Page 52 - 1962-02

FftO t'ttT A 'tfT m N T O A T E Ţ A R TI,E, UNTŢTJVA !
Anul XIV. Nr. 2222
Asigurarea bazei furajere —
condiţie principală pentru
dezvoltarea creşterii animalelor
C ălău ziţi de sarcinile reieşite
din D ire ctiv e le c e lu i d e-al Ill-le a
C ongres al partidului şi de reco­
m andările C onsfătuirii pe ţară
a ţăran ilor co lectiv işti, m em brii
gospodăriei agricole colective su p rafaţa acestor loturi să crea s­
din B alom ir au a n a liz a t p o sib i­ că la ce l p u ţin 150 ha.
lită ţile de care dispun şi au la n ­
sa t in iţia tiv a de a creşte pînă
ia sfîrşitu l anului, la suta de
Da. teren agricol, cite 40 bovine
din care 20 vaci, precum şi 100
cap ete ovin e cu lin ă sem ifină,
iar la su ta de ha. teren arabil, m asă verd e de 142 ]a su tă fa ţă
c ite 60 de porci. A preciem in i­ de p ă şu n ea n e în g r ă şa tă , iar
ţia tiv a c o le c tiv iştilo r d in B a lo ­ G.A.C. d in S p in i, P rica z şi a l­
m ir ca fo arte valoroasă. O b iec­
tivele propuse de el pot fi rea­
liza te în gosp od ăriile colective,
chiar şi în cele tin ere, cu n oscu t
fiin d faptul că
sta tu l le sprijină IN ANUL 1962 p rocedat insă co n ­
acordînd u-le cre­
dite pe term en IN FIECARE G.A.C. —
BOVINE, 60 PORCINE SI
lu n g ş i f ă r ă d o- ‘10 100 OVINE LA SUTA
b in d ă , p en tr u DE HECTARE
cum părări die
anim ale.
O co n d iţie p rin cip ală p en tru pare p en tru fertilizarea solului,
'dezvoltarea creşterii an im alelor au fo lo sit în a lte scopuri în gră-
o con stitu ie asigurarea unor ca n ­
tită ţi în destulătoare de furaje,
de c a lita te su p erioară şi îa un
preţ de cost scăzut. P ăşunile n a­
tu rale con stitu ie o rezervă im en ­
să p en tru producerea u nei ca n ­ dăriilor co lec tiv e 195 to n e su-
tită ţi m ari şi ieftin e de m asă
verde.
Sub în d ru m area C om itetu lu i
raion al de p artid, C om itetul e x e ­
cu tiv al S fatu lu i popular ra ­
ion al a recom an d at con siliilor
de conducere ale gospodăriilor
colective să se preocupe m ai
m u lt d e s p o r ir e a p r o d u c ţie i pa-*
jiştilor n atu rale. In raionul
O răştie avem create con d iţii
p en tru a spori producţia de
m asă verde a păşunilor la 13—
15.000 kg. la ha. In a cest scop,
s-a prevăzut să se execu te lu ­
crări de în treţin ere ca : distru­
gerea m uşuroaielor, grăp atul,
com b aterea buruienilor, în grăşa­
tul, su prainsăm in ţatu l pe o su ­
p ra fa ţă de 7.500 h a., ceea ce în ­
seam n ă că se va în treţin e o su ­
p ra fa ţă de 2 ori m ai m are fa ţă
de anul trecut.
E x e cu ta r ea a cesto r lucrări în
prim ăvară, şi după fiecare c i­
clu de p ăşun at, m ăresc su p ra­
fa ţa p rod uctivă a p ăşun ii şi s ti­
m u lează creşterea lăstarilor v e ­
g eta tiv i. In scopu l ridicării p ro­
d u c tiv ită ţii p ăşu n ilor, în a cest
,n s e vor fa c e p e sca ră m a i la r­
gă suprainsăm înţări cu sem in ţe
de ierburi perene.
M em brii g o sp od ăriilor c o le c ti­
ve din sa te le P ricaz, A urel V la i-
cu. V inerea etc., ap licîn d a ce a s­
tă m etod ă au sporit producţia
de m asă verde cu 25— 30 la sută.
î&nul ca r e a tr e c u t, în r a io n u l
.nostru au fo st su p r a în să m in ţa te
143 h a., iar în a cest an vor fi
supraînsăm inţate p este 500 ha.
In scopu l îm b u n ătăţirii între-
---- ----------------------------- -----
Şefii echipelor fruntaşe
au preluat conducerea
echipelor rămase în urmă
La p. Al. Barza au fost anul Ireeut
mijite echipe care nu-şi realizau rit­
mic planul de producţie. La îndemnul
comuniştilor, mai mulţi şefi de
echipe fruntaşe, între care Uie
Rărăbanţ, Francisc Şzekely, Dioni-
sie loan Deinian, Lazăr Traian, ţ
Cimpeanu Severian, Sabin furca,
Gheorghe Gerbu, Avram Lazăr, Joan
Bălu au cerut să li se încredinţeze
conducerea echipelor rămase în urmă.
Conducerile secţiilor şi sectoarelor,
îndrumate de -rganizaţiile de partid, au
luat măsuri pentru asigurarea celor mai
bune condiţii de lucru tuturor echipe­
lor. Au fost mai bine aprovizionate
locurile de muncă cu materiale şi va-
gonele goale, s-a întărit asistenţa teh­
nică în abataje şi la lucrările de îna­
intare.
Deşi n-a trecut multă vreme de cînd
şefii echipelor fruntaşe au preluat con­
ducerea unor echipe rămase îii urmă,
rezultatele sînt dintre cele mai bune.
Actuala echipă a minerului Gheorghe
Gerbu a depăşit în fiecare zi planul
de producţie şi a depăşit indicele de ca­
litate cu t Ia sută. Realizări asemă­
nătoare au obţinut echipele conduse de
Lazăr Avram şi loan Bălu.
TRAIAN PLEŞA
corespondent
Vineri 16 februarie 1962
gii su p rafeţe de p ăşu n e, în a fa ­
ra lotu lu i sem in cier raion al (54
h a.), gosp odăriile co lectiv e, au
crea t lotu ri se m in cier e proprii.
Fa treb u i în să ca in scurt tim p
U n fa cto r h o tă rîto r în m ărirea
producţiei de m asă verde este
fertilizarea solului. P e p ăşu n ea
m o d e l „ C e r e t !l d e la T u r d a ş ,
prin a p lica rea în grăşăm in telor
chim ice s-a ob ţin ut un spor de
tele, unde s-au ap licat de a se ­
m en ea în grăşăm in te ch im ice pe
păşune, au ob ţin ut u n spor de
producţie de 30— 35 la sută. Nu
în a cela şi fel au
siliile de condu­
cere a le G. A. C.
din sa tele M ăr-
tin eşti şi Turm aş,
care, dovedind
lip să de p reocu ­
11
şăm in tele chim ice care le-a u fost
re p a rtiza te în scop u l sporirii
producţiei de furaje.
P en tr u în g ră şa r ea p ă şu n ilo r , în discută cu alţi cîţiva tovarăşi din secţia furnale Nr. 1 de la Hunedoara. Desigur şi de această dată se discută des­
acest an s-a u repartizat gosp o­
p erfosfat, 15 to n e sare potasică
şi 90 ton e nitrocalcar, în grăşă­
m inte ce vor trebui folosite n u ­
m ai in a cest scop.
In raionu l O răştie, num eroase
gospodării agricole colectiv e de
pe rîurile B erîu şi S ib işei au
păşuni a fla te p e solu ri podzo-
îice,.- acid e. P en tru m icşorarea
acid ităţii şi activizarea p rocese­
lor b iologice trebu ie a p lica te tr a ­
ta m en te cu piatră d e var (car­
bonat de calciu ) sau var nestins
(oxid de ca lciu ). C onsiliile de
conducere ale gospodăriilor co ­
le ctiv e din zon a resp ectivă, au
fost îndrum ate să se asocieze
pentru organ izarea carierelor şi
producerea varu lu i în com un,
id en tifieîn d u -se pentru aceasta
cariere în ap rop ierea lo c a lită ţi­
lor C ucuiş şi G râdişte.
In scopu l ridicării p ro d u ctiv i­
tăţii păşunilor, co n siliile de co n ­
ducere ale gospodăriilor co lec­
tive au fost îndrum ate să fo lo ­
sea scă in m ai m are m ăsu ră în ­
g răşarea prin tirlire. A cest m ij­
loc de în grăşăm în t ieftin , are o
im portanţă deosebită pentru p ă ­
şu nile de deal şi m unte, unde
transportul în grăşăm in telor c h i­
m ice se fa ce cu m are greu tate.
G.A.C. d in S p in i, B eriu şi J e le -
dinţi, ap lică cu su cces această
m etodă, obţinind bune rezultate.
P en tru ap licarea pe scară lar­
g ă a a c e ste i m eto d e d e îngrăsg.-
Ingf. NICOLAE. SI/VITEA
secţia agricolă a Sfatului popular
raional Orăştie
(Continuare in pag. 3-a)
GABANA PARING
Înfrăţiţi pe acelaş
Furnalele sini în plin mers. Muncitorii care le deservesc au însă Un moment de răgaz. Sc sfătuiesc...
IN FOTOGRAFIE: Prim Jurnalistul Dumitru Duca, dozatorul şef Teodor Capră, încărcătorul Gh. Ardeleanu
pre problemele producţiei.
In întâm pinarea Zilei ceferiştilor
iBBaiMBtsnBBsnnai6CQSBBBBQanDHaRi3tasKnRsaaMn caBnapQBxaraBKaaiscacasBso
Importante depăşiri
de plan
Harnicul colectiv de muncă al staţiei
Simeria-Triaj şi-a realizat planul .pe
luna ianuarie cu importante depăşiri
atît la indicativii cantitativi cît şi ia
ccl calitativi. Astfel, indicativul tone ex­
pediate a fost realizat cu 200 Ia sută,
osii încărcate 200 la sută, osii în tran­
zit cu prelucrare 124 la sută, şi fără
prelucrare 122-la sută, rcducînd media'
de staţionare a vagoanelor în tranzit
cu manevră cu 13 la sută a obţinut o
cconomie.de 79.5S9 vagon-ore.
Printre fruntaşii staţiei sînt comu­
niştii Gheorghe Savu, şef dc tură. Ni-
colae Iacobescu, magaziner, Petru Brici,
Constantin Diaconescu, Francisc Egri,
şefi dc manevră, Filimon Emanoii, re­
vizor de ace, Igna Dragomir, Lungu
Jianu şi alţii.
D u pă orele
de program
D e m u lte ori co m u n istu l V asl- răbdare op rirea tren u lu i. D oar
le S im ion ică, lu crător la D istr ic ­ d ou ă ore trecu seră şi re sp o n ­
tu l C .F.E . L 3 B la n d ia n a , ră m în e
la serviciu d u p ă term in area ore­
lor din p rogram . Şi a sem en ea
lui m u n citoru l S ta n B ocan şi a l­
ţii. In a ce st tim p e i co lectea ză
f ie r v e c h i p e n t r u a -1 e x p e d i a o ţ e -
lă r iilo r .
N um ai în cu rsu l a trei zile, co ­
le ctiv u l se c ţie i în tr e ţin e r e d e ia
sta ţia B lan d ian a a colectat o
m are c a n tita te de fier vechi, din
care se va fab rica oţel nou.
GH. RALOS1N
corespondent
^!rJJisirges.930e. drum
o In zilele de iarnă ia unităţile
culturale de la sate
(pag. 2-a) Pesfe puţin timp se împlinesc 13 drum înainte, luînd pas cu pas le­
ani de cînd ţăranii muncitori au luat cui vechiului.
• Viaţa de partid cunoştinţă de rezoluţia plenarei G.G.
Pentru înfăptuirea chemărilor şi al P.M.R. di i 3-5 martie 1949. Prin In aceste zile. fiecare ţăran mun­
hotăririlor partidului — o susţinută acest document istoric, partidul a citor, fiecare om al muncii de la
muncă organizatorică indicat drumul pe care va trebui să oraşe şi de la sate, a aflat cu adîn-
meargă ţărănimea noastră munci­ că satisfacţie că în regiunea Hune­
(pag. 3-a) doara a fost încheiat procesul de co­
o Comentariul zilei
Ce se ascunde îndărătul refuzului toare pentru s-şi făuri o viaţă nouă, lectivizare a agriculturii. Un număr
4 pagini 20 bani occidental (pag. 4-a). înfloritoare. Rezoluţia arată ţăra­ dc peste 60 mii dc familii s-au unit
nilor muncitori că numai prin tre­ în 318 gospodării colective pentru a
cerea la marea gospodărie colecti­ lucra în comun o suprafaţă mai
vă va fi posibilă folosirea largă a mare de 190.000 ha., ceea ce re­
tractoarelor şi a celor mai perfecţio­ prezintă 99,30 la sută din suprafa­
nate maşini, introducerea energiei c- ţa colectivizabilă a regiunii. Sar­
Icctrice în agricultură, a' asolamen- cina trasată dc Congresul al Ill-
tclor şi metodelor ştiinţifice de cul­ lea al P.M.R. privind colectivizarea
tivare a pămînfuhii, numai astfel agriculturii a fost realizată cu suc­
se va putea dezvolta creşterea vite­ ces şi în regiunea noastră. Această
lor, pomicultura, viticultura şi alte remarcabilă realizare dă un nou şi
ramuri de producţie ale agriculturii. puternic imbold organizaţiilor dc
Organizaţiile dc partid, sfaturilor
partid din rc- ...— populare şi celor­
giunea noastră au Regiunea noastră— lalte organizaţii dc
făcut totul pen­ masă, tuturor oa­
tru ca rezoluţia complet colectivizată menilor muncii de
plenarei G.G. al la oraşe şi sale
P.M.R. din 3-5 mar- _____________ __ în lupta pentru a
fie să fie cunos­ obţine succese şi
cută şl înţeleasă cu temeinicie de mai mari în înfăptuirea măreţei
către toţi ţăranii muncitori. La sate opere de desăvîrşire a construcţiei
au început mari frămîntări. Era şi socialiste în patria noastră.
firesc. Ţărănimea noastră muncitoa­ In înflăcărată chemare a Consfă­
re care veacuri de-a rîndul a,suferit
povara asupririi şi mizeriei .se afla tuirii pe ţară. a ţăranilor colectivişti
acum Ia o răscruce de drumuri. Un -o spune printre altele: „Să pară
drum nou nebătătorit se deschidea în soarele lunii iunie, cînd se coace
griul, ţara toată poleită în aur".
în faţa ei. Gum va fi oare? Ca poleită în aur, va pare de aci
Să pornim sau să mai stăm ? — îşi înainte regiunea noastră în fiecare
ziceau atunci ţăranii muncitori. Unii vară cînd se coc grîncle. De pe Tîr-
manifestau îndoială şi mai aş­ nave şi pînă .în frumoasa Ţară a
teptau. Alţii, mobilizaţi de exemplul Haţegului, dc la Strei şi pînă Ia
comuniştilor au pornit de atunci cu Crîş, de-a lungul. Văii Mureşului,
curaj pe drumul cel nou. La Daia, pesfe tot va clocoti dc acum mun­
Cistei, Şibot şi în alte safe ale re­ ca înfrăţită a ţăran ilo r' colectivişti.
giunii au luat fiinţă primele gospo­ Ogoarele înfrăţite , ale colectiviştilor
dării colective. Aşa cum primii ghio­ vor face ca.munca să.fie, mai uşoa­
cei vestesc sosirea primăverii, tot ră şi mai productivă, rodul tot mai
aşa primele noastre gospodării co­ bogat, iar viaţa, din’ cc în ce mai
lective vesteau începutul unei vieţi frumoasă şi mai îmbelşugată. Acest
noi la sate. Dar acest început nu lucru îl confirmă faptele, îl confir­
era deloc uşor. Tinerele, mlădiţe ale mă viaţa • colectiviştilor din gospo­
socialismului întîlncau în drumul dăriile colective mai veclii. ¦
lor iot felul de greutăţi. Chiaburii
Numeroase gospodării colective
ic caiomniau în fe! şi chip, căutau să care nu de mult făceau primii lor
le pună piedici în mersul lor îna­ paşi, au devenit astăzi unităţi pn- $
inte. Dar, urmînd îndemnul parti­ ternice, bine consolidate' din punct r
dului, ele au biruit rînd pe rîtid de vedere organizatoric şi ocono- .
greutăţile. Primele gospodării colec­ mic. S-a dus pînă departe vestea
tive se întăreau văzînd cu ochii, că gospodării colective cum sînt
îşi demonstrau superioritatea faţă cele din Apoidu de Su.ş, (Silnic, Gir-
de mica gospodărie individuală, fă- bova,-Dăia, Cistei, Pricaz şi multe
o
!ÜIIIÜlll!! :
cînd astfel să se risipească încetul altele, au obligat pămîntui să fie
cu încetul îndoiala care ţinea în mai darnic, să producă mai' mult.
cumpănă pe mulţi ţărani muncitori Colectiviştii din Apoidu :de Sus au
Exemplul viu, marca lor putere dc obţinut în anul trecut 1.875 kg. gnu.
Reduc staţionarea vagoanelor atracţie au făcut să ia fiinţă noi şi 2.S-Î2 kg. porumb boabe şi 27.000
noi gospodării colective, iar cele e- kg. cartofi la hectar. Cei din Pil-
S ta ţia B ăieşti, o sta ţie unde tro l de n o a p te în sta ţie, a fo st xistenfe să se lărgească continuu, caz şi Spini au realizat peste 2.000
p in ă nu d em ult rar se d escărca an u n ţat dc im p iegat că trenul atrăgînd în sîhul lor-pe toţi ţăranii
cite uri vagon , a cu n o scu t în u l­ 2.887 a d u ce trei v a g o a n e în c ă r ­ muncitori din sat. Noul şi-a croit T. MARIAN
tim u l tim p o activ ita te d eoseb i­ cate p entru în trep rin d erea de
tă. A ici, a fo st in sta la t p u n ctu l drum uri. D u p ă o p era ţia de d es­ (Continuare in pag. 3-a)
de lu cru în v ed erea p relu crării cărcare, aceste vagoane urm au
a sfa ltu lu i p en tru m odern izarea să fie d irijate la sta ţia Subce-
şo selei H aţeg-P etroşan i. Z ilnic, ta te . Ş efu l de gară, îm p r eu n ă cu
în a cea stă sta ţie so sesc zeci de im p iegatu l, au fă cu t im ed iat un
vagoan e în cărcate cu piatră, n i­ calcu l. A ceste v a g oan e pot fi
sip, cim en t, sm o a lă şi alte m a ­ d escă rca te in tim p u l de op rire
teria le n ecesare lu crărilor. (tren u l avea o op rire de 40 de
m in u te).
P entru ca vagoan ele ce sosesc
să nu d epăşească term enul ta ­ P este p uţin tim p. ech in a de
rifar de d escărcare, conducerea d escărcări a fo st la d atorie.
şan tieru lu i a în fiin ţa t echipe c a ­ C ind tren u l a a ju n s cu v a g o a ­
re lu crează aci şi noaptea. n ele la locul de d escărcare zeci
de lop eţi au şi în cep u t să aru n ­
Cu cîtva tim p în urm ă, tr e ­ ce n isip u l din ele. In a ce st fe!
n u l 2.980 a ad u s la o rele 22 nu tren u l 2.887 a d u s cu el şi cele
m ai puţin de 9 vagoan e cu p ia ­ trei vagoan e d escă rca te în tim p
tră. M uncitorii care fu seseră a- record de către h arn icii m u n ci­
n u n ţa ţi din tim p d esp re sosirea to ri dc la în trep rin d erea de d ru ­
acestor vagoane, aştep tau cu n e­
m uri.
Şeful de gară a p utut raporta
sab ilu l tran sp ortu rilor rap orta astfel reducerea staţion ării v a ­
s t a ţ ie i: C ele 9 v a g o a n e sîn t d e s­ goan elor la în cărcare — d escăr­
cărcate şi aştea p tă exp ed ierea“ care cu 25 la sută.
D ar, m a i tirziu , şe fu l sta ţie i, I.
P islaru, făcin d ob işn u itu l con ­ I. CRIŞAN
corespondent
/J z rtîs J Î OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo o o o Pentru oamenii muncii din
I.upeni s-au construit în anul
% ANGAJAMENT ÎNDEPLINIT Brigada ştiinţifică care a trecut 264 aparta­
pe teren mente frumoase şi conforta­
O bile. Constructorii şantieru­
O Brigada condusă dc loan Serţan de la lotul nr. 4 al şantierului clcc- Intr-lina din aceste zile, la şcoala lui din Lupeni al T.R.C.H.
0lrotehnie al I.C.S. Hunedoara s-a angajat să termine dc montat consolele elementară din satul- Ociu, peste 130 continuă să construiască noi
o d e fier la subsolul sălii cu redresori nr. I de la no:le linii dc laminoare de ţărani colectivişti au audiat con- blocuri de locuinţe. Ei sint
O. icrinţcte „O călătorie în viitor“, „Pa­ hotăriţi ca şi blocurile pre­
Oui două zile. faţă de cinci cite cran prevăzute pentru această lucrare. Datorită dîr- tria noastră în 1965“ ţinute dc tov. văzute a se construi în anul
Rovenţa Baibu, avocat. 1962 să fie predate la timp.
In continuare, brigada ştiinţifică IN FOTOGRAFIE: Un
nou bloc îşi aşteaptă loca­
Ozenici cu care au muncit toţi oamenii din brigadă, lucrarea a fost ter- a Casei raionale de cultură din Brad tarii.
O minată conform angajamentului. Dc remarcat că consolele de fier montate a dat răspunsuri la întrebările puse <> O vizită instructivă
O de ţăranii colectivişti din satul Ociu. o
D e curînd, elev ii an ulu i II al
g a u o greutate de peste 8 tone. Ş colii teh n ice de con ta b ilita te
d in S eb eş au fă cu t o v izită la
O Printre muncitorii care s-au remarcat în această acţiune se numără Cele mai multe întrebări au fost fab rica „S eb eşu l“;
O
puse pe teme agricole. o Cu a cest prilej elevii şco lii au
făcu t cu n oştin ţă cu procesul de
q lean Saiicr, loan Chiş, Maria Nicoară, Dumitru Scrghei şi alţii. In încheiere, elevii şcolii elemcn- O p rod ucţie, cu fru n ta şii în m u n ­
tare din localitate au prezentat un VO că. In secţia circulare, de ex em ­
In 4 zile: 5.000 kg, fier vechiO VAS 1LE POP plu, au cu n o scu t-o pe tov. D icu
o Stereja, care îşi d ep ăşeşte zil­
O frumos program artistic compus din g n ic sa r cin a de p la n cu 120 la
O su tă .
OO cîntcce şi dansuri. $
oO»O In cu rsu l trim estru lu i IV al a.
n u lu i 1961 se c ţia circu la re a cîş-
6 T inerii R om u lu s M ateş, T e o ­ ta t p en tru o ţe lă r iile din H u n e­ Ing. PAG TEODOR tig a t în trecerea so cia listă pe
o p rofesii.
o dor C ion tu ţ, A neta H atn agy doara 5.000 kg. fier vechi. responsabilul brigăzii ştiinţifice
C O N STAN TIN BfSCĂ
o şi M ircea G an ea, fa c p arte din V. TĂTARUŞ a Casei raionale de cultură Şcoala tehnică de contabilitate
o
o b rigad a U.T.M . d e m u n că p a ­ Sebeş
o corespondent Brad
o triotică din atelieru l m ontaj
o
o al secţiei turnătoria veche de Noi unifăfi comerciale
o
o la U zin a „ V icto ria “ C ălan . R e ­
o cent, ei au fost in iţiatorii unei In ultimul timp, la noua cofetărie, centrul in prezent, se desfă­
o
o acţiu ni pentru colectarea fie ­
o Călan au fost deschi­ de desfacere a pîinii şoară lucrările de ter­
o rului vechi. In a cea stă a cţiu ­ se trei noi unităţi co­ şi restaurantul, se minare a complexului
o
o ne a fost a n tren ată în treaga
o merciale. Înzestrate cu bucură de aprecierea de frizerie şi coafură,
o b r ig a d ă . prevăzut a se da în
o A ş a se f a c e c ă n u m a i în 4 mobilier modern şi consumatorilor. curînd în folosinţă.
o
o
o zile tinerii turnători au colec­ personal c a l i f i c a t , Tot în acest oraş, II. V.
o
oOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO