Page 49 - 1962-02

pagf. 2
POSTUL DE CORESPONDENŢI VOLUNTARI DIN GEOAGIU
ne c o m u n i c ă ,
Pregătiri
pentru primăvară
C onsiliul de con d ucere al g o s­
p odăriei se preocup ă în d eap roa­
p e de p reg ă tir ile ce se fa c în
vederea d esfăşurării în bune
co n d iţiu n i a cam p an iei agricole
de p rim ăvară. în tr-o şed in ţă cu
b rigad ierii a fo st stab ilit un p ro­
gram con cret de lu cru.
P en tru tran sp ortu l gunoiului
de grajd p e lotul destin at p ro­
d u cerii a 5.000 k g. p oru m b b o a ­
be la lia., la grăd in a de legum e
şi ră sad n iţe s-a h otărît ca fie­
ca re a tela j să tra n sp o rte cîte 15
ton e gu n o i de grajd. C unoscînd
a ce ste sa rcin i, c o le c tiv iştii din circa 26.000 k g., ceea ce n e-a
b rig a d a l-a , care au a tela je în
p rim ire, au tra n sp o rta t pînă
acu m p este 10 to n e gu noi de
grajd fiecare. L a tran sportu l
gu n oiu lu i s-au evid en ţiat în m od
d eosebit tovarăşii Ilie O ancea,
Aron M eteşan şi alţii.
IO AN CÎNDEA
brigadier la G.A.6. din Geoagiu
In grădina de legume
O dată cu extinderea suprafe­
ţei grădinii de legume, la G.A.C.
din Gelmar se vor introduce
amil acesta în cultură şi legu­
mele timpurii. După recoltarea
lor, pe aceste loturi se va planta
varză de toamnă. In prezent se
lucrează intens la pregătirea
paturilor calde şi la repararea
tocurilor ăe răsadniţe. A fost
procurată de asemenea de ta
Agrosem din Alba lulia, întrea­
ga cantitate de seminţe nece­
sară pentru producerea răsadu­
rilor.
AUREL DOBOŞ
tehnician agronom
la G.A.G. din Gelmar
om
Pe marginea campionatului
de calificate la box
La clubul „Siderurgistul“ din ora­
şul Hunedoara s-au disputat întrecerile
din cadrul campionatului republican de
calificare la box, juniori şi seniori, faza norii, în goana după rezultate imedia­
regională. Gum numele noilor campioni
ai regiunii pe acest an au fost publi­
cate într-unul din numerele ziarului
nostru care a apărut în urmă cu cîteva
zile, de data aceasta ne vom ocupa de
unele probleme legate de desfăşurarea
partidelor.
Deşi la întreceri n-au participat bo­
xeri de categoria I-a (Gheorghioni,
Ichim, Gerăceanu), totuşi, unele întil-
niri au fost foarte disputate mai ales
în finală. Cele mai disputate au fost
cele dintre loan Mihăilescu (Hunedoa­
ra) — loan Toma (Lupeni), Ioau Sal-
ciu (Hunedoara) — Nicolae Ispas
(Brad), Mihai Florea (Hunedoara) —
Vladimir Gostinaş (Lupeni), loan Smi-
guleţ (Lupeni) — Tudor Semenescu
(Hunedoara).
loan Safciu s-a dovedit şi de data
aceasta un boxer tehnic, plin de ini­
ţiativă. El a cîştigat cele două partide
înainte de lim ită: una prin K-O. şi
cealaltă prin abandon. loan Mihăilescu
— speranţa profesorului Mihai Raicu,
noul antrenor al boxerilor hunedoreni,
deşi cel mai tînăr participant Ia se­
niori, a dat o adevărată lecţie de box.
El a lovit clar, variat, boxînd în linie,
atacînd susţinut. In felul acesta el a /
fost răsplătit nu numai de public dar
şi de juriul galei, care i-a întnînat pla­
cheta de cel mai tehnic boxer. Bine s-au
comportat şi pugiliştii Szabo Garol şi
Talody Andrei (elevii antrenorului Tra-
ian Bora) şi loan Smiguleţ din Lupeni.
Mai trebuie spus că pe ring au apă­
rut boxeri care n-au justificat cu nimic
prezenţa lor la faza regională. Unii au
fost prea în vîrstă, care deşi boxează
r r im u l eoracmrs de
P e sta d io n u l C orvin u l din ora­
şul H unedoara s-a desfăşurat
zilele trecu te prim ul concurs de
atletism din acest an în aer li­
ber. C oncursul d otat cu „Cupa
16 F eb ru a rie“, a reu n it p e cei •
m ai tin eri sportivi ai oraşului
din a so cia ţiile şcolii m ed ii, şc o ­
lii p ro fesio n a le şi şco lilo r e le ­
m e n ta r e nr. 1 ş i 3.
D eşi pista a fost acop erită de
zăpadă, îngreunînd într-o o a re­
care m ăsură buna desfăşurare a
probelor, s-a u în registrat to tu şi
Tenis de masă
La Gurabarza a avut loc faza
raională a campionatului repu­
blican de tenis de masă, seniori
şi juniori. Au participat tineri
din cinci asociaţii sportive. După
o pasionantă luptă, titlul de
campion al raionului Brad, la
seniori, pe anul 1962, a revenit
sportivului Florin Mierea (Dina-
mo Barza). La dublu au fost
declaraţi campioni tinerii oană
Pavei şi Florin Mierea de la Fi-
lo f ă s ’Mîi eoiitSaaiiaa g o s p o d ă r ia ,
colecta vă
In anul trecu t, d atorită fa p tu ­
lui eă am a p lica t m ai b in e re ­
gu lile agroteh n ice în cu ltivarea
cerealelor, gosp od ăria n oastră
colectivă a ob ţin u t realizări fru ­
m oase. B unăoară, de pe o su ­
prafaţă de 20 hectare, care a
fo st în să m în ţa tă cu grîu din s o ­
iul P o n ca , am r e c o lta t cîte 2.634
kg. griu la ha., iar de pe lotul
unde am avut sem ănat porum b
PI.D. 302 a m o b ţin u t in m ed ie
4.250 kg. p oru m b ştiu leţi la ha.
Şi grăd in a de legum e, Îm pre­
u nă cu livada au co n stitu it p en ­
tru noi surse ad ucătoare de m ari
ven ituri b ăneşti. P rod u cţia de
legu m e la ha. în 1961 a fo st de
adus un ven it m ediu de p este
42.000 lei la ha. P rin v a lo r ific a ­
rea la sta t a fru ctelor, am o b ţi­
n u t u n v en it de p e ste 80.000 lei.
Sectorul zooteh n ic a cunoscut
şi el o m are d ezvoltare. A stfel,
la sfirşitu l an u lu i trecu t, d eţi­
neam ca p rop rietate ob ştească
365 bovine, din care 230 vaci şi
ju n in ci, 142 p o rcin e şi p este 800
o v in e .
La în tocm irea p lanu lu i de p ro­
d ucţie pe acest an, noi am ţi­
nut seam a de fap tu l că avem
create con d iţii să dezvoltăm m ai
m u lt su ccesele ob ţin ute p înă
acum . Am prevăzut astfel o
creştere cu 300 kg. grîu la ha.
şi cu aproape 200 kg. porum b
boabe la h a., fa ţă de p ro d u c ţi­
ile o b ţin u te in a n u l trecu t. A cest
lu cru va fi p osib il d eoarece am
în să m în ţa t n u m ai sem in ţe din
soiu ri de m are p rod u ctivitate pe
în treaga su p rafaţă d estin ată
cu ltu rii de grîu. D in cele 250 ha.
p lan ificate pentru cu ltura p o ­
rum bului, 22 ha. vor fi d estin a ­
te producerii a cîte 5.000 kg.
porum b boabe la ha. P entru ca
să realizăm această producţie,
de mulţi ani s-au plafonat, iar alţii au
dovedit că sint abia la primele lecţii ale
acestui sport. Gu toate acestea, antre­
te, i-au urcat în ring...
Aici trebuie combătută o altă atitu­
dine, complet greşită a unor antrenori
care are o influienjă dăunătoare asupra
creşterii unor sportivi sănătoşi, talentaţi. „N icolae B ă lce scu “ din A lba Iu-
Aurel Zelinschi este un boxer tînăr,
fără . experienţa partidelor grele. Intîl-
nind în finală pe oţelarul Grigore Ga-
vrilă, posesor al unor lovituri foarte
puternice, Zelinschi a primit chiar de
la început cîteva lovituri care l-au
zdruncinat complet. Deşi a văzut că
elevul său nu va mai putea cîştiga
această partidă, antrenorul Traian Bora
uu a cerut întreruperea meciului cu
toate că şi medicul galei a insistat
pentru aceasta. Firesc, văzînd efortu­
rile disperate pe care le făcea Zelinschi
în ring, arbitrul a oprit partida pentru
inferioritate, declarîndu-l învingător pe
Gavrilă.
Antrenorii trebuie să acorde o aten­
ţie mai mare pregătirii boxerilor ca­
lificaţi pentru faza de zonă. Gu atît
mai mult cu cit 7 din cei 19 pugilişti
au cîştigat titlul de campioni fără ad­
versari. Sportivii care vor reprezenta
regiunea noastră la faza de zonă tre­
buie să fie bine pregătiţi, mai ales în
ce priveşte orientarea în ring şi condi­
ţia fizică. Aceste antrenamente să fie
controlate de comisia regională de box,
a Consiliului regional U.C.F.S., prin
cadre de specialitate. Timpul care a
mai rămas pînă la începerea întreceri­
lor din faza de zonă să fie utilizat din
plin, punîndu-se accentul îndeosebi pe
îmbunătăţirea tehnicii.
MIR CEA NEAGU
ÜI iib e r
unele rezu ltate bune. Concursul
a fost cîştigat de sportivii şco ­
lii m ed ii cu 386 de p u n cte, ur­
m aţi de cei de la şco a la p ro­
fesion ală. C ele m ai bune rezu l­
ta te le -a u obţinut M aria Hada,
E lena M aracoşa, Ana Leu, R adu
M oldovan şi G h eorgh e M ărgi-
neanu.
C oncursul a co n stitu it in a c e ­
laşi tim p un bun prilej pentru
selecţionarea elem en telor ta len ­
ta te pentru şcoala sportivă de
tin eret care se va d esch id e in
curind la H unedoara.
namo Barza, care au dispus W
finală cu 2-0 de perechea loan
Suciu şi Dorin Lazăr de la C.S.
Minerul.
La simplu juniori} titlul de
campion raional a fost cîştigat
de Gh. Deliman de la Minerul
Gurabarza, care a dispus cu sco­
rul de 2-1 de Anton Lucaci de
la Ştiinţa Brad.
HOREA POPA
corespondent
In cu ltu r ă n eirig a tă , pe lin g ă
cele 20-25 ton e gu n oi de grajd
a d m in istra te la ha., vom m ai
în corp ora în sol, o d ată cu d is­
cu itul, cîte 150 kg. azotat de
am o n iu şi 100 kg. su p e rfo sfa t la
ha. De asem enea, ne-am p lan i­
fica t să sp orim p ro d u cţiile la
cu ltu rile de p la n te teh n ice şi le­
gum e.
O d ată cu aceasta, ven iturile
g o sp o d ă riei p ro v en ite din cu ltu ­ n o ii şc o li dir. V u lca n în te r m e ­
ra p la n telo r se vor rid ica la
p e ste 1.000.000 lei. T reb u ie r e ­
m arcat fa p tu l că, paralel cu
creşterea v en itu rilor din se c to ­
rul vegetal, se vor m ări şi cîş-
tigu rile p ro v en ite din sectoru l
zooteh n ic. A vînd în ved ere m ă ­
rirea efectiv u lu i de an im ale p ro­
p rietate ob ştească, am con trac­
ta t cu statu l 2.000 h ectolitri la p ­
te, 30.000 kg. carn e, din care
12.000 kg. carne de porc, în sem ­
n a te c a n tită ţi de lin ă şi brînză.
V en iturile realizate de g o sp o d ă ­
rie de pe u rm a creşterii an im a ­
lelo r vor în su m a circa 600.000
lei.
R ealizîn'd a ceste ven itu ri, vom
avea p o sib ilita tea ca pe lin gă
p rod u sele de cereale să rep a rti­
zăm co lectiv iştilo r la ziua-m u n -
că şi în sem n a te su m e de bani.
In scop u l con solid ării puterii
econ om ice a gosp od ăriei n o a s­
tre am d estin a t p en tru m ărirea
fon d u lu i de bază su m a de
250.000 lei.
AUREL PERA
preşedinte
M ARIA MEDREA
inginer agronom
la G.A.G. din Geoagiu
Intre m o ra ri şi lu c ra to rii d in p a n ific a ţie
o mas strînsâ c o la b o ra re
La red acţia ziaru lui n ostru a
sosit o scrisoare sem n ată de
co n d u cerea fa b ricii de p îin e din
H unedoara. In scrisoare se a ra­
tă p rin tre a lt e le : „C olectivul
nostru lu p tă cu în su fleţire p en ­
tru a trad u ce în v ia ţă sarcin ile
iz v o rîte d in S c r iso a r e a C. C. al
P. M. R. ad resată m un citorilor
brutari şi m orari p rivind îm b u ­
n ătăţirea ca lită ţii pîinii. P utem
spune că în m om entul de fa ţă
ca lita tea p rod uselor n oastre de
p an ificaţie s-a îm b u n ătăţit, a
crescu t n um ăru l sortim entelor.
N oi am putea- re a liz a lu cru ri şi
m ai fru m o a se d a că am prim i
un sp rijin m ai su b sta n ţia l din
p a rtea colectivu lu i de la m oara
lia. C erem sp rijin u l m u n cito ri­
lor m orari p en tru a ne trim ite
fă in ă de m ai b u n ă ca lita te, cu
u m id ită ţi n o rm a le şi cu b u letin e
de an alize în to cm ite pe baza
probelor de laborator. Spunem
a ce a sta d eo a rece în u ltim u l
tim p am p rim it u n ele ca n tită ţi
de fă in ă n ecoresp u n zătoare. In
ziu a de 20 ian u arie 1962 de p il­
dă, am p rim it cu avizul nr. 66
şi b u letin u l nr. 04229 c a n tita te a
de 27.200 kg. fă in ă n ea g ră ca re
în b u letin u l m orii a vea u m id i­
ta te de 14,4. F ă c în d a n a liz a in
lab oratoru l tru stu lu i region al
de p a n ific a ţie am co n sta ta t prin
b u le tin u l nr. 19 că u m id ita te a
este m ult m ai m are“.
In scrisoarea so sită la red a c­
ţie se arată fa p tu l că de m ulte
ori u m id itatea a d ep ăşit p rocen ­
tu l a d m is de.şi b u le tin e le d e
an alize care în soţeau făin a ară­
tau p rocen te m u lt m ai m ici de
u m id itate.
P entru a afla u nele am ănu nte
in legătură, cu a cea sta , zilele
trecu te am fă cu t o v izită la
m oară. C om p let renovată, m o a ­
ra ap rovizionează cu fă in ă în ­
treprind eri de p a n ific a ţie din 7
C în d
sînt p riv ite eti toata, a te n ţia
S fîrşitu l an ulu i 1961 a co n sti­
tu it p entru colectivu l de m u n ­
cito ri de la U zin a elec tr ică din
V ulcan un m inu nat p rilej de
an aliză a activităţii econom ice
d esfăşu rată tim p de un an de
zile.
P rin con trib u ţia com ună a fie ­
cărui om , p lăn u i anual dc en er­
gie electrică şi term ică a fo st
în d ep lin it cu 19 zile m ai d evre­
m e, d în d u -se în p lu s, p în ă la 31
d ecem b rie 1961, 9.132.000 kw h.
en ergie electrică. Noi ştim în să
că to a tă activ ita tea econom ică
a u nei în trep rin d eri îşi g ă seşte
exp resia în p reţu l de cost. M ai
p lastic spus, p reţu l de cost este
barom etrul a ctiv ită ţii econ om i­
ce a oricărei în trep rind eri. P rin ­
cip alu l e deci reducerea m inim ă
a ch eltu ielilor de prod ucţie, scă ­
derea p reţu lui de cost. In acea­
stă d irecţie rezu ltatele sîn t deo­
sebit de fru m oase. F aţă de sa r­
cin a p la n ific a tă , de 1,44 la su tă,
p reţul de cost a fost redus cu
7,25 la su tă .
C u n oscîn d cîtev a din re a liz ă ­
rile acestor oam en i e şi firesc
să se n a scă în treb area : ce a sta t
Ia b aza a cesto r su ccese ? M ai
în tîi de toate trebuie arătat că
tffC O fôiJB rO T O T S T W D E O î
Bine ar f i clacă.,,
...M ob ilieru l co o p era tiv ei din
satu l L ăpugiu de Sus s-ar folosi
în scop u l pentru care a fost
adus. D e m ai b ine de două luni,
acest m obilier este d ep ozitat
într-un coridor, fără să fie fo ­
losit.
...T.R .C .H . nu ar u ita că are
datoria să term in e construcţia
nul stab ilit. L ucrările de co n ­
stru cţii nu p o t co n tin u a din
cauza „lip sei“ balastului. A ces­
::
regiu n i ale ţării. S trăd an ia co ­
lectiv u lu i din A lba lu lia a fo st
ră sp lă tită p rin p rim irea a n u ­
m eroase scrisori de m ulţu m ire
de la lu cră to rii din p a n ifica ţie.
Cu toate acestea, în m unca co ­
lectivu lu i a m in tit s-au m a n ifes­
ta t, a şa cu m re ie se şi din scri-
Pe m e le unei scrisori
soarea p rim ită, u n ele d eficien ţe.
S-,a in tim p la t c a d e m u lte o r i să
fie d ep ă şită cifra ad m isă de
u m id itate a fa in ei, producînd
u n ele g reu tă ţi lu cră to rilo r din
p a n ifica ţie. D in această cauză
co n d u cerea fa b ricii do p îin e din
H u nedoara a trim is o sesizare
şi la m oara „N icolae B ălcescu “
din A lba lu lia . D u p ă cum sp u ­
nea tov. T om a F erenczy, d irec­
torul m orii şi Iosif B olog se ­
cretarul organ izaţiei de bază
P.M .R ., p recu m şi a lţi to v a r ă şi
din con d u cere, sesiza rea p r im i­
tă de la H unedoara a fo st p re­
lu cra tă în cad ru l în trep rin d erii
şi au fo st stab ilite m ăsuri co-
resp un ztăoare. A stfel, s-a d at
.d isp o ziţie com isiilor de recepţie
şi resp on sab ilu lu i con trolu lu i
teh nic de ca lita te să nu m ai
p rim ească grîu n ecorespu nzător.
D e asem enea s-a atras aten ţia
în că o d ată în tregu lu i colectiv
pentru a se resp ecta în tocm ai
procesul de fabricaţie. S-a sta ­
bilit de asem en ea ca o d ată pe
Urnă s ă f ie a n a liz a t ă a c t iv i t a t e a
la b o r a to r u lu i.
— Noi în să nu ne-am oprit
aici. sp u n ea tov. T om a Ferenczy,
d irectoru l m orii. V rem ca pe zi
ce trece ca lita tea făin u rilor să
fie to t m ai b u n ă în a şa fel ca să
fie m ulţu m iţi atît tovarăşii de
la H u n ed oara cit şi din alte re­
giu ni. In a cest scop, ch iar in
m om en tu l de fa ţă se a p lică în
®ie p ro d n ic ţie
o rgan izaţia de p artid , a în d ru ­
m at com itetu l sin d icatu lu i să
sta b ilea scă con cret ob iectivele
în trecerii socia liste, să an tre­
neze in în trecere p e to ţi m u n ­
citorii u zinei. In cu rsu l anului
s-a urm ărit cu stricteţe în d ep li­
n irea acestor ob iective. E n um e­
răm cîteva d intre ele : a sig u ­
rarea unui m ers con tinu u şi
fă ră avarii, red u cerea co n su m u ­
rilor sp ecifice şi execu tarea re­
p araţiilor de b ună calitate.
R esp ectarea lor rig u ro a să a
atras după sin e şi alte realizări.
B unăoară, p rin u tilizarea şi ex ­
p loatarea m ai bună a in sta la ­
ţiei, p ierd erile p e reţea au fo st
redu se cu 75 la su tă fa ţă de sa r­
cin a p la n ifica tă . Iar p rin res­
p ectarea u n u i regim op tim de
fun cţion are a cazanelor şi tu r­
b inelor, s-au econ om isit 42 gra­
m e com b u stib il co n v en ţio n a l la
fiecare kw h. en ergie electrică
produs.
Iată deci cum toate aceste
realizări au con trib u it în u lti­
m a in sta n ţă la redu cerea p reţu ­
lui de co st, sp orin d b en eficiile
uzin ei. In d ob în d irea acestor
succese, con sfătu irile de p ro ­
ducţie au ju cat un rol de sea ­
\
ta e x is tă d e fa p t în c a n tită ţi
su ficien te, însă trebuie adus pe
şa n tie r .
...C on d u cerea sta ţie i C .F.R .
D eva ar lu a m ăsuri ca in sala
de aştep tare, curăţenia să nu
se m a i fa c ă in tr e o r e le 8 şi 9.
T ovarăşa N ecşa R ozalia, fem eie
de serviciu, o b işn u ieşte să m ă ­
ture sala tocm ai în tim p u l cînd
aceasta este plină de călători.
(M IRON DRAG O I — corespon ­
d en t).
p ractică uncie m ăsuri care vor
duce la producerea unor ca li­
tă ţi su perioare de făinu ri. A st­
fel, au fo st lu ate m ăsuri de am e­
n ajarea u nu i lab orator m odern,
în zestrat cu ap arataju l necesar
care va fi p us în fu n cţiu n e zi­
lele acestea, iar p este m axim u m
d ou ă să p tă m in i va fi d a tă in
fo lo sin ţă cen tra la term ică. O-
d ată cu p u n erea în fu n cţie
a cen tralei term ice se va îm b u ­
n ătăţi m u lt calita tea făin ei. Cu
ajutorul ei se va alim en ta co­
loan a de con d iţion are şi u scare
a griu lu i cu apă caldă. A stfel
' v o m r e s p e c ta ' cu" s t r ic t e ţ e p r o ­ m ării; ALBA IULIA : Lumea
centul de u m id ita te adm is.
D in d iscu ţiile p u rta te cu to ­
varăşii d in co n d u cerea m orii
„ N icolae B ă lccrcu “ d in A lba Iu-
lia a reieşit că sin t h o tă rîţi să
producă făin ă de tot m ai bună
calitate. Ei şi-au ex p rim at în să
d orin ţa ca să existe m ai m ultă
colaborare în tre tru stu l regio­
nal de p an ificaţie şi conduce­
rea m orii. E ste vorba de d iscu ­
tarea în com un a unor d efici­
en ţe şi lu area de m ăsuri cores­
punzătoare. P ropunerea este cit
se p oate de bună. N -ar fi rău
dacă s-ar organ iza cit m ai des
şed in ţe de a n a liză a m u n cii la
care să ia parte şi conducerea
tru stu lu i de p an ificaţie, unde
să-şi sp u n ă d esch is ob servaţiile
asu p ra ca lită ţii fa in ei şi să vină
cu u n ele prop un eri.
A tît tru stu l region al de p a n i­
f ic a ţ ie c it şi' m o a r a „ N ic o la e
B ă lce scu “ din A lba lu lia au d a ­
toria să fa că totu l pentru îm b u ­
n ă tă ţirea p rod uselor de p a n ifi­
caţie, să tra d u că în v ia ţă sa rci­
n ile r e ie ş ite d in S c r is o a r e a C.C.
al P.M .R . a d r e sa tă m u n cito rilo r
din p a n ific a ţie şi m orărit. A cea­
sta s-ar p u tea realiza m ult m ai
bine d acă ar ex ista o m ai strîn-
să colaborare între cei am intiţi.
V ALBU
m ă. P reg ă tite din tim p , în ele
s-au dezbătut m u ltilateral toate
p rob lem ele de p rod ucţie. In fe ­
lu l a cesta au p u tu t fi p reîntîm -
p in ate şi în lătu rate ia tim p
u n ele a n o m a lii în p ro cesu l de
prod ucţie.
R ezu ltatele bune dobîn dite de
acest colectiv au făcut ca în în ­
trecerea socialistă ce se d esfă­
şoară în tre u n ităţile in d u striale
ale b azin ului carbon ifer V alea
Jiului, U zin a electrică V ulcan
să p rim ea scă în trim estr u l IV
al an ulu i 1961 drapelul de u n i­
tate fruntaşă.
A nul acesta, deşi num ai doar
după o lu n ă şi ju m ătate, rezu l­
tatele arată că au torii atîtor
realizări fru m oase nu s-au cu l­
cat pe lau rii su cceselor an teri­
oare. P lan u l de p rod u cţie pe
lu n a ian u arie a fo st în d ep lin it
in teg ra l Ia to ţi in d icii.
G eneralizln d exp erien ţa do-
b în d ită an u l trecu t, sp orin d şi
m ai m u lt acţiu n ea de v a lo rifi­
care a rezervelor in tern e, m u n ­
citorii, in g in eiîi şi teh n icien ii
U zinei electrice din V ulcan sîn t
h otărîţi să m en ţin ă cu cin ste
si pe viitor titlu l de fru n taş.
S. TRUŢA
Nr. ??71
iis m it
I. MUNTEANU :
G.A.C. clin Gigliera se dezvolta
multilateral
Broşura tratează problem e im ­
Brigada artistică ăe agi­ p o rtan te privind creşterea pro­
d u cţiei agricole veg eta le şi an i­
taţie a clasei a X-a D. ăe m a le în G .A .C . d in G ig h era .
la şcoala medie „Horia, A utorul arată m etod ele de m u n ­
Cloşca şi Crişan“ din Alba că u tilizate de colectivişti pentru
lulia, pregăteşte un nou dezvoltarea m u ltilaterală a g o s­
program. p od ăriei co lectiv e, sco a te în
ev id e n ţă rolu l p e ca re il au
o rg a n iz a ţiile de p artid din
G .A .C . în m u n c a de în tă rire
eco n o m ico .o rg a n iza to rică a a ce s­
tora.
'71' ‘ B. VALERIU
In fiecare g o sp o d ă r ie c o le c tiv ă
— un sector zootehn ic d ezvoltat
Lucrarea p rezin tă exp erienţa
a c u m u la tă de către G.A.C. „ F i-
lim on Sirbu“ din C ălăraşii V echi,
reg iu n ea B u cu reşti, cu privire
la creşterea anim alelor. F o lo sin -
d u -se de e x e m p le din v ia ţa de
zi cu zi a colectiviştilor, autorul
re d ă p reo cu p a rea G.A.C. p e n tr u
d ezvoltarea tuturor sectoarelor
şi în deoseb i a sectorului zo o teh ­
n ic care co n stitu ie o su rsă de
m ari ven itu ri în to t tim p u l
a n u lu i.
16 FEBRUARIE 1962
Programul I: 5,10 J o c u r i p o p u ­ s t a n t ln e s c u ;' 2 0 ,3 0 C o n c e r t g h i­
lare r o m în e ş ti; 6,30 E m isiu n ea cito a r e ; 21,30 M u zică u şoară ;
p en tr u sa te ; 7,15 C in tece p a ­ 23,36 M elod ii de estradă.
triotice ; 8,00 D in p resa de a s­ Programul II : 12,15 M u zică
tă zi ; 9,00 C on cert de d im in e a ­ p o p u la ră rom în ească ; 13,15 C ro­
ţă ; 11,03 C on cert sim fo n ic ; n ică d e u zin ă : 14,30 Lucrări
12,00 L im ba n oastră; 13,05 F ra g ­ in sp ira te din trecu tu l de lu p tă
m e n te d in o p e r e t e ; 14,00 M u ­ al clasei n oastre m uncitoare ;
zică p o p u la ră ro m în ea scă ; 16,15 15,35 A c tu a lita te a în ţă rile s o ­
V orb eşte M o s c o v a ; 17,30 E m i­ cia liste ; 16,30 C in tă surorile
siu nea „P rieten ii lui D o -r e-m i“ ; K ossak ; 16,50 Curs de lim ba
18,30 „16 F eb ru a rie“ — ra d io - rusă ; 18,05 M uzică sim fo n ică ;
m on taj ; 19,00 Ju rn alu l sa telo r ; 19,30 T ea tru la m icrofon : „Z ile
20,20 N o a p te b u n ă c o p ii: „A v e ­ de feb ru a rie“ ; 21,15 Jocu ri
n it ap oi sea ra “, d e T ite i C on- p op u lare ro m în eşti ; 22,30 Mo­
m en t p oetic.
!Í» 6 m n fa ijT rn tiré
16 F E B R U A R IE 1962
DEVA: Tom degeţelul; HU­
NEDOARA : S-a furat o bombă:
PETROŞANI: Ultimul meu tan-
go ; Salt spre glorie ; SIMBRIA ;.
Insula fără nume ; ORAŞT1E :
Carmen ăe la Ronda; Cintecul
aplaudă ; Porto Franco; SEBEŞ:
învierea, seria I - a ; BRAD : Ul­
timul vira j; HAŢEG : Unde nu
ajunge diavolul; LONEA : Dra­
gostea şi pilotul secund; TEIUŞ:
Garibaldi; ZLATNA: Raidul
vărgat; 1LIA : Lanţul; APOL-
DUL DE SUS: Revolta peonilor.
*i—11—11—>r” r-' i 11 'r r-'/—' i— P P / ' " ! r"'
tPRODUCĂTORI
II. c. li. II • S I M IE 1RSSI
contractează la preţuri avantajoase,
cu acordarea de avansuri şi furaje:
® LAPTE DE VACA
© LAPTE DE OAIE Ş! i
i
PRODUSE DIN LAPTE DE OAIE i
i
i
Adresaţi-vă oficiilor şi punctelor de co­ i
i
lectare din comune şi sate pentru încheieri
i . de contracte, predări prin achiziţii şi ponîru
orice aiîe lămuriri.
anunţă cumpărătorii că între / februarie şi
1 martie 1962, organizează:
L_U N A A L B I T U R I LOR
Cu această ocazie, magazinele de ţesături an
fo st aprovizionate din abundenţă cu:
-y
• PINZA ALBITA 80 — 140 cm .
« PINZA NEALBITA 80 — 140 cm .
• PINZA PEN TR U CEARCEAFURI,
o ŞIFO N 80 — 220 cm .
• OLAND1NA 80 — 220 cm .
« INLET ALB Ş l COLORAT.
« DAMASC ALB ŞI COLORAT.
« GRADEL 80 cm . ŞI ALTELE.
V izitaţi m agazin ele n oastre de ţesătu ri şi cu m p ăraţi cele n e­
cesare gosp odăriei dvs.