Page 5 - 1962-02
P. 5
rLiVu n ee i-Deva PROLETARI T)TN TOATE ŢAR ILE, tîNÎŢI-VA cauza dreaptă a Cubei
Mitingul siderurgiştilor hunedoreni
Ieri după-amiază, în marca sală a torul, nu convine domnilor din Wa El a condamnat în numele tovarăşilor
clubului muncitoresc „Siderurgistul“ shington. Ei au pierdut odată cu săi de muncă a tuturor siderurgiştilor
s-au adunat aproape două mii dc oţe Cuba beneficiile de miliarde de do hunedoreni, atacurile criminale pc care
luri, furnalişti, lnminatori, cocsari, oa lari stoarse de pc spinarea poporu le pregătesc imperialiştii americani
meni ai muncii din cadrul Combina lui cuban. Acum monopolurile impe împotriva poporului cuban.
tului siderurgic din Hunedoara. Ei au rialiste încearcă cu ajutorul marione Revoluţia înfăptuită în Cuba, a spus
venit să-şi exprime, în cadrul unui telor să pregătească un nou atac îm în cuvîntul său tovarăşul Adrian An-
miting, solidaritatea cu cauza dreaptă potriva Cubei. Incercînd să se folo driţoaie, oţelar, este scumpă nu nu
Anul XIV. Nr. 2210 Vineri 2 februarie 1962 4 pagini 20 bani a Cubei revoluţionare, să-şi arate opro sească de O.S.A. imperialiştii vor să mai popoarelor latino-amcricane, ci
biul lor faţă de acţiunile mîrşavc ale „legalizeze“ oprimarea Cubei. La Piui tuturor popoarelor libere din ţările so
imperialismului american, care încear ta del Este însă cele mai mari state cialiste, tuturor oamenilor cinstiţi din
că să subjuge poporul cuban, să-l ale Americă Latine sub presiunea opi lume. Planurilor agresive puse la calc
Ângâjamsntu) nostru; îndeplinirea C onsfătuirea. m iniş^iloa* A părării priveze de libertatea şi independenţa niei ş-au abţinut de la votarea pla de imperialişti împotriva Gubci, noi
ai spatelor p ariieip asite cucerite prin jertfe. nurilor S.U.A. Imperialiştii agresori le răspundem într-un g la s : „Jos ma
tuturor obiectivelor planului nu trebuie să uite însă lecţia primită nile de pe Cuba 1“.
la T ratatu l de fa V arşovia Luînd cu.vîntul tovarăşul Mihai în aprilie 1961 cînd numai în 72 de
In construcţiile de locuinţe Cerveiieovici, preşedintele consiliului ore a fost zdrobit atacul pirateresc Participanţii la miting au hotărît
Intre 30 ianuarie şi 1 februarie 1962 a avut Inc la Fraga local al sindicatelor, a vorbit despre împotriva Cubei, pus la cale de S.U.A. în unanimitate să trimită o telegra
An de an sfatul nostru alocă sume citorilor. Aici formaţiile de muncitori consfătuirea miniştrilor /Apărării ai statelor participante Ia situaţia din Cuba şi din ţările Ame mă adresată Centralei oamenilor mun
tot mai importante pentru construcţia au fost dispersate la multe puncte, une Tratatul de la Varşovia. rică Latine. Victoria revoluţiei cuba- Popoarele Americă Latine şi alături cii din Cuba revoluţionară şi mişcării
de noi blocuri de locuinţe în oraşele şl le din ele de mică importanţă, fiind nc — a spus vorbitorul —¦ a devenit dc ele toţi oamenii muncii din pa cabane pentru pace. In telegramă si-
centrele muncitoreşti. Zeci de mii de deseori mutate de la un bloc la altul. Consfătuirea a fost prezidată de mareşalul Uniunii Sovie un simbol al luptei şi speranţelor tu tria noastră, a spus în încheiere vor derurgiştă hunedoreni şi-au exprimat
oameni ai muncii se mută în fiecare an Din astfel de motive, la blocul B din tice A, A. Greciko, comandantul suprem al Forţelor Armate turor popoarelor Americă Latine care bitorul, se ridică cu toată hotărîrca adeziunea faţă de cuceririle poporului
în locuinţe confortabile, moderne. Pen centrul oraşului Deva, lucrările s-au în Unite ale ţărilor participante la Tratatul de ia Varşovia. năzuiesc să scuture definitiv jugul împotriva acelora care încearcă să cuban, protestînd cu tărie împotriva
tru a da un impuls tot mai mare con-; trerupt aproape două luni. greu al mizeriei şi foametei. Cuba a calce în picioare cauza dreaptă a po complotului pus la cale de S.U.A. la
strucţiilor de locuinţe, pentru a reduce La consfătuire au fost examinate problemele curente refe devenit piimul teritoriu liber din Ame porului cuban, îşi exprimă solidarita conferinţa dc la Panta del Este.
durata de execuţie, costul lor şi pentru Deficienţe mari am avut şi în apro ritoare la întărirea Forţelor Armate Unite. rica. tea cu revoluţia cubană.
a îmbunătăţi calitatea lucrărilor, Gon-, vizionarea cu materiale. Aceasta nu Fruntaşi
greşul al III-len al P.M.R. a stabilit s-a făcut în mod ritmic, lipsind astfel S-a hotărît să se solicite guvernelor ţărilor participante Faptul că poporul cuban a rupt cu La tribună a urcat apoi tovarăşul în întrecerea socialistă
' ;entru constructori sarcini precise, deo de pe şantiere în anumite perioade o la Tratatul dc la Varşovia să aprobe liotărîrile luate la o şe trecutul, a arătat în continuare vorbi Gheorghe Oismaş, maistru furnalist.
sebit de importante. Aceste sarcini an serie de materiale şi îri special materia dinţă apropiată a Comitetului Politic Consultativ. de la II. M. Cuyir
'stat la baza activităţii colectivului de le de instalaţii şi finisaj. Gu toate că si Pe drumul colectivei
muncitori, ingineri şi tehnicieni din ca tuaţia a fost bine cunoscută, noi nu -------- ---------------------------------------------------------------------- -
drul T.R.G.H. am luat măsuri pentru ca serviciul dc
aprovizionare al frustului să lucreze cu La Reşiţa a început să producă întregul satooooooooooooo ooooooooooooo
In anul care a trecut noi am reuşit mai multă perspectivă, şi să asigure o ai doilea furnal
să obţinem rezultate sporite faţă de a- justă corelare, a planului dc aprovizio o
nul 1960. Astfel, la producţia globală nare cu ccl de producţie. de 700 metri cubi o
s-a înregistrat o creştere de 8,85 la su De-o parte şi de alta a uliţei se tdor erau cu mult.mai mari. Intovără- x,
tă. In cursul anului 1961 au fost termi Sîrit încă dese cazurile cînd unii
nate şi date în folosinţă oamenilor mun meşteri nu se ridică la nivelul sarcini zăresc clădiri noi, zidite din cără şiţii vedeau cum în fiecare an veni- o
cii 1.424 apartamente, s-au construit 60 lor şi a rolului lor. Dintre aceştia amin
săli de clasă, s-au executat asfaltări de tesc pe Paul Dobozi din Deva, Aurel midă, eu ferestre mari, luminoase. tarile colectiviştilor cresc tot mai Lţ
drumuri şi modernizări de străzi pe o Gîţ din Simeria, M. Valdman din Pe
lungime de circa 14 km. şi altele. La troşani şi alţii care nu se ocupă cu La Combinatul metalurgic (lin noi vor da anual de patru ori Printre noile construcţii, se mai văd mult, faţă de cele realizate de ei. O
recepţia multor blocuri, constructorii au toată răspunderea de buna organizare Reşiţa a început să producă cel mai multă fontă decît s-a produs
fost apreciaţi pentru calitatea bună a şi coordonare a muncii, lucrează la în- de-al doilea furnal de 700 mc. în ţara noastră în anul 1938. însă pe ici-colo cîteva case gîrbo- Acest lucru a început să-i frămînte. ^
lucrărilor, apartamentele avînd un in-, lîmplare. Ga urmare, lucrările conduse Realizarea acestui important o-
terior confortabil, plăcut şi modern. de ei se desfăşoară într-urt ritm nesa biectiv al industriei siderurgice înainte de elaborarea primei vite de povara anilor, amintind Mulţi dintre ei, văzînd' realizările O
tisfăcător, iar calitatea muncii lasă dc şarje, în faţa noului furnal a
Toate aceste rezultate au fost posibile dorit. constituie un succes de seamă avut loc o adunare cu prilejul parcă prin prezenţa lor despre viaţa colc tiviştilor, aseultînd îndemnul co- ^
datorită clanului de care au dat dova al constructorilor reşiţeni, al
dă constructorii noştri, muncii politice Daca trustul nu a putut raporta la căreia constructorii au fost feli grea din trecut a ţăranilor. Clâdiri- muniştitor care i-ati ajutat cu răb- O
desfăşurate da organizaţiile de partid sfirşiful anului trecut îndeplinirea sar proiectanţilor şi colectivelor în
cit şi măsurilor fehnico-organizatoricc cinilor dc plan, aceasta se datoreşfe de citaţi de reprezentanţi ai condu v le noi sînt mărturii .care vorbesc în dare să vadă superioritatea muncii
luate în cursul anului. Astfel, pentru ficienţelor semnalate pe fiecare şantier treprinderilor industriei noastre
asigurarea unui ritm mai corespunză in parte. Aşa, spre exemplu, la Gălan cerii Ministerului Metalurgiei şi O mod semnificativ despre viaţa îmbel în comun, siau înscris în colectivă. O
tor de lucru s-au stabilit grafice calen (şef dc şantier M. Nica), durata dc exe constructoare de maşini. Construcţiilor de Maşini, ai C. C.
daristice de execuţie pentru fiecare o- cuţie a blocurilor punct a depăşit cu Noul furnal se caracterizează al Uniunii sindicatelor pe ra şugată pe care o trăiesc astăzi co Mai existau însă pînă nu de mult o
biectiv în parte. S-a făcut mai bine a- mult prevederile deoarece conducerea
provizionarea cu materiale a unor şan şantierului nu a reuşit să cunoască si printr-un nivel ridicat de meca mură, ai organelor regionale de lectiviştii. ' şi unii ţărani individuali. Munteanu <>
tiere, treeîndu-se la aprovizionarea di tuaţia de pe teren a forţelor de muncă, partid şi sindicale, ai conducerii
rect din depozite. Şi în ce priveşte ri capacitatea dc lucru a acestora şi rit nizare şi automatizare. El pre combinatului metalurgie. ...Sînt 7 ani de cînd-a luat fiinţă llie, un harnic gospodar, îşi lucra o
dicarea calităţii lucrărilor s-au luat mul în care se lucrează. De aceea fini
unele măsuri. Pe şantiere am organi sajele mai ales au durat mult. La De zintă unele perfecţionări faţă Constructorii noului furnal au gospodăria agricolă colectivă „Nico- singur petecul de pămînt moştenit Y
zat controlul tcTinic de calitate, iar Ia va, toate blocurile date în folosinţă nu trimis o telegramă C. C. al
execuţia lucrărilor de finisaj s-au fo- s-au încadrat în termenele stabilite în de primul furnal de aceeaşi ca lae Bălcescu“ din satul Şard. In din tată în fiu. Dar. în siiie se fră- o
iosit materiale noi ca viacef, terasit, grafic. Aici a c-vstat o slabă preocupa P. M. R., tovarăşului Gheorghe
conductori intenc, mozaic de marmură re a conducerii şantierului (şef de şan pacitate, care a intrat în func acest, timp, în viaţă ţăranilor de. aici mintă. Vedea cum rămîne în urmă ^
şi altele. tier ing. O. Oraviţan), pentru urmări ţiune anul trecut. Capacitatea u- Gheorghiu-Dej, prin care se an
rea obiectivelor în construcţie. Rău es au avut loc multe prefaceri. Au de faţă de alţii. Uneori, trecînd pe stra- d
te că în loc să se analizeze deficien lilă a celor două furnale noi este gajează să obţină noi succese pe
ţele interne, conducerea şantierului a cu 900 mc. mai mare decît cea a calea desăvîrşirii construcţiei so- an, viaţa lor a devenit mai frumoa dă, ocolea privirile oamenilor şi o
căutat să justifice slaba activitate prin
lipsa unor materiale. Or, aceste mate furnalelor vechi, iar indicele de cialisic în patria noastră. să. iar traiul mai îmbelşugat. parcă nu se simţea în largul Iui. ^
riale, în majoritatea cazurilor se g ă (Agerpres)
seau fie în magazia proprie, fie in utilizare este cu circa 35 la sută La sfirşitul anului trecut, odată Intr-o zi a asistat la împărţirea ve O TRAIAN T.RIC
cea a trustului. Pc şantierul din Petro mai ridicat. Cele două furnale rectificator. In fiecare lună îşi
şani (şef dc şantier ing. P. Badea), an cu împărţirea roadelor muncii în niturilor în gospodărie. Parcă nu-i ^ depăşeşte norma de producţie
existat condiţii ca blocurile A, D şi H
să fie date în folosinţă în anul tre comun, cei mai harnici colectivişti venea să creadă văzînd belşugul de O cu 10-15 la sută.
cut. Dar acest lucru nu s-a făcut deoa
rece pe lingă slaba organizare şi re au obţinut şi cele mai multe produse. bucal' din carele colectiviştilor. A- ^ EMIL MĂRGINEAN]
partizare a forţelor dc muncă s-a în- sculer. Îşi depăşeşte norma cu
tîrziat nejustificat terminarea centralei Ţăranul colectivist Meteş Cornel, cest fapt i-a întărit convingerea că O 18-20 la sută şi dă in acelaşi
termice şi deci nu s-au putut începe lu timp lucru de bună calitate.
crările de finisaj. In mod cu toiul lîe- bunăoară, care în trecut slugărise în gospodăria colectivă se munceşte ^
iustilicat au fost amînatc termenele de
dare în folosinţă a blocurilor din Si la boieri pentru o nimica toată, este mai cu spor, se cîştigă mai bine. O
meria, Lupeni şi Haţeg.
acum ce! mai bun îngrijitor de a- Apoi, Chec-.-,rea Consfătuirii pc ţară O
Nici calitatea lucrărilor, deşi s-au nimale. LI a primit pentru cele 475
de ?!le-muncă pe care Ic-a efectuat a ţăranilor colectivişti, i-a mers la o
făcut unii paşi spre îmbunătăţirea ei, în gospodărie împreună cu familia
m sa, 1.900 kg. porumb, 1.425 kg. inimă. Drept rezultat, el a înaintat ®
nu s-a ridicat peste tot la nivelul grăi, 100 litri vin, mari cantităţi de cererea d» intrare în rîiidul colecti- o
alte produse; şi importante sume de
cerinţelor. La unii meşteri şi tehni bar' D: asemenea, colectiviştii Si- viştilor. De atunci se simte mai ^
bişan .Marian, Rusii Vasile, Angliei
Sînt mulţi meşteri pe şantiere care cieni, conştiinciozilaiea în muncă este T E M E IN IC PREGĂTIŢI , loan, ileiuş llie au contribuit prin uşurat. De acum trece pi drum eu O
prin. munca lor s-au dovedit buni orga munca depusă la întărirea colectivei, pasul hotărît, privind în ochii oa- L
nizatori ai locului de muncă, au sim scăzută, ci nu fa.c un control siste- Preşedintele gospodăriei a- ze'nt 10 pluguri. 8 semănători la creşterea fondului de bază al menifor cu nffrîdrie, mulţumit. Ur- 9
ţit răspunderea faţă de sarcina ce le-a gricole colective din Mintia, de porumb, 8 prăşitori şi 3 gospodăriei care se ridică acum la mitul îndemnul partidului, au depus O
revenit. Lucrările de finisaj executate maiic, organizat asupra formaţiilor pe tovarăşul liiliu Zasloţi, ne tăvălugi. Au pregătit de ase 775.000 lei. Acest lucru a contribuit cereri şi întovărăşiţi! Macarie Tra- L
sub conducerea meşterilor loan Bîldea care le conduc. In aceasta îşi găseşte informează că membrii aces menea sumînţa dc porumb şi la sporirea bunăstării familiilor,
din Gugir şi Otto Gorciani din Vulcan, tei gospodării se pregătesc lor, colectiviştii amintiţi realizînd în ian, Nana loan. Angliei Traian si O
au fost de bună calitate. temeinic pentru desfăşurarea necesară însăminţărilor. tre 300 şi 485 zile-muncă.
in bune condiţiuni a lucră Pentru fertilizarea soiului, mulţi alţii. Numai în ultimele două ^
rilor agricole din campania In comună exista şi o întovără
Analizînd însă realizarea planului fa agricolă de primăvară. colectiviştii au transportat'pe şire. în care s-au obţinut recolte săptămîni, au b s t depuse 126 noi ce- C
ctvip peste 700 tone gunoi de mulţumitoare. Dar, cele ale colecliviş- reri de înscriere în gospodăria co- V
Ei au reparat piuă in pre-
ţă de sarcinile ce le-am avut, se con grajd. lectivă. 0
stată o serioasă rămînere în urmă. Noi Oamenii se simt acum mai veseli. J
am rămas datori faţă de oamenii mun Ei merg cu siguranţă şi mmdrie pe $
cii din regiune cu peste 450 aparta drumul nou ai colectivei, împreună L
mente. E drept că la nerealizarea sar cu milioanele dc ţărani muncitori o
cinilor dc plan am întîmpinat greutăţi lv ™7J u—) i— / i —_/ »— f u _ / w / i—«/ u - J i tu / i 1— t <* care păşesc hriărîji spre o viaţă tot ^
şi din partea unor beneficiari şi pro '0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV mai îmbelş igatâ. 1D bună dreptate O
se pot mîndri azi colectiviştii din L
iectanţi. Sfatul popular orăşenesc Petro
şani, de pildă, nu ne-a asigurat la timp Şard cu faptul că întregul sat merge O
documentaţia şi eliberarea amplasamen acum pe acelaşi drum- q
tului la blocurile din cartierul „G. 1. VIOREL' STRAUŢ, o
ParhoiT' din care cauză începerea lu >0000000000000000000000000
crărilor a înfîrziaf. Tot cu întîrzieri
au fost predate şi documentaţiile blocu
rilor din Orăştic şi Alba Iulia. Greu flT T ttJ i
tăţi am întîmpinat şi prin nedeschidc-
rca ia timp a finanţării cît şi din cau
ză că unele proiecte au avut greşeli
şi omisiuni. \
Realizările nu sînt explicaţia (aptul că la Lupeni, Călan, « UNITATE C.FJR. FRUNTAŞA
pe măsura posibilităţilor Deva, Simeria şi Haţeg sînt execu
tate încă multe lucrări de slabă ca
Exceptînd aceste greutăţi, în activii litate, unele din ele trebuind să fie Datorită realizărilor remarcabile obţinute pe linia îndepli
tatea trustului şi a şantierelor au exis refăcute.
nirii sarcinilor de plan, recent, staţia C. F. R. Alba Iulia a fost
tat lipsuri serioase, mai ales în di Ţoale aceste lipsuri au influenţat
declarată staţie fruntaşă pe Direcţia regională C.F.R. Timişoa
recţia organizării muncii, care au de şl asupra preţului de cost Ga urmare,
terminat nerealizarea sarcinilor de plan. la preţul de cost s-au înregistrat de ra, pe trimestrul IV al anului 1961.
Toaie aceste lipsuri au fost criticate cu păşiri destul de mari. Printre alic
tărie de către Conferinţa regională de cauze trebuie să amintim aici ..şi slaba Prin munca întregului colectiv al staţiei, planul global a
partid, iar apoi dc recenta sesiune a folosire a forţelor de muncă mai ales
Sfatului popular regional. Pe bună drep fost depăşit cu 35,75 la sută, regularitatea circulaţiei a fost de
100 la sută, planul Ia tone nete expediate s-a depăşit cu 32,6
la sută, la osii încărcate planul s-a depăşit eu 14 la sută, iar,
tate ni s-a arătat că noi nu ne-am ri la şantierul din Orăştic (şef de şan sarcina statică a fost îndeplinit ă în proporţie de 105,6 la sută.
dicat la nivelul sarcinilor şi a posibi tier ing. G. Constantincscu) şi Deva, In tot cursul trimestrului IV nu s-a înregistrat nici un acci
lităţilor. Conducerea tehnică a trustului executarea unor lucrări dc calitate dent de muncă. J
nu a desfăşurat o muncă dc îndrumare nccorcspunzăfoarc Ia Simeria, inşufi-
susţinută, asttcl ca şantierele să-şi în yy y.-î.sss.: vX.;p:.XvXvx-xx« Reparaţii în S.M.T.
v;X'
deplinească ritmic sarcinile de plan, îng. O. VELEHORSCHI ’Antrenaţi în între termenul stabilit re cerii se situează
cerea socialistă, me pararea întregului mecanizatorii loan
iar şefii dc servicii din trust şi şefii de directorul T.R.C.ll. Ideea c coiripntă. Dar pc .!Ini a fi tradusă in viaţă c nevoie de documentare (elinică suplimentară, dc cunoş canizatorii Staţiu utilaj agricol. Ţăranu, loan şan-
şantiere nu au dovedit suficientă ras-, tinţe noi. luate acestea inovatorii Rtidolf Gzipzcr, Petru lirian, Nicolae Ispas şi Miron Pop la Uzina „V ictoria" nii de maşini şl dru, Gheorghe Ene-
Călan Ic află la cabinetul tehnic, unde bibliotecara Vanilia Baba le pune la dispoziţie cărţile necesare. tractoare din Alba Pînă în prezent, şel, Schaser Martin,
pundcrc pentru realizarea sarcinilor ce (Continuare in pag,. 3-a) Iulia, înregistrează ei au reparat 95 la Simion Marcu şi
ic reveneau. In cadrul şantierelor a :<iiiliiillllillilii!lii:= zilnic noi succese sută din tractoare, Adam Petroiu.
85 la sută din se
, existat o slabă productivitate a muncii, în munca ce o des mănători şi toate Ing. S. BRADEAN U.
făşoară pentru a
aceasta şi ca urmaie a slabei preocu realiza înainte de plugurile planifica corespondent
te. In fruntea între -
pări a conducerii trustului pentru asi C A B L U L A-V,'
gurarea unui ritm susţinut dc lucru. K-NA-V'- ..¦«V'-'-vvv
Deşi s-a simţit lipsa dc braţe de mun
că calificate, aht serviciul organizarea
muncii din trust, cît şi şantierele, nu Oamenii lucrau de zor. Ca — Uşor flăcăi — spuse şeful — îşi întrebă ianoşi ortacii, bore. Iată-l, acum se rostogo
de brigadă celor doi tineri întrebarea era de prisos. leşte peste violetă... Iată-l le
s-au preocupat cu răspundere de asi blul masiv, înfăşurat pe loba care se pregăteau să învîrtă gat de tamburul maşinii de ex Excursie de studiu
gurarea locurilor de muncă cu oameni uriaşă, trebuia ridicat sus, la la granic. Făcură în grabă alte capre. tracţie. Acum e simplu. Mo
calificaţi. Apoi, gradul nccorespunzător peste 40 de metri, „ancorat" Cum să ridice însă toba de 8 torul maşinii de aproape 300 Din iniţiativa comitetului U.T.M. de la U. M. Gugir, pentru zilele dc
de mecanizare a dus în multe cazuri la pe molctele turnului şi de O svîcnttură scurtă, dar toba tone, să bagi caprele sub ea ? cai putere îl va învirti destul 9, 10 şi 11 februarie a.c. a lost organizată prin filiala din Deva a O.N.T.
executarea manuală, a unor lucrări cu acolo trecut în casa maşinii dc cu cablul înfăşurat pe ea con- Garpaţi, o excursie la care vor participa 45 de utemişfi din uzină. Scopul
volum mare. Numai Ia montarea fîşii- extracţie. Treaba nu era deloc Au fost aduse trei vinciurî. şt de uşor pe tambur. excursiei este ca tinerii muncitori, maiştri şi ingineri să facă un rodnic
lor prefabricate dc planşeu, 50 la sută Inserarea coboară brusc. Oa schimb de experienţă pe teme de producţie cu muncitorii uzinelor „Steagul
roşu“ şi ai uzinelor de tractoare din Braşov.
din operaţiunile de montare s-au făcut uşoară. Şi neaua cădea tot Din p o şta concursului menii se pregătesc să plece
manual. Deşt cunoşteam acest lucru, acasă. Mai aruncă o ultimă Pe asemenea, pentru a cunoaşte frumuseţile patriei, participanţii la
noi ne-am mulţumit cu constatări fără mai grăbită... excursie vor vizita localităţile Predeal şi Sinaia.
a lua măsuri. A existat pe şantiere şi o — Punem granicul Ianoşi- tinua să rămînă înţepenită pe in mai puţin de trei sferturi privire asupra cablului, acolo
slabă corelare a lucrărilor de construc caprele de lemn. încă o smu- de ceas, toba a fost aşezată sus, deasupra pumîntului, la Concursul pionieri!or şi şcolarilor
ţie la roşu cu cele de finisaj. In timp baci. şi-l tragem mai uşor aşa citură. Caprele se frînseru. pe caprele noi. 40 de metri înălţime. Brigada
ce lucrările Ia roşu au cunoscut un ritm — spuse Iuliu Gali, un mun Toba se rostogoli la pămînt. de lăcătuşi montori de la
cilor cu faţa asudată şi cu Oamenii au rămas încremeniţi. — La granic flăcăilor — I.C.M.M. Petroşani, şantierul
Pe chipul fiecăruia se citea spuse inimosul şef de brigadă. Dîlja, a montat cablul aşa cum
mai accelerat, cele de finisaj au rămas ochi sclipitori. îngrijorarea. Cablul trebuia ri şi-a luat angajamentul. Şi La Vulcan s-a desfăşurat faza Vulcan, brigada artistică ele a-
mult în urmă. Asemenea anomalii au dicat chiar în ziua aceea. Ace Un uruit scurt şi toba înce aceasta constituie pentru ei o orăşenească a concursului cultu- gitaţie a Şcolii de 4 ani din car-;
existat mai ales la unele blocuri din Ianoşi Ludovic, şeful de bri sta le era angajamentul şi şu pu să se învîrtă lin pe rolele mare satisfacţie: satisfacţia da ral-artistic al pionierilor şi şco. tierul Crividia, Prundaru Elena
Călan, Deva şi Petroşani. Rău este că gadă, dădu din cap în sem n tul era apt cape pe terminate... fixate P§ caprele de lemn. Ca toriei împlinite. tarilor. In faţa celor 600 de spec şi Ionescu Adela, recitatoare pre
nici noi, la nivelul trustului şi nici de încuviinţare. Au ridicat ca blul o luă în sus, unduindu-se
şantierele nu au luat măsuri pentru me blul subţire al grunicului peste — Mai rămînem cîteva ove? ca un şarpe care caută să se MARIN I. CĂLIN tatori s au perindat pe scenă pes cum şi solistele Praţa Eugenia
înfăşoare de tulpina unui ar te 300 mici artişti amatori. Pe şi Inelizan Trandafira.
canizarea lucrărilor dc finisaj, deşi po moletele turnului, l-au legat
sibilităţi au existat. strîns cu două cuple de cel primele locuri s-au s itu a t: corul I ARAMA
gros, care trebuia tras, şi... de 160 copii şi echipa de dan
La marea majoritate a şantierelor corespondent
din Deva, Petroşani şi Haţeg nu s-a VVV N/VV V*V —’V/V suri ale Şcolii medii mixte din
asum at o renartizare raţională a mun V'VVV'¦’V I W / '" 'v s ^