iţia t o la r ­

277.000 lei Ia 100 h a . teren . şelor şi cen trelor m u n citoreşti vor fi dezvoltate ţea vinovat cu S I NDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1 9 6 5 = = = - im-n să-l con­ gă acţiu n e p entru ridicarea ca ­
L a g o sp o d ă ria co lectiv ă din C îlnic s-au rea. p u tern ice baze de ap rovizion are a oam en ilor lificării m un citorilor p rin o rg a ­
m u n cii cu carne, lap te, ouă, legu m e. nimic: totdeau- troleze şeful de n izarea unor schim b uri de ex ­
liza t cîte 7.700 kg. ca rn e la 100 de h ecta re, iar p erien ţă ch iar la lo cu rile de
de la cele 104 vaci s-au ob ţin ut, în m edie, cîte C onştienţi că sarcin ile m ari şi com p lexe ce na s-a străduit ca schimbul — Da de controlat, ai con- schimb. In felul acesta şeful g m uncă. In acest scop tov. P a s­

său să aibă cele mai multe trolat ? de schimb, şi la rindu-i fiecare O

2,865 litri de la p te. stau în fa ţa n oastră p ot fi în d ep lin ite cu su c­ tone peste plan... — Asta n-am făcut-o... miner, a devenit un activ con- O c a l J e n ic ă , B o g d a n I u s tin ş i a lţ i

In cu rsu l an ulu i trecut, gosp od ăriile co lec ti­ ces m im ai p rin îm b u n ătăţirea con tinu ă a m u n ­ Făcîndu-şi cîteva socoteli — Vezi, ăsta-i răul cel mare! trolor alcalităţii propriei pro- o m u n c ito r i f r u n t a ş i în p r o d u c ţie ,

ve din reg iu n e şi-a u sp o rit sim ţito r n u m ăru l de cii de p artid , vom acorda o aten ţie d eosebită despre cum va organiza lucrul Trebuia să şi controlezi! ducţii. g au vorbit celo rla lţi m iezu itori
a n im a le. E le au a cu m cu 14.000 d e b o v in e m ai în tăririi o rg a n iza ţiilo r de bază din u n ită ţile în zilele următoare, nici n-a d esp re felu l în care lu crea ză p e n ­
m ult şi în p la n u rile de p rod u cţie au p revăzut a g r ic o le so c ia lis te şi c r e şte r ii c o m p e te n ţe i lor O clipă s-a făcut tăcere. Fie- s-fy ecent, intr-o consfătuire g tru a ob ţin e o p rod u ctivitate
ca în a cest an să m ă rea scă n u m ă ru l lor cu în că în co n d u cerea a ctiv ită ţii econ om ice. o băgat de seamă cină a parcurs sp orită şi prod use de b ună c a ­
22.000 capete. S drumul pînă la puţ. Pe rampa care era preocupat, de ginăuri- producţie la sectorul g litate. In urm a acestei acţiu n i,
O rganizaţia region ală de p artid H unedoara g puţului l-a observat de depar- m u n ca S-a îm b u n ă tă ţit. M u n ci­
G osp odăriile colective au fă cu t să se sch im ­ asigu ră C om itetul C entral al P artidului M uncito­ le lui. Şi lotuşi se gîndeau io n al minei Teliuc, minerii dis- o torii care d eservesc m aşin ile de
be în fă ţişa rea satelor. D in ven itu rile p rim ite n u ­ resc R om în că n u -şi va p recu p eţi efortu rile p en ­ 'J te pe Bulon, şeful de brigadă. fo rm a t m iezuri, rid ieîn d u -şi n i­
m eroşi colectivişti îşi con stru iesc case frum oase, tru în d ep lin irea sarcin ilor istorice tra sa te de g Alături stătea pe-o bancă, ce­ acelaşi lucru: ce să facă pen­ cutau despre măsurile ce tre- ^ velul cu n o ştin ţelo r p ro fesio n a le,
con fortab ile, cu m p ără to t m ai m u lte articole C o n g r e s u l a l I i l - l e a a l p a r t i d u l u i în v e d e r e a <lc- 05 lă.lalt şef de schimb — comu- au reu şit să sp orească p rod u c­
care în trecu t nu p u teau fi văzu te în case de ţă ­ săvîrşirii co n stru cţiei so c ia liste în ţara n o astră. > nistul Gheorghe Ioan. tru ca minereul extras de buie luate pentru ca în acest g ţia de m iezuri p en tru ra d ia to a ­
rani m u n citori — ap arate de rad io, m obilă, m a ­ re de Ia 3.200 b u că ţi, c ît se r e a ­
şin i de sp ă la t etc. COM ITETUL REGIONAL HUNEDOARA s'rvupă ce şi-au dat bineţe, schimburile lor să nu mai con­ an să realizeze un continui ăe O lizau ziln ic în m ed ie an ul t r e ­
AL PA RTID ULU I M UNCITORESC r s Bădan a intra.t direct in cu t, la p este 3.700 în p rezen t;
subiect : ţină steril. metal in minereu mai mare de- O T inînd con t de exp erien ţa o b ţin u ­

Tăcerea a rupt-o Euiilian Bă­ cit cel prevăzut pentru anul g

lan. 1965. Euiilian Bălan, spunea g

— Ştii de ce te-am chemat atunci: $

aici şi n-am venit in abataj?.¦¦ — Cred că cea mai bună g

— Uite ce-i tovarăşe Criş- Ia priveşte vagoanetele astea... cale pentru eliminarea sterilu- g
m aru! Te-am chemat să ne
In m un ca de colectivizare si de con solid are a ROM ÎN spui piuă cină aveţi de gind Le cunoşti ?... Îs date de schim- lui din minereu, şi deci pentru tă, o rgan izaţia de p artid are d a­
bul tău. Vezi bulgării de ste­ ca să ridicăm conţinutul ăc toria să în drum e p e m ai d ep ar­
ril ?... Cine i-a pus acolo ?... metal peste cel planificat pen­ te com itetu l sin d icatu lu i şi co n ­
ducerea teh n ico-ad m in istrativa

In întâmpinareaZilei ceferiştilor să daţi minereu prost! De Sint convins că nu ştii... Uite tru anul 1965 — aşa cum a secţiei în ex tin d e re a sc h im b u ­
două luni încoace numai schim­ ce-i: înainte ăe toate, află ne-am angajat — este să fa­ rilor de ex p erien ţă în scop u l r i­
bul vostru ăă rebut. Ce păre­ cine a încărcat minereul aces- cem în aşa fel incit fiecare d icării n ivelu lu i de cu n o ştin ţe

Trenuri cu tonaj h arn icu l colectiv ob ţin e în aces­ nut în acest an fru m oase su c­ re ai ?... ta. Şi de aici înainte, să con- cm să fie un exigent contro- p rofesion ale.
/ sporit te zile noi şi im p ortan te su cce­ cese. A stfel, în lu n a ian u arie,
se. Pentru o m ai bună sig u ra n ­ p lanu l de tra n sp o rt a fo st rea ­ Crîşmaru, care tot timpul trolezi fiecare vagonet! lor al calităţii propriei produc­ Fertilizează solul

Mecanicii de locomotive de la ţă a circu laţiei, m un citorii d is­ liz a t in p ro p o rţie d e 108,3 la o socotise că-şi făcuse datoria, Apoi, minerii s-au despărţit. ţii. Noi ne-am convins de acest M em brii g o sp o d ă riei agricole
Depoul C.F.R. Simeria au ob­ sută, regu laritatea circu laţiei a g era tare încurcat. Ce să spu- Bălan lucrase noaptea şi se du­ lucru... co lectiv e din P ricaz lu crea ză in
ţinut realizări de seamă in lupta trictu lu i se străd u iesc să con so­ fo st rea liz a tă in p rop orţie de
pentru economii, siguranţa cir­ 97,1 la s u t ă — m a i b u n ă d e c it
culaţiei şi remorcarea a cit mai lideze cît m ai b in e lin iile. In a- cea p la n ific a tă — iar sarcin a g nă ? Să dezică afirmaţiile Iul cea să se odihnească: Ivan ur- Să-ţi fii singur controlor! O g a c e s te z ile la f e r tiliz a r e a s o l u ­
multe trenuri cu supratonaj. sta tică a fo st îm b u n ă tă ţită cu
cest scop s-au in trod u s în cale 3,8 la su tă — c e e a ce e c h iv a le a z ă g Bălan? N-avea temei. Doar ma să intre in şut. Crîşmaru ideie bună, frumoasă, demnă g lui d in g ră d in a de leg u m e şi
Folosind în activitatea zilnică cu o econ om ie de 685 vagoane. zarzavatu ri şi din cu ltu ra m are.
metode înaintate, ei au reuşit 18 m .c. de p ia tr ă sp a r tă şi au g cu ochii lui văzuse cîteva va- a pornit-o spre abataj. de oameni, cu o conştiinţă ri­ P în ă acum . ei au tra n sp o rta t la
ca in primele 6 zile ale lunii fe ­ fo st schim b ate şin ele cu d efec­ R ezultate fru m oase au fo st în ­
bruarie, pe secţia de circulaţie ţiu n i pe o lu n gim e de 462 m. Tot. re g istra te şi în a ce a stă lu nă. A 3g gonete încărcate in schimbul n zadar au încercat or­ dicată. o cîm p p este 2.200 tone gunoi de
fo st d ep ă şit p lan u l de încărcări, tacii să afle pentru ce o grajd. C a n tită ţi de 40-45 to n e
Simeria triaj—Simeria—Peştiş, s-a îm b u n ătăţit sarcin a statică. o său şi rebutate ăe controlorii O gu noi de grajd la h ecta r au
să transporte peste normă 37.504 od ată s-au exp ed iat oţelăriilor C ele m ai fru m o a se rea liză ri au o rost tran sp ortate la grăd in a de
tone, ceea ce echivalează cu 25 d in H u n e d o a r a 10.800 k g . fier fo st ob ţin u te de op eratorii Iu ­ o calităţii-. Totuşi, nu-şi dădea. a fost chemat de şeful de bri­ N. ANDRONAC11E o
trenuri a 1.500 tone. lian B uboi şi V ictor Jurca. o
S seama cum ajunge sterilul in gadă. Vasile Crîşmaru s-a apu­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 7 le g u m e .
Printre mecanicii care au ob­ v e c h i. I. CRIŞAN
corespondent
ţinut cele mai frumoase rezul­ EM IL CREŢU o cat ăe lucru fără să scoată o o
corespondent o
ta te se numără comuniştii g minereu, pentru că era con­ o
o
însem nate o vins că fiecare miner depune vorbă. Doar din cină in cină o
d epăşiri de plan g interes pentru calitate. De
arunca cîte o privire in tro­ o
o
g aceea, a încercat o scuză. curile minerilor... o
o

C olectivele de m uncă de pe g — Eu fac tot ce pot pentru Cind sirena a anunţat sfir- o
ra za R .C .M . P e tr o şa n i au ob li. o
oo
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooocooooooo
S p e c t a c o l e în p r e g ă t i r e
Gheorghe Teiani ştefan Vesa,
’A r t iş t ii a m a t o r i,
Alexandru Osianu, Sabin Nicoa- Pentru îmbunătăţirea m em bri ai cercului cu p iesele „D -ale al iil-le a F estival
ră şi alţii. alimentării cu apă de artă d ram atică carn avalu lu i“, „N ă­ b ien a l d e tea tru „I.
şi a canalizării din cad ru l clu b u lu i p a sta “, „C hestiuni L. C a r a g ia le “ , ia r
Nici un m inut unor oraşe m in ier din V ulcan, fam iliare“ şi „T ita­ pe cea d e-a treia o
în tîrziere p regătesc patru noi nic v a ls“. Cu p r im e ­ vor p un e în scen ă cu
sp ectacole teatrale le două p iese se vor p rileju l zilei de 8
P en tr u a v en i in a ju to ru l m i- prezenta la cel d e­ M artie.
n orilor din V alea J iu lu i, c o le c ti­
La teatrul de păpuşi

vul reviziei de v a g o a n e din Si- C onsiliu l dc M iniştri a ap ro ­ In cu rsul an u lu i tacolele „P unguţa m lr.d a fi p r e z e n ta ­
m eria-triaj a organ izat m ai b i­ bat m ăsuri p entru îm b u n ă tă ţi­ trecut, colectivu l ar­ cu doi b a n i“, „M i. tă in p rem ieră p ie ­
n e m u n ca in acest an. A stfel, rea alim en tării cu apă şi a can a. tistic al T eatrului de n io su l“, „R ăzvrăti­ sa „P raştia n ăzd ră­
s-au orga n iza t d ouă b rigăzi co n ­ liz ă r ii a în c ă 13 o ra şe şi ce n tr e p ăp u şi „P rich in d el“ ţii“ şi „M arele v ră ­ vană“.
duse de com u n iştii Ioan F ăcu ­ m u n cito re şti în care s-a d e z io l- din A lba Iu lia , a jitor“. In acest an
r ă m şi E m il B en ţa, care lu crea ­ tat con sid erab il in d u stria, an pus în scen ă sp ec- vor fi p regătite trei P. TOMA
ză la rep ararea vagoan elor de ap ăru t noi cartiere şi a crescut noi sp ectacole, ur- corespondent
ton aj greu. D e asem enea, au sim ţitor p op u laţia.

fo st b ine p reg ă tite din p u n ct de In u n ele din a ceste oraşe lu ­ Brigadă artistică de agitaţie fruntaşă pe oraş
vedere teh nic tren u rile de m ar­ crările au şi în cep u t. La R eghin

fă, p u n în d u -se un accen t d eo­ se e x e c u tă în p r ez en t lu cră ri Ia D e curînd, pe sc e­ cal de la lam in oru l bun şi a in terp retă­
seb it pe reg u laritatea şi sig u ­ staţia de cap tare şi pom pare. na tea tru lu i I.C .S.H . de 450 m m ., co m p u ­ rii, a ce stei b rig ă zi
ra n ţa circu laţiei. s-au în trecut b rigă­ să din 16 p erso a n e, artistice de agitaţie
C oncom itent cu lu crările n ece­ zile artistice de a g i­ a prezentat un reu­ i s-a decernat d ip lo­
D rept urm are, p rod u ctivitatea sare oraşu lu i H aţeg se va realiza ta ţie din raza o ra ­ şit sp ectacol care m a de b rigad ă fru n ­
m u n cii a crescu t cu ap roap e 27 a lim en tarea cu ap ă şi calan iza p op u lariza fru n ta şii ta şă pe oraş şi a
la sută. D e asem enea, nu s-a în ­ re a ab atoru lu i de m arc ca p a ­ şu lui H unedoara. Cu secţiilor şi sa tiriza fo st p rem iată cu
registrat nici un m in u t in tirzie- cita te care se co n stru ieşte aici. pe cei ce nu dau a- o b ie c te .
re. S-au evid en ţiat în m od d eo ­ a cest p rilej, b rigad a ten ţie calităţii.
seb it lă c ă tu şii de rev izie Irirm e îm b u n ă tă ţirea can alizării o ra ­ C. S T R U N G A R II
N icolae, V iorcl C hiciu, M atei şu lu i B îrlad u n d e în 1961 s-a artistică de a g itaţie D atorită textu lu i corespondent
V asile, P etru T in cu şi alţii. con stru it p rin tre altele un can al
colector, va co n tin u a şi în acest a com itetu lu i sin d i­
Linii b in e an. P rin cip alele artere ale ora
su ini se racord ează la n ou l ca ­ Seară ştiinţifică

c o n s o lid a te nal. P e m ă su ra siste m a tiz ă rii La căm in ul cu ltu ­ C olectiviştii şi lu ­ cariei d en tare etc„
oraşulu i şi con stru irii de noi c r ă to rii d in G .A .S. ţin u te de lu crătorii
La D istrictu l de în treţin ere L 7 b locu ri, a sem en ea am en ajări se ral d in A poldul de p rezen ţi în sală, au san itari P opa C on­
S im eria-triaj, in d icii de p lan pe con tin u ă şi p e alte străzi. Lu­ au d iat exp u neri d es­ stan tin , G eorgeta
lu n a ian u arie au fo st realizaţi crări de acest gen urm ează să Sus a fost organ iza­ pre p revenirea şi Ş tefan , N icolae C on­
în m od exem p lar. C ontinuînd se fa că şi la L upeni, T g. Jiu, S i­ com b aterea bolilor sta n tin şi M arla N e­
cu aceeaşi în su fleţire în trecerea, Zilele iernii sînt numărate. Soarele primăvăratic subţiază tot mai niii.1t străini de zăpadă, care în unele biu, T u lcca, T u rd a, G iu rgiu , C a­ tă zilele trecu te o de cancer, a bron- gre anu.
părţi ale regiunii se mai menţine. Cei mici, cit timp zăpada mai dăinuie, nu pierd nici un prilej să organizeze ransebeş, Buzău. h op n eu m on iilor, a
adevărate „bătălii“ cu bulgării pufoşi şi reci dc nea. seară ştiin ţifică pe

IN FOTOGRAFIE: Un instantaneu dintr-o aslfel de „bătălie“ în curtea unei şcoli din Alba Iitlia. tem a „ M ed icin a in

slu jba oam en ilor

m u n c i i “.-

I