Page 51 - 1962-02
P. 51
p af. ? B K W M B fl ff$F8TX$TS7tä"ü)$Wr N p: 2221
^ M B jM gnMr o g B g M j jWWiiw tttw w a^uuw M uwaaa^uaaiiTaHiiinwiwi im miu—uaaw
TOMfaB^jţgmjBwa ULTIMELE Ş
Un nou pas în favoarea păcii ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
-Ecoul internaţional al noii iniţiative sovietice în problema dezarmării -
A tir li a „B irm ingham P o st“, trebu ie să aprobă propunerea guvernului Juri Gagarin— Partidul naţional din Uruguay se pronunţă
a d o p te im ed iat p lan u l lui so v ietic cu privire la p a rticip a cetăţean de onoare al Atenei împotriva ruperii relaţiilor cu Cuba
LO N D R A 14 (A gerpres)'. — H ruşciov.“. rea şefilor de guverne sau de
Z iarele provin ciale en g leze co s ta te la lu cră rile celo r 18. 'a t e n a 14 (Agerpresl t ă s s : in aceeaşi zi la ambasada (M ONTEVIDEO 14 (A gerpres).: d u lu l n a ţio n a l; In tr-u n u i din
m en tează cu în su fleţire propu Gr ecia transmite: U.R.S.S. din Grecia, Gagarin A gen ţia A ssociated P ress a- aceste titlu ri se sp u n e ? „R esp in .
n erea lu i N . S. H ru şciov ca la Se pare că nu există deose a avut o emoţionantă intîlni- n u n ţă că la 13 feb ru a rie co m ite gerea tezei in terven ţion iste“.
lu cră rile C o m ite tu lu i ce lo r 18 A TENA 14 (A gerpres)'. — biri de păreri în ce p riv eşte ră s In dimineaţa zilei de 13 fe re cu soţia eroului naţional al tu l execu tiv al p artid u lu i n a ţio
sta te să participe şefii de gu M esajul a d ersa t de N . S. H ruş p u n d erea şe filo r de g u v ern e în bruarie, primul cosmonaut Greciei, Manolls Glezos. m nal din U ru g u a y — p artid de F ără în d o ia lă că h otărirea
verne sau de state. ciov lui K en n ed y şi M acm illan problem a dezarm ării, scrie zia I. A. Gagarin care se află la numele soţului el, ea i-a pre gu vern ăm in t, care d eţin e m ajo p rin cip alu lu i p artid gu v ern a
O bservatorul d ip lom atic al a su scitat un viu in teres în G re rul „A fton blad et“. D espre a cea Atena a vizitat Acropole. Aici dat cosmonautului sovietic rita tea locu rilor d in C onsiliu l m en tal din U ru gu ay, cu n o scu t
ziarului „S cotsm an “ exp rim în- cia. stă răsp u n d ere se v o rb eşte în i s-a dăruit o ramură de măs cîteva cadouri confecţionate n aţion al de stat, a p u b licat o pentru ten d in ţele sale con serva
d u -şi în d oiala că M acm illan şi scrisoare lu i N . S. H ruşciov, la lin — simbol al păcii — din de Glezos şi de tovarăşii săi d eclaraţie în care se p ron u n ţă
K en n ed y vor a ccep ta în form a Ziarul „K athim erin i“ rela tea ea se referă K ennedy şi M ac măslinul care, potrivit legen din închisoare. îm p otriva ru p erii rela ţiilo r cu toare, a fo st d eterm in ată şi de
lor a c tu a lă p rop u n erile so v ie ti ză că aceste propuneri „au pro m illa n in recen tu l lor m esa j. „D e dei, a fost sădit pe Acropole Cuba. D ecla ra ţia sp rijin ă prin - am ploarea m işcării de so lid a ri
ce, consideră to tod ată că „O cci dus o în su fle ţire d ip lo m a tică în ce dar trebuie să fie respinsă de Pallas, zeiţa Atenei. 'Seara, Asociaţia pentru cipiu l n eam estecu lu i în treb u ri, tate cu Cuba care se m an ifestă
d en tu l nu va p u tea să respingă O ccident“ şi con stitu ie tem a tra propunerea U niun ii S ovietice?“, prietenia greco-sovietică a le in tern e ale altor ţă ri. A ceas
com p let“ această propunere. ta tiv elo r între ţările p a rticip a n în treab ă ziarul. „E ste greu de în După-amiază, din împuter organizat la Atena o recepţie tă d eclaraţie, sp u n e agen ţia a- cu o d eosebită vigoare şi sub c e
te la N .A .T.O . ţe le s de ce p oziţia am ericană în cinstea lui Gagarin. m ericană, „co n stitu ie o g aran ţie le m ai d iferite fo rm e m ai ales
„P ropunerea prem ieru lu i rus fa ţă de o d iscu ţie la nivel în alt nicirea Consiliului municipal p ractică că U ruguayU l nu va ru de la term in area con ferin ţei de
este ap reciată ca o in iţiativă se „H ruşciov su b lin iază în m esa este atît d e reţin u tă “, scrie zia al co.pitalei Greciei, primarul Presa greacă acordă o mare pe relaţiile cu Cuba". In urm a la Puiata del E ste.
r io a s ă “ ... s u b lin ia z ă o b se r v a to r u l. ju l către K ennedy că şefii de rul în înch eiere. Atenei, Ţukalos, l-a decorat atenţie vizitei cosmonautului ruperii relaţiilor dintre A rgentin a
sta te au ob ligaţia să deschidă pe Gagarin cu medalia de aur sovietic In Grecia. Gagarin a Rezoluţia Federaţiei
Z iarul conservator „Y orkshire calea spre un acord cu privire A rătînd că prop un erea lui cucerit Atena scrie „Anexării- şi Cuba agen ţiile n ord-am erica- studenţilor din Ecuador
P o st“ scrie in tr-u n articol re la d ezarm are“, scrie „ A n ex a rti- N. S. H ruşciov este bine gîn dită, şi l-a declarat cetăţean de tos Tipos“.
d acţion al că „O ccidentul nu şi tos T y p o s“. ziarul „E xpressen“ recu n oaşte : onoare al Atenei. ne de p resă s-au grăb it să an u n QUITO 14 (Agerpres). —
p oate perm ite să ignoreze e fe c „H ruşciov a a ră ta t că el este ţe că şi ruperea relaţiilor dintre lntr-o rezoluţie a Federaţiei studen
tu l propagandistic pe care poate „A vghi“ apreciază propunerea a cela care a avu t din nou Ini La recepţia care a avut loc ţilor din Ecuador se subliniază marea
s ă -l aibă în în trea g a lu m e res so v ietică ca un n ou p as în f a ţia tiv a “. C uba şi U rU guay ar fi „im in en importanţă a celei de-a două Declaraţii
p ingerea unei în tilniri cu H ruş voarea păcii. tă". de la Havana pentru popoarele Atuer!-*
cio v “. cii Latine.
Suejia In flu en tu l ziar „El D ebate", In aceeaşi rezoluţie, federaţia con
„O ccidentul, su bliniază ziarul care exprim ă orientarea actu a damnă ruperea relaţiilor diplomatice cu
STO C K H O LM 14 (A gerpres)'. Cuba de către guvernul Argentine', sub
Z ia rele de sea ră din S tock h olm lu lu i p reşed in te al C on siliu lu i de presiunile S.U.A.
stat, E duardo H aedo, a p u b licat
Laburiştii englezi cer guvernului să ajungă FASCISMUL NU VA TM1ECF1 sub titlu ri m ari d eclaraţia p arti-
la o înţelegere cu Uniunea Sovietică
Comunicatul Partidului Comunist Francez
LONDRA 14 (Agerpres). — nu propune o nouă conferinţă Ia nivel rilor Externe în ajunul tratativelor cu PARIS 14 (A gerpres). — g a n iza ţia A rm ată S'ecretă“, să Zborul lui Glenn în spaţiul cosmic
La 13 februarie opoziţia laburistă a înalt, ci pur şi simplu participarea şe privire la dezarmare va fi menţinută P artid ul C om unist F rancez a se efectu eze ep u rări în arm ată, din nou amînat
cerut în Camera Comunelor ca guver filor de state la acesto tratative care în condiţiile oricărui compromis cu dat p u b licită ţii un com u n icat în în p o liţie şi în a p a ra tu l de sta t.
nul să examineze cu atenţie propune au o importanţă vitală. „Oare acea Uniunea Sovietică. care se arată că la fun eraliile A ceastă cerere se im p u n e cu atît C A P C A N A V ER A L 14 (A g er A g en ţiile am ericane nu-şi pot
rea Uniunii Sovietice cu privire la sta nu este în fond chiar ideea pe celor op t v ictim e ale rep resiu m ai m ult cu cit even im en tele pres). — ascun de regretu l şi d eziluzia
participarea şefilor de guverne sau de care Macmillan şi Kennedy au expri Laburistul Arthur Henderson a ce n ilor p u se la cale de guvern au tra g ice de la 8 feb ru arie au ară fa ţă de a ceste am înări, care se
state la lucrările Comitetului pentru mat-o în mesajul lor către Hruşciov?* rut ca guvernul să dea asigurări că p a rticip a t un m ilion de locuitori ta t m aselor p op u lare largi că „Este pentru a op ta oară de rep etă con tin u u . „C it de des
dezarmare al celor 18 state de la a întrebat Gaitskell. pînă la începerea lucrărilor Comitetu ai P arisulu i. au torităţile gau lliste colaborea la data in iţială fix a tă pentru 20 p oate un om să se pregătească
Geneva şi să se facă o încercare se lui de dezarmare de la Geneva nu ză de fa p t cu c lem en te le „ul- decem brie cînd lan sarea în sp a pentru m a rele joc, pentru ca
rioasă de a se ajunge la o înţelegere In răspunsul său primul ministru se vor efectua experienţe cu arma nu In a c e la ş i tim p în Î n tr e a g a ţa., tr a “. ţiu l cosm ic a lui John G lenn a apoi, în u ltim u l m om ent, să i
cu Uniunea Sovietică în această pro Macmillan a declarat că guvernul en cleară în atmosferă. ră oam en ii m u n cii au d eclarat fost am în ată“, an u n ţă agen ţia se sp u n ă : „ S cu za ţi, nu are loc
blemă. glez salută „caracterul larg" a! pro greve gen erale, în m u lte oraşe In u ltim ele zile u n ita tea cla F ra n ce P resse, r e fe r in d u -se la a stă zi“, scrie intr-un com en tariu
(Scrînd acest lucru liderul laburişti punerii lui N. S. Hruşciov şi că în Eschivîndu-se să dea un răspuns au avu t Ioc m ari d em o n stra ţii sei m un citoare şi a forţelor de fa p tu l că la 14 feb ru arie, ora pe această tem ă com entatorul
lor, GaitskcM, a declarat: „Este ab prezent pregăteşte un răspuns. Recu- direct, Macmillan a declarat că, aşa an tifasciste. m ocratice a în reg istra t un u riaş 2,05 (ora lo c a lă ), A d m in istraţia R obert B arkdoll al a g en ţiei U n i
surd că cele trei principale puteri nu noscînd valoarea pe care ar putea-o cum a mai spus, pregătirile pentru ex p rogres, se sp u n e în com u nicat. n a ţion ală pentru problem ele a e ted Press In tern ational. „Va
cleare nu pot ajunge la o înţelegere perienţe pe insula Christmas n-au în A cesta a fo st om agiu l adus de In aceste clip e liotărîtoare p en ron au ticii şi cercetarea sp a ţiu rev en i el, d e fiec a re dată, la
cu privire la o întîlnire la cel mai I ceput încă şi, întrucît ele vor lua mult poporul francez an tifasciştilor tru viitoru l F ran ţei, P artid u l lu i co sm ic a S.U .A . (N .A .S.A .) a p ostu l său, sau va ven i o zi
înalt nivel în cea mai importantă pro avea participarea şefilor de guverne timp, pînă la 14 martie „nu se vor căzu ţi Ia 8 feb ru arie, a stfe l şi-a C om unist F ran cez clicam ă p e a n u n ţa t la C ap C a n a v era l că, cind, o ricîtă ab n egaţie ar avea,
blemă a timpurilor noastre". efectua fireşte experienţe“. to ti oam en ii m un cii, dem ocraţii „din cau za tim p u lu i n efavora pur şi sim p lu, nu va m ai p utea
Gaistkell a arătat în continuare că Ia lucrările Comitetului celor 18 state, exp rim at el h otărîrea ferm ă de şi p atrioţii să-şi în tărească a li b il“, zborul orb ital a l lu i G lenn rezista ?“ se în treab ă co m en ta
şeful guvernului sovietic, N. S. Hruş Macmillan a afirmat totodată că ar fi Totodată Macmillan a refuzat să a n ţa şi u n ita te a de a cţiu n e în se a m in ă p en tru cel p u ţin 24 to r u l.
ciov, a lăsat să se înţeleagă clar că important să se organizeze a întîlnire dea asigurări categorice că Anglia şi a ob ţin e triu m fu l lib ertăţii şi lu p ta îm potriva fascism u lu i, de ore.
a reprezentanţilor celor trei puteri nu S.U.A nu vor efectua experienţe nu p en tru d em ocraţie. F ascism u l nu
cleare cărora „le revine o deosebită cleare cel puţin în cursul următoarelor p ă cii în A lgeria, se sp u n e în co
răspundere“. Macmillan şi-a exprimat trei luni, declarînd că aceasta este „o m u n icat. va trece !
altă chestiune“.
speranţa că propunerea occidentală cu In con tin u are se su bliniază
privire la întîlnirea miniştrilor Aface
că p op oru l fran cez cerc cu tot
m ai m u ltă hotărîre să fie p u şi
în afa ra legii a sa sin ii din „O r
:e e =
La Roma: M a n s fe s fa fie dl© solidaritate
Comentariile presei americane cu lupta po po ru lui francez • SP1E S C U R T © P E S C U R T @
NEW Y O R K 14 (A gerp res). la n ivel în a lt, fă ră a-ţi a su m a o. scrie că am basad orii am erican i ROM A 14 — C oresp on d en tu l gene. D ar, d u p ă fiecare ciocn ire MEXIGO CITY. —• Revista „Con icrea Tratatului de pace cu Germania.
TASS tran sm ite : b lig a ţii în a cea stă p rivin ţă. Ţi- din ţă rile n ea n g a ja te m em bre Agerpres tra n sm ite: cu p oliţia, coloan ele se refăceau ferencia“ a editat recent lucrarea „Vi PARIS. — Greva eroicilor mineri
n înd seam a de to a te acestea, ale co m itetu lu i celor 18, au p r i la loc, co n tin u în d u -şi d ru m u l zita mea în Romînia“, semnată de
M esajul ad resat do N. S. H ruş răsp u n su l cercurilor co n d u cătoa m it in stru cţiu n i „de a ex p lica „ F a s c i s m u l n u v a t r e c e 1“ , sp re P ia ţa C olona. A ici, m a n i prof. G. ”L. Arzubide, preşedintele so din Decazeville continuă. Minerii gre
cio v p r e şe d in te lu i S.U .A ., K en- re am erican e la m esaju l lui con d u cătorilor acestor ţări p u n c „G lorie veşn ică celor căzu ţi la 8 fe sta n ţilo r li s-au a lă tu ra t un cietăţi mexicano-romîne. El prezintă vişti sînt ferm hotărâţi să obţină sa
nedy, şi p rim ului m in istru al N. S. H ruşciov, d u p ă cum scrie tu l de vedere occid en tal şi de fe b r u a r ie la P a ris !“ , „P ace în m are num ăr de deputaţi şi sena. cititorilor mexicani aspecte din vizita tisfacerea integrală a revendicărilor
M arii B rita n ii, M acm illan , co n ziarul „New Y ork T im es“, va fi a-i în d em n a să resp in gă p rop u A lg e r ia 1“ — a c e s t e l o z in c i a u tori com u n işti şi so cia lişti. In sa în R. P. Romînă şi principalele lor. La cererea medicilor, unsprezece din
tin u ă să fie p rin cip ala tem ă p o în tocm it după p rin cip iu l — „Nu, n erea lu i N. S. H ruşciov sau cel fo st sca n d a te din su te de p ie p cele din urm ă, p o liţia a p orn it realizări obţinute de poporul romîn în tre minerii care au început acum nouă
litică care con cen trează aten ţia d ar...“. El va ex p rim a refu zu l ca puţin să am ine un răsp u n s p o turi m arţi seara pe străzile cen- la o ad evărată vîn tăoare de o a anii de democraţie populară. zile o grevă a foamei, au fost inter
în tregii p rese am ericane. Z iare şefii de gu vern e să p a rticip e la z itiv “ . tra le ale R om ei de p a rticip a n ţii m eni. Au fo st a resta ţi la în tîm - naţi la .spital la 13 februarie, ca ur
le p u b lică la lo c de fru n te a rti la m a n ifesta ţia de so lid a rita te cu BERLIN. — Gu prilejul împlinirii a mare a înrăutăţirii stării sănătăţii lor.
cole în care este an alizată rea c în ceperea lu crărilor C om itetu lu i C om en tariile p resei am erican e lu p ta p oporulu i fran cez îm p o p la r e z e c i d e p a r t ic i p a n ţ i l a m a 17 ani de la bombardarea oraşului Ceilalţi participanţi la greva foamei
ţia O ccid en tulu i la n ou a in iţia celor 18, dar va co n ţin e o a lu arată că W ash in gton u l în cearcă triva fascism u lu i. T im p de trei
tiv ă de p a ce a gu vern u lu i sovie- zie la p o sib ilita tea unei asem e să -şi co n tin u e jocu l dublu în ore circu laţia în centrul R om ei n if e s t a ţ i e , p r in t r e c a r e R in o S e r . Dresda de către aviaţia anglo-ameri- continuă lupta cu curaj.
tic. n ea p a rticip ă ri in tr-u n viitor p rob lem a d ezarm ării. In loc de a fo st b locată de coloan ele de
oarecare. a răspu nd e cu sin ceritate la m a n ifesta n ţi, avîn d în fru n te d e ri, s e c r e ta r a l C.C. a l F e d e r a ţie i cană, a avut loc la Dresda un mi CARACAS. — In închisorile vene-
_L 'am en tîn d u -se In le g ă tu ră cu p rop u n erea şefu lu i gu vern u lui legaţi ai F ed eraţiei T in eretu lu i T in eretu lu i C om u nist Italian , şi ting la care au participat 100.000 de zueliene se găsesc actualmente peste
„’d i f i c u l t ă ţ i l e “ d e c a r e s e lo v e s c R eferin du -se la p regătirile ca sovietic, care cu p rin de m ari p o C om unist Italian , ai organ iza d ep u tatu l socialist M enchinelli. persoane. Participanţii au cerut înclic- 1.500 de persoane arestate ca urmare
cercu rile g u v e r n a n te d in S.U .A ., re se fa c pentru; a d a u n r ă s sib ilită ţi în ce p riveşte rezolva ţiilor stu d en ţeşti, ai F ed eraţiei
co resp o n d en tu l lu i ,N ew Y ork p un s la m esaju l lui N. S. H ruş rea con cretă a acestei problem e T ineretului socialist. a măsurilor represive luate de auto
Tim es", F renk el, scrie : „La W a ciov, a g en ţiile am erican e de p re im p ortan te şi im p erioase, se fa c
sh in gton u nii se tem că recenta să in fo rm ea ză din W ash in gton efortu ri d e a ieşi b asm a curată, P oliţia a în cercat să îm p răştie rităţi împotriva celor care se opun
acţiu n e sovietică şi m arile sp e d esp re o n ou ă serie de co n su l fă ră a ad op ta n ici u n fel de m ă pe d em on stran ţi folosin d îm p o
ran ţe ce se p u n in slăb irea în tări ale secretaru lu i de sta t suri p entru în cetarea p rim ejd i triva lor bom be cu gaze la crim o Ultracolonialiştii francezi regimului Bctancourt şi sprijină revo
cordării vor in te n sifica şi m ai R usk cu am basadorii ţărilor oc o asei cu rse a în arm ărilor. luţia cubană.
m ţdt p resiu n ile exercitate asu cidentale. „N ew Y ork T im es“
p r a O c c id e n t u lu i p e n t r u a-1 im - : feîîţxi ¦ au început să opereze şi în Maroc LIEGE. — Agenţia Reutcr anunţă
p ied ica să-şi în d ep lin ea scă pla- că Ia 13 februarie au declarat grevă
n urile şi să reia ex p erien ţele cu
arm a n u cleară în atm osferă“. Braga să fie readus imediat la Leopoldville! RABAT 14 (Agerpres). — Recent, scrie în continuare ziarul, 15.000 de mineri din bazinul Licge.
R O trivit co resp o n d en tu lu i, D e După o serie de fapte se poale ju s-a descoperit dispariţia unui avion Această grevă a fost declarată în ciu
p a r t a m e n t u l 'de S t a t s e a f l ă in D e zb a te rile din p arlam en tu l c o n g e lez deca că elementele ultracolonialiste marocan pilotat de un aviator francez. da hotărârii liderilor sindicali de a
fa ţa urm ătoarelor p ro b lem e: franceze încep să opereze şi în Maroc, Acest avion nu s-a mai înapoiat la ba amina începerea ci cu 8 zile. Minerii
„Cum să fie refuzată p ropune LEOPOLDVILLE 14 (Agerpres). - pundere, pot să aresteze orice deputat el. Scopul lor este de a compromite scrie într-un articol de fond ziarul ză. Potrivit unor informaţii, relevă cer sporirea salariilor^
rea lu i H ruşciov, fă ră a resp in La 12 februarie, în Camera Depu în parlament şi pot să-l arunce în în nu numai pe Gizenga, ci şi pe toţi „At Tahrir“ din 13 februarie. Astfel, în ziarul, avionul a fost pus la dispoziţia
ge n ăzu in ţa sa sin ceră de a d u taţilor din parlamentul congolez au chisoare fără să-l fi anchetat şi ju locuitorii din porvincia Orientală şi dimineaţa zilei de 11 februarie, scrie căpeteniei elementelor ultracolonialiste, ALGER. — Numărul atentatelor co
ce tratative ; cum p ot fi su sţi avut loc din nou dezbateri furtunoase decat. In numele alegătorilor săi el din provincia Kjvu care întotdeauna ziarul, într-o cafenea aparjinînd unui mise în principalele oraşe algeriene
nute sp eran ţele in tr-o în tîln ire în legătură cu discutarea aşa-numitu- a cerut primului ministru ca Gizenga au dat dovadă de fidelitate faţă de algerian şi într-un magazin de articole fostul general Sa Ian. la 13 februarie se ridică la 34, in
lui „caz Gizenga“ fabricat de forţele să fie readus imediat la LeópoldviJJe unitatea şi independenţa Congoului. electrice, au avut loc explozii care au Săplămîna trecută la Gasablanca s-a urma cărora şi-au găsit moartea 25
---O--- reacţionare cu scopul de a înscena un pentru ca să poată prezenta explicaţii pricinuit mari pagube materiale. Zia de persoane, alte 28 fiind rănite.
Iri procesul pus la cale împotriva rul scrie că există o organizaţie „care săvirşit un atac armat asupra unei
dispune de mijloace de sabotaj şi distru
gere“ şi subliniază că alegerea locului bănci în timpul căruia au fost sus LONDRA. — In cursul anului tre
pentru explozii nu a fost cîtuşi de pu
ţin întîmplătoare. trase zece milioane franci, fapt pe care cut, în Anglia au fost săvîrşitc aproa
ziarul nu-1 consideră o simplă crimă pe 200.000 de crime şi delicte pasibile
de diept comun. | Ia pedepse importante.
proces conducătorului patrioţilor con în parlament lui Gizenga, a spus Doininique Tum
J. Kennedy şi H. Masrrtiiian golezi. Masoko, deputat din partea Parti ba, deputat din partea Partidului .So
au respins propunerea După cum se ştie, prima şedinţă a dului Unităţii Naţionale, a subliniat lidarităţii Africane, este evidentă ten
Uniunii Soviefic© Camerei în legătură cu această pro că în Gongoul de astăzi nu există jus dinţa permanentă a elementelor reac
blemă, care a avut loc la 7 februarie, tiţie, ceea ce reiese clar din faptul că ţionare aflate în slujba colonialiştilor
WASHINGTON 14 (Agerpres). TASS n-a dat nici un rezultat. Ţinînd scama Antoine Gizenga este închis în mod din Occident de a se răfai cu liderul
transm ite: de raportul de forţe nefavorabil pen ilegal. luptei de eliberare naţională a poporu
In răspunsul la mesajul lui N. S. tru grupul reacţionarilor inveferaţi, Faptul c^ deputatul Gizenga a fost lui congolez. Tocmai fiindcă 'Gizenga
aceştia au torpilat votul în legătură se bucură de o marc popularitate în
Hruşciov, preşedintele Consiliului de cu rezoluţia propusă de adepţii lui supus unei percheziţii jignitoare, fără popor, vor să-l distrugă.
Miniştri al U.R.S.S., răspuns dat pu Gizenga şi au obţinut amînarea şe a exista vreun ordin special în acest
blicităţii de Casa Albă, preşedintele dinţei. senâ, a declarat deputatul Gabriel Deputatul Mulundu a amintit că,
S.U.A., J. Kennedy a respins propune Iumbu, nu se poate explica decît prin judecînd după datele existente, Gi
rea Uniunii Sovietice ca lucrările con In răstimp, s-au ocupat de „prelu aceea că se comit cele mai mari sa zenga este otrăvit cu o otravă cu ac
ferinţei de la Geneva cu privire la de-
zarniare să înceapă la nivelul şefilor de crarea“ deputaţilor. mavolnicii şi că se încalcă cele mai ţiune lentă şi a cerut ca el să fie
guverne sau de state ai ţărilor partici Dar şi de data aceasta în cuvântă elementare norme ale legalităţii. readus de îndată la Leopoldville.
pante. rile multor parlamentari congolezi au După ce a ironizat autenticitatea Luînd cuvîntul în încheiere, primul
In mesajul său Kennedy şi-a expri răsunat din nou proteste împotriva mă „probelor“ folosite de primul minis ministru Adoula a recunoscut că ştie
mat din nou părerea ca conferinţa de surilor ilegale luate împotriva lui An tru pentru a dovedi „vinovăţia“ lui de concluzia laboratorului din Beirut
la Geneva să se desfăşoare la nivelul toine Gizenga. Gizenga, ci a cerut ca Gizenga să care, pe baza analizei sîngelui lui An
miniştrilor Afacerilor Externe. Totodată fie readus imediat la Lcopoldville şi tonie Gizenga, a stabilit că în orga
preşedintele S.U.A. arată că este gata Răspunzîndu-i primului ministru să fie ascultat în parlament, „deoare nismul său a fost inoculată o otravă.
să participe personal la lucrările con Adoula, care în fond a rostit un dis ce acuzaţiile care i se aduc n u . se Primul ministru a formulat însă ime
ferinţei de la Geneva împreună cu cei curs de acuzare împotriva lui Gizenga, leagă una cu cealaltă, ceea ce dove diat rezerva că nu ştie cit de veri
lalţi şefi de guverne (de state) dacă Gabriel Moumia, deputat din partea
conferinţa va ajunge în stadiul chid partidului Mişcarea Naţională Congo deşte încă o dată că aceste acuzaţii dic este acest fapt.
participarea şefilor de guverne (de sta leză, a subliniat că acuzaţiile aduse sînt absurde şi născocite“. Adoula a cerut, să se pună la vot A sp e ct d in a şa z isu l sa t al lib e r tă ţii d in S.U .A ., sta tu l T e n n e sse e , u n d e au fo st iz o la ţi în
te) ar putea, după părerea lui Kenne lui Gizenga sînt foarte îndoelnice. Ară Chrîstophe Gbenye, ministrul de In corturi ap roap e o su tă de n egri din d istrictu l F eyett, p en tru că au avu t în d ră zn ea la să se p re
dy, să influienţeze pozitiv şansele de tînd că în calitatea sa de deputat în problema încrederii în guvern în le zin te la aleg erile p rezid en ţia le.
succes ale conferinţei. parlament Gizenga se bucură de terne al Republicii Congo, a demas gătură cu măsurile luate de el faţă
imunitate parlamentară, vorbitorul a ca t' adevăratele cauze ale acuzaţiilor de Gizenga. Prelucrarea preliminară a I N F O T O : U n g r u p d e t i n e r i c e t ă ţ e n i a i S .U .A ’. iU n „ S a t u l l i b e r t ă ţ i i “ .
Primul ministru al Marii Britanii, declarai: reiese că autorităţile, sau mai aduse de elementele reacţionare împo deputaţilor a dat rezultate. Majorita-
H. Macmillan, a trimis lui N. S. Hruş- bine zis unele elemente lipsite de răs- triva lui Gizenga’. Toate aceste acu tatea deputaţilor au votat pentru în
riov un mesaj de răspuns cu conţinut zaţii sînt pure născociri, a subliniat credere în Adoula.
similar.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa clătită în numerar conform aprobării. Direcţiei Genei de l’.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea l>oli grafică „l Mai" - Deva.