Page 51 - 1962-02
P. 51

p af. ?                                                                                                                                                          B K W M B fl ff$F8TX$TS7tä"ü)$Wr                                                                                                                                              N p: 2221
                                                                                                                                                                                                                        ^ M B jM gnMr o g B g M j jWWiiw tttw w a^uuw M uwaaa^uaaiiTaHiiinwiwi im miu—uaaw
         TOMfaB^jţgmjBwa                                                                                                                                                                                                                                                                                                       ULTIMELE Ş

Un nou pas în favoarea păcii                                                                                                                                                                                      ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I                                                      ULTIMELE Ş T IR I

-Ecoul internaţional al noii iniţiative sovietice în problema dezarmării -

           A tir li a                                     „B irm ingham P o st“, trebu ie să                            aprobă propunerea guvernului                     Juri Gagarin—                                                                               Partidul naţional din Uruguay se pronunţă
                                                          a d o p te im ed iat p lan u l lui                           so v ietic cu privire la p a rticip a ­   cetăţean de onoare al Atenei                                                                          împotriva ruperii relaţiilor cu Cuba
    LO N D R A 14 (A gerpres)'. —                         H ruşciov.“.                                                 rea şefilor de guverne sau de
    Z iarele provin ciale en g leze co ­                                                                               s ta te la lu cră rile celo r 18.           'a t e n a 14 (Agerpresl t ă s s :             in aceeaşi zi la ambasada                             (M ONTEVIDEO 14 (A gerpres).:             d u lu l n a ţio n a l; In tr-u n u i din
m en tează cu în su fleţire propu­                                   Gr ecia                                                                                     transmite:                                       U.R.S.S. din Grecia, Gagarin                           A gen ţia A ssociated P ress a-          aceste titlu ri se sp u n e ? „R esp in .
n erea lu i N . S. H ru şciov ca la                                                                                        Se pare că nu există deose­                                                            a avut o emoţionantă intîlni-                      n u n ţă că la 13 feb ru a rie co m ite ­    gerea tezei in terven ţion iste“.
lu cră rile C o m ite tu lu i ce lo r 18                      A TENA 14 (A gerpres)'. —                                biri de păreri în ce p riv eşte ră s­       In dimineaţa zilei de 13 fe ­                  re cu soţia eroului naţional al                    tu l execu tiv al p artid u lu i n a ţio ­
sta te să participe şefii de gu ­                             M esajul a d ersa t de N . S. H ruş­                     p u n d erea şe filo r de g u v ern e în  bruarie, primul cosmonaut                        Greciei, Manolls Glezos. m                         nal din U ru g u a y — p artid de               F ără în d o ia lă că h otărirea
verne sau de state.                                       ciov lui K en n ed y şi M acm illan                          problem a dezarm ării, scrie zia ­        I. A. Gagarin care se află la                    numele soţului el, ea i-a pre­                     gu vern ăm in t, care d eţin e m ajo­        p rin cip alu lu i p artid gu v ern a ­
    O bservatorul d ip lom atic al                        a su scitat un viu in teres în G re­                         rul „A fton blad et“. D espre a cea ­     Atena a vizitat Acropole. Aici                   dat cosmonautului sovietic                         rita tea locu rilor d in C onsiliu l         m en tal din U ru gu ay, cu n o scu t
ziarului „S cotsm an “ exp rim în-                        cia.                                                         stă răsp u n d ere se v o rb eşte în      i s-a dăruit o ramură de măs­                    cîteva cadouri confecţionate                       n aţion al de stat, a p u b licat o          pentru ten d in ţele sale con serva­
d u -şi în d oiala că M acm illan şi                                                                                   scrisoare lu i N . S. H ruşciov, la       lin — simbol al păcii — din                      de Glezos şi de tovarăşii săi                      d eclaraţie în care se p ron u n ţă
K en n ed y vor a ccep ta în form a                           Ziarul „K athim erin i“ rela tea ­                       ea se referă K ennedy şi M ac­            măslinul care, potrivit legen­                   din închisoare.                                    îm p otriva ru p erii rela ţiilo r cu        toare, a fo st d eterm in ată şi de
lor a c tu a lă p rop u n erile so v ie ti­               ză că aceste propuneri „au pro­                              m illa n in recen tu l lor m esa j. „D e  dei, a fost sădit pe Acropole                                                                       Cuba. D ecla ra ţia sp rijin ă prin -        am ploarea m işcării de so lid a ri­
ce, consideră to tod ată că „O cci­                       dus o în su fle ţire d ip lo m a tică în                     ce dar trebuie să fie respinsă            de Pallas, zeiţa Atenei.                           'Seara, Asociaţia pentru                         cipiu l n eam estecu lu i în treb u ri,      tate cu Cuba care se m an ifestă
d en tu l nu va p u tea să respingă                       O ccident“ şi con stitu ie tem a tra ­                       propunerea U niun ii S ovietice?“,                                                         prietenia greco-sovietică a                        le in tern e ale altor ţă ri. A ceas­
com p let“ această propunere.                             ta tiv elo r între ţările p a rticip a n ­                   în treab ă ziarul. „E ste greu de în ­      După-amiază, din împuter­                      organizat la Atena o recepţie                      tă d eclaraţie, sp u n e agen ţia a-         cu o d eosebită vigoare şi sub c e ­
                                                          te la N .A .T.O .                                            ţe le s de ce p oziţia am ericană                                                          în cinstea lui Gagarin.                            m ericană, „co n stitu ie o g aran ţie       le m ai d iferite fo rm e m ai ales
   „P ropunerea prem ieru lu i rus                                                                                     fa ţă de o d iscu ţie la nivel în alt     nicirea Consiliului municipal                                                                       p ractică că U ruguayU l nu va ru ­          de la term in area con ferin ţei de
este ap reciată ca o in iţiativă se­                         „H ruşciov su b lin iază în m esa ­                       este atît d e reţin u tă “, scrie zia ­   al co.pitalei Greciei, primarul                    Presa greacă acordă o mare                       pe relaţiile cu Cuba". In urm a              la Puiata del E ste.
r io a s ă “ ... s u b lin ia z ă o b se r v a to r u l.  ju l către K ennedy că şefii de                              rul în înch eiere.                        Atenei, Ţukalos, l-a decorat                     atenţie vizitei cosmonautului                      ruperii relaţiilor dintre A rgentin a
                                                          sta te au ob ligaţia să deschidă                                                                       pe Gagarin cu medalia de aur                     sovietic In Grecia. Gagarin a                                                                      Rezoluţia Federaţiei
   Z iarul conservator „Y orkshire                        calea spre un acord cu privire                                  A rătînd că prop un erea lui                                                            cucerit Atena scrie „Anexării-                     şi Cuba agen ţiile n ord-am erica-            studenţilor din Ecuador
P o st“ scrie in tr-u n articol re­                       la d ezarm are“, scrie „ A n ex a rti-                       N. S. H ruşciov este bine gîn dită,       şi l-a declarat cetăţean de                      tos Tipos“.
d acţion al că „O ccidentul nu şi                         tos T y p o s“.                                              ziarul „E xpressen“ recu n oaşte :        onoare al Atenei.                                                                                   ne de p resă s-au grăb it să an u n ­           QUITO 14 (Agerpres). —
p oate perm ite să ignoreze e fe c ­                                                                                   „H ruşciov a a ră ta t că el este                                                                                                             ţe că şi ruperea relaţiilor dintre              lntr-o rezoluţie a Federaţiei studen­
tu l propagandistic pe care poate                            „A vghi“ apreciază propunerea                             a cela care a avu t din nou Ini­            La recepţia care a avut loc                                                                                                                     ţilor din Ecuador se subliniază marea
s ă -l aibă în în trea g a lu m e res­                    so v ietică ca un n ou p as în f a ­                         ţia tiv a “.                                                                                                                                  C uba şi U rU guay ar fi „im in en ­         importanţă a celei de-a două Declaraţii
p ingerea unei în tilniri cu H ruş­                       voarea păcii.                                                                                                                                                                                              tă".                                         de la Havana pentru popoarele Atuer!-*
cio v “.                                                                                                                                                                                                                                                                                                          cii Latine.
                                                                     Suejia                                                                                                                                                                                             In flu en tu l ziar „El D ebate",             In aceeaşi rezoluţie, federaţia con­
   „O ccidentul, su bliniază ziarul                                                                                                                                                                                                                                  care exprim ă orientarea actu a­             damnă ruperea relaţiilor diplomatice cu
                                                             STO C K H O LM 14 (A gerpres)'.                                                                                                                                                                                                                      Cuba de către guvernul Argentine', sub
                                                             Z ia rele de sea ră din S tock h olm                                                                                                                                                                    lu lu i p reşed in te al C on siliu lu i de  presiunile S.U.A.
                                                                                                                                                                                                                                                                     stat, E duardo H aedo, a p u b licat
Laburiştii englezi cer guvernului să ajungă                                                                                                                      FASCISMUL NU VA TM1ECF1                                                                             sub titlu ri m ari d eclaraţia p arti-
    la o înţelegere cu Uniunea Sovietică
                                                                                                                                                                   Comunicatul Partidului Comunist Francez

   LONDRA 14 (Agerpres). —                                nu propune o nouă conferinţă Ia nivel                        rilor Externe în ajunul tratativelor cu      PARIS 14 (A gerpres). —                       g a n iza ţia A rm ată S'ecretă“, să               Zborul lui Glenn în spaţiul cosmic
   La 13 februarie opoziţia laburistă a                   înalt, ci pur şi simplu participarea şe­                     privire la dezarmare va fi menţinută         P artid ul C om unist F rancez a              se efectu eze ep u rări în arm ată,                          din nou amînat
cerut în Camera Comunelor ca guver­                       filor de state la acesto tratative care                      în condiţiile oricărui compromis cu       dat p u b licită ţii un com u n icat în          în p o liţie şi în a p a ra tu l de sta t.
nul să examineze cu atenţie propune­                      au o importanţă vitală. „Oare acea­                          Uniunea Sovietică.                        care se arată că la fun eraliile                 A ceastă cerere se im p u n e cu atît                 C A P C A N A V ER A L 14 (A g er­           A g en ţiile am ericane nu-şi pot
rea Uniunii Sovietice cu privire la                       sta nu este în fond chiar ideea pe                                                                     celor op t v ictim e ale rep resiu ­             m ai m ult cu cit even im en tele                  pres). —                                     ascun de regretu l şi d eziluzia
participarea şefilor de guverne sau de                    care Macmillan şi Kennedy au expri­                             Laburistul Arthur Henderson a ce­      n ilor p u se la cale de guvern au               tra g ice de la 8 feb ru arie au ară­                                                           fa ţă de a ceste am înări, care se
state la lucrările Comitetului pentru                     mat-o în mesajul lor către Hruşciov?*                        rut ca guvernul să dea asigurări că       p a rticip a t un m ilion de locuitori           ta t m aselor p op u lare largi că                    „Este pentru a op ta oară de              rep etă con tin u u . „C it de des
dezarmare al celor 18 state de la                         a întrebat Gaitskell.                                        pînă la începerea lucrărilor Comitetu­    ai P arisulu i.                                  au torităţile gau lliste colaborea­                la data in iţială fix a tă pentru 20         p oate un om să se pregătească
Geneva şi să se facă o încercare se­                                                                                   lui de dezarmare de la Geneva nu                                                           ză de fa p t cu c lem en te le „ul-                decem brie cînd lan sarea în sp a ­          pentru m a rele joc, pentru ca
rioasă de a se ajunge la o înţelegere                        In răspunsul său primul ministru                          se vor efectua experienţe cu arma nu­        In a c e la ş i tim p în Î n tr e a g a ţa.,  tr a “.                                            ţiu l cosm ic a lui John G lenn a            apoi, în u ltim u l m om ent, să i
cu Uniunea Sovietică în această pro­                      Macmillan a declarat că guvernul en­                         cleară în atmosferă.                      ră oam en ii m u n cii au d eclarat                                                                 fost am în ată“, an u n ţă agen ţia          se sp u n ă : „ S cu za ţi, nu are loc
blemă.                                                    glez salută „caracterul larg" a! pro­                                                                  greve gen erale, în m u lte oraşe                   In u ltim ele zile u n ita tea cla ­            F ra n ce P resse, r e fe r in d u -se la    a stă zi“, scrie intr-un com en tariu
   (Scrînd acest lucru liderul laburişti­                 punerii lui N. S. Hruşciov şi că în                             Eschivîndu-se să dea un răspuns        au avu t Ioc m ari d em o n stra ţii             sei m un citoare şi a forţelor de­                 fa p tu l că la 14 feb ru arie, ora          pe această tem ă com entatorul
lor, GaitskcM, a declarat: „Este ab­                      prezent pregăteşte un răspuns. Recu-                         direct, Macmillan a declarat că, aşa      an tifasciste.                                   m ocratice a în reg istra t un u riaş              2,05 (ora lo c a lă ), A d m in istraţia     R obert B arkdoll al a g en ţiei U n i­
surd că cele trei principale puteri nu­                   noscînd valoarea pe care ar putea-o                          cum a mai spus, pregătirile pentru ex­                                                     p rogres, se sp u n e în com u nicat.              n a ţion ală pentru problem ele a e­         ted Press In tern ational. „Va
cleare nu pot ajunge la o înţelegere                                                                                   perienţe pe insula Christmas n-au în­        A cesta a fo st om agiu l adus de             In aceste clip e liotărîtoare p en ­               ron au ticii şi cercetarea sp a ţiu ­        rev en i el, d e fiec a re dată, la
cu privire la o întîlnire la cel mai                                                                                I  ceput încă şi, întrucît ele vor lua mult  poporul francez an tifasciştilor                 tru viitoru l F ran ţei, P artid u l               lu i co sm ic a S.U .A . (N .A .S.A .) a     p ostu l său, sau va ven i o zi
înalt nivel în cea mai importantă pro­                    avea participarea şefilor de guverne                         timp, pînă la 14 martie „nu se vor        căzu ţi Ia 8 feb ru arie, a stfe l şi-a          C om unist F ran cez clicam ă p e                  a n u n ţa t la C ap C a n a v era l că,     cind, o ricîtă ab n egaţie ar avea,
blemă a timpurilor noastre".                                                                                           efectua fireşte experienţe“.                                                               to ti oam en ii m un cii, dem ocraţii              „din cau za tim p u lu i n efavora­          pur şi sim p lu, nu va m ai p utea
   Gaistkell a arătat în continuare că                    Ia lucrările Comitetului celor 18 state,                                                               exp rim at el h otărîrea ferm ă de               şi p atrioţii să-şi în tărească a li­              b il“, zborul orb ital a l lu i G lenn       rezista ?“ se în treab ă co m en ta ­
şeful guvernului sovietic, N. S. Hruş­                    Macmillan a afirmat totodată că ar fi                          Totodată Macmillan a refuzat să                                                          a n ţa şi u n ita te a de a cţiu n e în            se a m in ă p en tru cel p u ţin 24          to r u l.
ciov, a lăsat să se înţeleagă clar că                     important să se organizeze a întîlnire                       dea asigurări categorice că Anglia şi     a ob ţin e triu m fu l lib ertăţii şi            lu p ta îm potriva fascism u lu i,                 de ore.
                                                          a reprezentanţilor celor trei puteri nu­                     S.U.A nu vor efectua experienţe nu­                                                        p en tru d em ocraţie. F ascism u l nu
                                                          cleare cărora „le revine o deosebită                         cleare cel puţin în cursul următoarelor   p ă cii în A lgeria, se sp u n e în co ­
                                                          răspundere“. Macmillan şi-a exprimat                         trei luni, declarînd că aceasta este „o   m u n icat.                                      va trece !
                                                                                                                       altă chestiune“.
                                                          speranţa că propunerea occidentală cu                                                                     In con tin u are se su bliniază
                                                          privire la întîlnirea miniştrilor Aface­
                                                                                                                                                                 că p op oru l fran cez cerc cu tot

                                                                                                                                                                 m ai m u ltă hotărîre să fie p u şi

                                                                                                                                                                 în afa ra legii a sa sin ii din „O r­

                                                                                                                                                                                                    :e e =

                                                                                                                                                                 La Roma: M a n s fe s fa fie dl© solidaritate

Comentariile presei americane                                                                                                                                    cu lupta po po ru lui francez                                                                       • SP1E S C U R T © P E S C U R T @

   NEW Y O R K 14 (A gerp res).                           la n ivel în a lt, fă ră a-ţi a su m a o.                    scrie că am basad orii am erican i           ROM A 14 — C oresp on d en tu l               gene. D ar, d u p ă fiecare ciocn ire                MEXIGO CITY. —• Revista „Con­              icrea Tratatului de pace cu Germania.
TASS tran sm ite :                                        b lig a ţii în a cea stă p rivin ţă. Ţi-                     din ţă rile n ea n g a ja te m em bre     Agerpres tra n sm ite:                           cu p oliţia, coloan ele se refăceau                ferencia“ a editat recent lucrarea „Vi­         PARIS. — Greva eroicilor mineri
                                                          n înd seam a de to a te acestea,                             ale co m itetu lu i celor 18, au p r i­                                                    la loc, co n tin u în d u -şi d ru m u l           zita mea în Romînia“, semnată de
   M esajul ad resat do N. S. H ruş­                      răsp u n su l cercurilor co n d u cătoa­                     m it in stru cţiu n i „de a ex p lica        „ F a s c i s m u l n u v a t r e c e 1“ ,    sp re P ia ţa C olona. A ici, m a n i­             prof. G. ”L. Arzubide, preşedintele so­      din Decazeville continuă. Minerii gre­
cio v p r e şe d in te lu i S.U .A ., K en-               re am erican e la m esaju l lui                              con d u cătorilor acestor ţări p u n c­   „G lorie veşn ică celor căzu ţi la 8             fe sta n ţilo r li s-au a lă tu ra t un            cietăţi mexicano-romîne. El prezintă         vişti sînt ferm hotărâţi să obţină sa­
nedy, şi p rim ului m in istru al                         N. S. H ruşciov, d u p ă cum scrie                           tu l de vedere occid en tal şi de         fe b r u a r ie la P a ris !“ , „P ace în        m are num ăr de deputaţi şi sena.                  cititorilor mexicani aspecte din vizita      tisfacerea integrală a revendicărilor
M arii B rita n ii, M acm illan , co n ­                  ziarul „New Y ork T im es“, va fi                            a-i în d em n a să resp in gă p rop u ­   A lg e r ia 1“ — a c e s t e l o z in c i a u    tori com u n işti şi so cia lişti. In              sa în R. P. Romînă şi principalele           lor. La cererea medicilor, unsprezece din­
tin u ă să fie p rin cip ala tem ă p o­                   în tocm it după p rin cip iu l — „Nu,                        n erea lu i N. S. H ruşciov sau cel       fo st sca n d a te din su te de p ie p ­         cele din urm ă, p o liţia a p orn it               realizări obţinute de poporul romîn în       tre minerii care au început acum nouă
litică care con cen trează aten ţia                       d ar...“. El va ex p rim a refu zu l ca                      puţin să am ine un răsp u n s p o ­       turi m arţi seara pe străzile cen-               la o ad evărată vîn tăoare de o a ­                anii de democraţie populară.                 zile o grevă a foamei, au fost inter­
în tregii p rese am ericane. Z iare­                      şefii de gu vern e să p a rticip e la                        z itiv “ .                                tra le ale R om ei de p a rticip a n ţii         m eni. Au fo st a resta ţi la în tîm -                                                          naţi la .spital la 13 februarie, ca ur­
le p u b lică la lo c de fru n te a rti­                                                                                                                         la m a n ifesta ţia de so lid a rita te cu                                                             BERLIN. — Gu prilejul împlinirii a        mare a înrăutăţirii stării sănătăţii lor.

cole în care este an alizată rea c­                       în ceperea lu crărilor C om itetu lu i                          C om en tariile p resei am erican e    lu p ta p oporulu i fran cez îm p o ­            p la r e z e c i d e p a r t ic i p a n ţ i l a m a ­ 17 ani de la bombardarea oraşului Ceilalţi participanţi la greva foamei
ţia O ccid en tulu i la n ou a in iţia ­                  celor 18, dar va co n ţin e o a lu ­                         arată că W ash in gton u l în cearcă      triva fascism u lu i. T im p de trei
tiv ă de p a ce a gu vern u lu i sovie-                   zie la p o sib ilita tea unei asem e­                        să -şi co n tin u e jocu l dublu în       ore circu laţia în centrul R om ei               n if e s t a ţ i e , p r in t r e c a r e R in o S e r . Dresda de către aviaţia anglo-ameri- continuă lupta cu curaj.
tic.                                                      n ea p a rticip ă ri in tr-u n viitor                        p rob lem a d ezarm ării. In loc de       a fo st b locată de coloan ele de
                                                          oarecare.                                                    a răspu nd e cu sin ceritate la           m a n ifesta n ţi, avîn d în fru n te d e­       ri, s e c r e ta r a l C.C. a l F e d e r a ţie i  cană, a avut loc la Dresda un mi­               CARACAS. — In închisorile vene-
 _L 'am en tîn d u -se In le g ă tu ră cu                                                                              p rop u n erea şefu lu i gu vern u lui    legaţi ai F ed eraţiei T in eretu lu i           T in eretu lu i C om u nist Italian , şi           ting la care au participat 100.000 de        zueliene se găsesc actualmente peste
„’d i f i c u l t ă ţ i l e “ d e c a r e s e lo v e s c     R eferin du -se la p regătirile ca ­                      sovietic, care cu p rin de m ari p o ­    C om unist Italian , ai organ iza­               d ep u tatu l socialist M enchinelli.              persoane. Participanţii au cerut înclic-     1.500 de persoane arestate ca urmare
cercu rile g u v e r n a n te d in S.U .A .,              re se fa c pentru; a d a u n r ă s ­                         sib ilită ţi în ce p riveşte rezolva­     ţiilor stu d en ţeşti, ai F ed eraţiei
co resp o n d en tu l lu i ,N ew Y ork                    p un s la m esaju l lui N. S. H ruş­                         rea con cretă a acestei problem e         T ineretului socialist.                                                                                                                          a măsurilor represive luate de auto­
Tim es", F renk el, scrie : „La W a­                      ciov, a g en ţiile am erican e de p re­                      im p ortan te şi im p erioase, se fa c
sh in gton u nii se tem că recenta                        să in fo rm ea ză din W ash in gton                          efortu ri d e a ieşi b asm a curată,         P oliţia a în cercat să îm p răştie                                                                                                           rităţi împotriva celor care se opun
acţiu n e sovietică şi m arile sp e­                      d esp re o n ou ă serie de co n su l­                        fă ră a ad op ta n ici u n fel de m ă­    pe d em on stran ţi folosin d îm p o­
ran ţe ce se p u n in slăb irea în ­                      tări ale secretaru lu i de sta t                             suri p entru în cetarea p rim ejd i­      triva lor bom be cu gaze la crim o ­             Ultracolonialiştii francezi                                                                     regimului Bctancourt şi sprijină revo­
cordării vor in te n sifica şi m ai                       R usk cu am basadorii ţărilor oc­                            o asei cu rse a în arm ărilor.                                                                                                                                                             luţia cubană.
m ţdt p resiu n ile exercitate asu ­                      cidentale. „N ew Y ork T im es“
p r a O c c id e n t u lu i p e n t r u a-1 im -                                                                                              : feîîţxi ¦                                                         au început să opereze şi în Maroc                                                                 LIEGE. — Agenţia Reutcr anunţă
p ied ica să-şi în d ep lin ea scă pla-                                                                                                                                                                                                                                                                           că Ia 13 februarie au declarat grevă
n urile şi să reia ex p erien ţele cu
arm a n u cleară în atm osferă“.                          Braga să fie readus imediat la Leopoldville!                                                                                                              RABAT 14 (Agerpres). —                              Recent, scrie în continuare ziarul,       15.000 de mineri din bazinul Licge.
R O trivit co resp o n d en tu lu i, D e­                                                                                                                                                                            După o serie de fapte se poale ju­              s-a descoperit dispariţia unui avion         Această grevă a fost declarată în ciu­
p a r t a m e n t u l 'de S t a t s e a f l ă in                D e zb a te rile din p arlam en tu l c o n g e lez                                                                                                deca că elementele ultracolonialiste               marocan pilotat de un aviator francez.       da hotărârii liderilor sindicali de a
fa ţa urm ătoarelor p ro b lem e:                                                                                                                                                                                 franceze încep să opereze şi în Maroc,             Acest avion nu s-a mai înapoiat la ba­       amina începerea ci cu 8 zile. Minerii
„Cum să fie refuzată p ropune­                              LEOPOLDVILLE 14 (Agerpres). -                              pundere, pot să aresteze orice deputat    el. Scopul lor este de a compromite              scrie într-un articol de fond ziarul               ză. Potrivit unor informaţii, relevă         cer sporirea salariilor^
rea lu i H ruşciov, fă ră a resp in ­                       La 12 februarie, în Camera Depu­                           în parlament şi pot să-l arunce în în­    nu numai pe Gizenga, ci şi pe toţi               „At Tahrir“ din 13 februarie. Astfel, în           ziarul, avionul a fost pus la dispoziţia
ge n ăzu in ţa sa sin ceră de a d u ­                     taţilor din parlamentul congolez au                          chisoare fără să-l fi anchetat şi ju­     locuitorii din porvincia Orientală şi            dimineaţa zilei de 11 februarie, scrie             căpeteniei elementelor ultracolonialiste,      ALGER. — Numărul atentatelor co­
ce tratative ; cum p ot fi su sţi­                        avut loc din nou dezbateri furtunoase                        decat. In numele alegătorilor săi el      din provincia Kjvu care întotdeauna              ziarul, într-o cafenea aparjinînd unui                                                          mise în principalele oraşe algeriene
nute sp eran ţele in tr-o în tîln ire                     în legătură cu discutarea aşa-numitu-                        a cerut primului ministru ca Gizenga      au dat dovadă de fidelitate faţă de              algerian şi într-un magazin de articole            fostul general Sa Ian.                       la 13 februarie se ridică la 34, in
                                                          lui „caz Gizenga“ fabricat de forţele                        să fie readus imediat la LeópoldviJJe     unitatea şi independenţa Congoului.              electrice, au avut loc explozii care au               Săplămîna trecută la Gasablanca s-a       urma cărora şi-au găsit moartea 25
                        ---O---                           reacţionare cu scopul de a înscena un                        pentru ca să poată prezenta explicaţii                                                     pricinuit mari pagube materiale. Zia­                                                           de persoane, alte 28 fiind rănite.
                                                                                                                                                                    Iri procesul pus la cale împotriva            rul scrie că există o organizaţie „care            săvirşit un atac armat asupra unei
                                                                                                                                                                                                                  dispune de mijloace de sabotaj şi distru­
                                                                                                                                                                                                                  gere“ şi subliniază că alegerea locului            bănci în timpul căruia au fost sus­ LONDRA. — In cursul anului tre­
                                                                                                                                                                                                                  pentru explozii nu a fost cîtuşi de pu­
                                                                                                                                                                                                                  ţin întîmplătoare.                                 trase zece milioane franci, fapt pe care cut, în Anglia au fost săvîrşitc aproa­

                                                                                                                                                                                                                                                                     ziarul nu-1 consideră o simplă crimă pe 200.000 de crime şi delicte pasibile

                                                                                                                                                                                                                                                                     de diept comun.                              | Ia pedepse importante.

                                                          proces conducătorului patrioţilor con­ în parlament                                                    lui Gizenga, a spus Doininique Tum­

J. Kennedy şi H. Masrrtiiian golezi.                                                                                   Masoko, deputat din partea Parti­ ba, deputat din partea Partidului .So­

au respins propunerea                                       După cum se ştie, prima şedinţă a                          dului Unităţii Naţionale, a subliniat     lidarităţii Africane, este evidentă ten­
    Uniunii Soviefic©                                     Camerei în legătură cu această pro­                          că în Gongoul de astăzi nu există jus­    dinţa permanentă a elementelor reac­
                                                          blemă, care a avut loc la 7 februarie,                       tiţie, ceea ce reiese clar din faptul că  ţionare aflate în slujba colonialiştilor

WASHINGTON 14 (Agerpres). TASS n-a dat nici un rezultat. Ţinînd scama Antoine Gizenga este închis în mod din Occident de a se răfai cu liderul

transm ite:                                               de raportul de forţe nefavorabil pen­                        ilegal.                                   luptei de eliberare naţională a poporu­
   In răspunsul la mesajul lui N. S.                      tru grupul reacţionarilor inveferaţi,                          Faptul c^ deputatul Gizenga a fost      lui congolez. Tocmai fiindcă 'Gizenga
                                                          aceştia au torpilat votul în legătură                                                                  se bucură de o marc popularitate în
Hruşciov, preşedintele Consiliului de                     cu rezoluţia propusă de adepţii lui                          supus unei percheziţii jignitoare, fără   popor, vor să-l distrugă.
Miniştri al U.R.S.S., răspuns dat pu­                     Gizenga şi au obţinut amînarea şe­                           a exista vreun ordin special în acest
blicităţii de Casa Albă, preşedintele                     dinţei.                                                      senâ, a declarat deputatul Gabriel           Deputatul Mulundu a amintit că,
S.U.A., J. Kennedy a respins propune­                                                                                  Iumbu, nu se poate explica decît prin     judecînd după datele existente, Gi­
rea Uniunii Sovietice ca lucrările con­                      In răstimp, s-au ocupat de „prelu­                        aceea că se comit cele mai mari sa­       zenga este otrăvit cu o otravă cu ac­
ferinţei de la Geneva cu privire la de-

zarniare să înceapă la nivelul şefilor de crarea“ deputaţilor.                                                         mavolnicii şi că se încalcă cele mai ţiune lentă şi a cerut ca el să fie

guverne sau de state ai ţărilor partici­                  Dar şi de data aceasta în cuvântă­ elementare norme ale legalităţii.                                   readus de îndată la Leopoldville.

pante.                                                    rile multor parlamentari congolezi au                        După ce a ironizat autenticitatea         Luînd cuvîntul în încheiere, primul

  In mesajul său Kennedy şi-a expri­                      răsunat din nou proteste împotriva mă­                       „probelor“ folosite de primul minis­      ministru Adoula a recunoscut că ştie
mat din nou părerea ca conferinţa de                      surilor ilegale luate împotriva lui An­                      tru pentru a dovedi „vinovăţia“ lui       de concluzia laboratorului din Beirut
la Geneva să se desfăşoare la nivelul                     toine Gizenga.                                               Gizenga, ci a cerut ca Gizenga să         care, pe baza analizei sîngelui lui An­
miniştrilor Afacerilor Externe. Totodată                                                                               fie readus imediat la Lcopoldville şi     tonie Gizenga, a stabilit că în orga­
preşedintele S.U.A. arată că este gata                      Răspunzîndu-i primului ministru                            să fie ascultat în parlament, „deoare­    nismul său a fost inoculată o otravă.
să participe personal la lucrările con­                   Adoula, care în fond a rostit un dis­                        ce acuzaţiile care i se aduc n u . se     Primul ministru a formulat însă ime­
ferinţei de la Geneva împreună cu cei­                    curs de acuzare împotriva lui Gizenga,                       leagă una cu cealaltă, ceea ce dove­      diat rezerva că nu ştie cit de veri­
lalţi şefi de guverne (de state) dacă                     Gabriel Moumia, deputat din partea

conferinţa va ajunge în stadiul chid partidului Mişcarea Naţională Congo­ deşte încă o dată că aceste acuzaţii dic este acest fapt.

participarea şefilor de guverne (de sta­                  leză, a subliniat că acuzaţiile aduse                        sînt absurde şi născocite“.                 Adoula a cerut, să se pună la vot                         A sp e ct d in a şa z isu l sa t al lib e r tă ţii d in S.U .A ., sta tu l T e n n e sse e , u n d e au fo st iz o la ţi în
te) ar putea, după părerea lui Kenne­                     lui Gizenga sînt foarte îndoelnice. Ară­                        Chrîstophe Gbenye, ministrul de In­                                                     corturi ap roap e o su tă de n egri din d istrictu l F eyett, p en tru că au avu t în d ră zn ea la să se p re­
dy, să influienţeze pozitiv şansele de                    tînd că în calitatea sa de deputat în                                                                  problema încrederii în guvern în le­             zin te la aleg erile p rezid en ţia le.
succes ale conferinţei.                                   parlament Gizenga se bucură de                               terne al Republicii Congo, a demas­       gătură cu măsurile luate de el faţă
                                                          imunitate parlamentară, vorbitorul a                         ca t' adevăratele cauze ale acuzaţiilor   de Gizenga. Prelucrarea preliminară a                      I N F O T O : U n g r u p d e t i n e r i c e t ă ţ e n i a i S .U .A ’. iU n „ S a t u l l i b e r t ă ţ i i “ .
   Primul ministru al Marii Britanii,                     declarai: reiese că autorităţile, sau mai                    aduse de elementele reacţionare împo­     deputaţilor a dat rezultate. Majorita-
H. Macmillan, a trimis lui N. S. Hruş-                    bine zis unele elemente lipsite de răs-                      triva lui Gizenga’. Toate aceste acu­     tatea deputaţilor au votat pentru în­
riov un mesaj de răspuns cu conţinut                                                                                   zaţii sînt pure născociri, a subliniat    credere în Adoula.
similar.

         Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa clătită în numerar conform aprobării. Direcţiei Genei de l’.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea l>oli grafică „l Mai" - Deva.
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56