Page 55 - 1962-02

Nr. 2222 DRUMUL! 5fô'(jiAlîfSAI UCOT

0 3 ". 3

keoccrom-2«s^'^A<^o^Br*?

V I A J A DE P A R T I D POSTA

Pentru înfăptuirea chemărilor ii r x
şi hotărîrilor partidului —

o susţinută muncă organizatorică m bunătâ{iivi c a lita te a p ieselo r

E s te c u n o s c u t că. o r ic e h o tă - IOAN COSMA ţin u t la cu ren t cu p rob lem ele ce ?urna $
rîre, oricit de bună ar fi ea, nu prim-secretar al Comitetului raional
p oate să-şi atin gă scopul dacă ie r i d ic ă m u n c a d e z i c u zi, v i a ­ v U . M . C U G 1R . (d e Ia şu b red a c ţia n o a str ă v o lu n ta r ă )'. — I n '
tra d u cerea ei in v ia ţă nu este al P.M.R. Brad
asigu rată p rin tr.o su sţin u tă ţa, i-am a ju ta t să în ţe le a g ă şi > ca d ru l secto ru lu i tu rn ă to rie, în c e p în d cu d ata de 1 ia n u a r ie a.c.,>
m u n că organ izatorică. această exp loatare au reuşit să să -şi în su şea scă pe dep lin h otă-
în ch eie cu su cces a n u l 1961, iar r ir i’le C o m i t e t u lu i C e n t r a l a l < a în cep u t tru n a rea unor rep ere m ari de ia m a şin iie-u n e lte ca re*
C om itetul raion al de p artid P .M .R ., a le b ito u lu i şi C o m ite­
} se ex ecu ta u de că tre a lte în tr ep rin d er i din ţară, şi an u m e: m asa \
tu lu i r e g io n a l al P .M .R ., c it şi
B rad s-a. str ă d u it să -şi o r g a n i­ în cu rsu l lu n ii ia n u a rie a.c. să -şi a p rop riilor n o a stre h otăriri. In ­ m aşin ii verticale şi universale de frezat, con solele m aşin ilor de^

zeze in a şa fel m un ca in cit ho- depăşească sarcin ile ce le re­ stru irea ap aratu lu i o facem lu ­ frezat verticale şi u n iversale şi m ulte a lte repere. La în cep u t ?

tăririle p artidu lu i şi gu vern u ­ v en ea u din plan. nar. Cu acest p rilej secretarii am în tîm p in a t u n ele g reu tă ţi p rivin d ex ecu ţia lor şi ca lita te a ?
lu i, a le b irou lu i şi C om itetu lu i C o m itetu l ra io n a l de p a rtid le
region al de p artid cit şi p rop ri­ M unca de p artid se ca ra cteri­ vorbesc d esp re sa rcin ile actu ale m aterialelor. D atorită p reo cu p ă rii cad relor teh n ico -in g in ereşti şix
ile n oastre h otăriri să fie stu ­ zează prin organ izare şi p la ­ cave ex istă in tr-u n d om eniu sau
d iate, cu n oscu te şi ap licate de n ifica re bun ă, p rin ca racteru l ei a ltu l d e a c tiv ita te . In fa ţa lor a ş e f il o r d e e c h ip ă c a A le x a n d r u S ila g y , m a is t r u , Gi>. D r ă g h ic i.?
către toţi com u n iştii şi ceilalţi m etodic. D e aceea şi con trolu l se ţin d iferite exp u neri. M ajo­
o am en i ai m u n cii d in raion. în d ep lin irii liotăriririlor de că ­ rita tea in stru ctorilor terito ria li i N icolae V in ţan , şefi de ech ip ă, s-a reu şit să se p u n ă la p u n ct '
tre alte org a n iza ţii de p artid a şi a lu cră to rilo r d in ap aratu l de ţ p ro cesu l teh n o lo g ic. A stfel, s-au sta b ilit noi reţete de şa rja re la^
In acest scop, ţinind cont fo st fă cu t p e baza u n u i plan p artid au fo st în ca d ra ţi la şc o a ­
de con d iţiile noastre sp eci­ bine chibzuit. V iaţa a d oved it la econ om ică serală de doi ani cu b ilou ri, în co m p o n e n ţa că ro ra in tră acu m p în ă la 50 la su tă >
fice, biroul C om itetu lu i ra ­ că sim p la d ep lasare pe teren nu de pe lin g ă C om itetul raion al
ion al de p artid a fo lo sit d iferite p oate oferi un bun p rilej de de p a rtid . C u n o ştin ţe le ce şi le fier vechi. S istem u l de a lim en ta re al form elor care era greşit >
m etode. P en tru a găsi căile şi ap reciere a efica cită ţii co n tro ­ în su şesc în zilele de in stru cta j,
p o sib ilită ţile cele m ai bune de lului. D e aceea d ep la să rile pe în c a d r u l Ş c o lii e c o n o m ic e îi şi am estecu l den isip n eco resp u n zător au fo st sch im b ate. in ^
ap licare în viaţă a chem ărilor teren ale m em brilor b irou lu i şi a ju tă să lu creze m ai b ine, să
p artid u lu i şi h otărîrilor p a rtid u ­ C om itetu lu i ra io n a l de p artid, acorde un sp rijin m ai efica ce acest fel s-a aju n s ca d u ritatea fon tei să coresp u n d ă p erscrip -g
lui, în p ra ctica m un cii n o a stre a ale lu cră to rilo r din a p a ra tu l de org a n iza ţiilo r de p artid. D e a se­
partid etc. au fo st fo lo site p en ­ m e n e a , în d e p la s ă r ile c a r e Ie f a c ţiun ilor teh n ologice iar p iesele produse să fie de bună ca lita te i
Maş?n5»uneHe la un p r e f de cosi iin tr a t o b ic e iu l d e a a tr a g e c o ­ tru a stu d ia tim p m ai în d elu n ­ p e teren secretarii C om itetu lu i
g a t v ia ţa şi a ctiv ita tea organ i- raion al de p artid, ceilalţi m em ­ IOAN B A R B U L E SC U J
lective largi de oam en i com p e­ zaţiilor de p artid. bri ai b irou lu i ii sp rijin ă pe
a ce ştia în m u n ca lor p ra ctică . inginer ^
f o i ma iscăzut /t e n ţ i c a r e s ă s tu d ie z e d ife r ite In exercitarea con trolu lu i am
ţin u t m ai ales co n t ca el să fie P en tru ca D irectivele C ongre­ C olectivu l de m uncitori, in ­ pozitive de m are p rod uctivi­
a sp ecte ale activităţii eco n o m i­ făcu t pe b aza unor ob iective su lu i al IlI-lea al p artid u lu i, ho- g in eri şi teh n icien i din se c to ­
ce, cu ltu ra l-ed u ca tiv e sa u ale p recise şi să cu p rin d ă to a te sec­ tă rîrile elab orate de către b iroul rul m a şin i-u n elte con ştien t că tate. A ceasta a condus la L
m u n cii de p artid d in raion u l toarele de activitate. şi C om itetu l region al de partid îm bunătăţirea ca lită ţii p ro­
nostru şi să facă propuneri con ­ şl p rop riile n oastre h otăriri să duselor este strins legată de creşterea prod uctivităţii m un- <
crete pentru crearea con d iţiilor Ţ inin d co n t de ex p erien ţa do- se în făp tu iască, pe baza unor redu cerea preţului do cost,
b in d ită la ex p lo a ta rea m inieră stu d ii făcu te pe teren, organ i­ m ilite a z ă în p e r m a n e n ţă p e n ­ cii, la îm b u n ă t ă ţ ir e a c a l i t ă ţ i i <ţ
op tim e de în fă p tu ire a a ces­ Barza, am extin s această form ă zăm .şedinţe în cad ru l că ro ra tru realizarea unor m aşin i-
tora. 1 de con trol şi asu p ra altor o rg a ­ an alizăm d iferite p rob lem e ale u n elte de în altă teh n icitate şi reducerea preţului de cost 2
n iza ţii de partid. L a un m om en t m u n cii şi vieţii de p artid , p ro ­ şi la un preţ de cost cît m ai
In lu m in a D irectivelor C ongre- d at, am co n sta ta t că organ iza­ b lem e econ om ice, so cial-cu ltu ra- redus. p e u n ita te de produs. C a ur- <
su lu i a l IlI -le a al P.M .R ., in d u s­ ţiile d e p artid de la sa te au în le etc. in u ltim a vrem e, în şe­ m arc, în a n u l trecu t am re-
triei m in iere din ra io n u l n ostru a ctiv ita tea lor greu tăţi, se d es­ d in ţele de birou şi de co m itet Anul 1962, l-a m început cu dus preţul de cost p e m aşin ă ?
îi revin sa rcin i d eoseb it de im ­ cu rcă m ai an evoios în rezolva­ am a n a liza t felu l în care se d es­ noi su cc ese in m u n că. La m a ­ ?
p ortan te. In scop u l în făp tu irii rea unor sarcin i stab ilite de că- făşoară în vâ ţă m în tu l de partid, şin a de freza i universală, e x e ­
a ce sto r sa r c in i Biroul, C o m ite tu ­ tre b irou l şi C om itetu l raion al p rim irea de can d id aţi şi m em ­ cu tarea unor operaţii de ră­ cu 4.000 lei. în ce p în d cu lu na
lu i raion al d e p artid a acord at de p artid. P en tru a le acorda bri de p artid, p reocu p area o r­ zuit a fost în locu ită cu o p e­
un sp rijin su b stan ţial organ iza­ sp rijin , am fo rm a t u n colectiv gan elor şi organ izaţiilor de raţii de rectificat, iar u zin a - feb ru arie a.c., m erg in d pe
ţiilo r de p artid , tuturor m in eri­ care s-a d ep la sa t m ai m u lte zile p artid p en tru in trod u cerea teh ­ rea unor repere se face acum
la E a ia de C riş, B u ceş, V a ţa de n icii noi etc. In m od periodic D eva, vedere parţială. pe m aşini de m are randa­ a ceea şi linie, preţul de cost
W im tă p {ieliaalee ina m clo r d in se c to r u l d e a c tiv ita te Jos, B ă lţa etc. Ce s-a con statat? con d u cătorii unor în trep rind eri, m en t şi cu ajutorul unor dis­
In ad u n ările, o rgan izaţiei de in stitu ţii etc. rap ortează b irou ­ ..... - ¦¦¦m a fost îe d u s cu p este 1.000
resp ectiv. C um am p roced at ? p a rtid d in B a ia de C riş, se d is­ lui şi C om itetu lu i ra io n a l de
cu ta u m u lte problem e. O rgan i­ p artid felu l în care îşi în d ep li­ lei pe m a şin ă , fă r ă a socoti
leaIn p r im u l rin ei a m a n a liz a t , p e za ţia de p artid de aici scăp ase n esc sarcin ile în cred in ţate. D e
în să d in vedere elab orarea unor asem en ea b irou l C om itetu lu i ra ­ regiile de fabricaţie care nu
b aza sa rcin ilor C ongresu lu i al m ăsuri, h o tă riri care să d u că la ion al de partid a scu ltă rapoar-
I lI -le a a l P.M .R ., cu m m er g tr e ­ lich id area u nor n eaju n su ri sem ­ 1e şi in fo r m ă r i ale se c r e ta r ilo r se p ot cu n o a şte p înă la sflr- j
b u rile la ex p lo a ta rea m in ieră n alate de către com u n işti. Pe C om itetu lu i raion al de partid,
B arza. T im p de citev a zile un baza in d ica ţiilo r p rim ite, C om i­ a!e m em brilor d in b irou cu p ri­ şitu l lunii d eoarece nu se ţ
co lectiv fo rm a t din lu cră to ri ai tetu l com u n al de partid, o rgan i­ vire la felu l in care ei îşi d e s fă ­
a p a ra tu lu i de partid, in gin eri zaţia de p artid d in a cea stă co ­ şoară a c tiv ita tea în sco p u l în ­ 0 La m inele V ulcan şi U ricani te p în ă acum sin i bune. C on­ poate fa ce p ostcalculul. >
d in cad ru l T ru stu lu i m inier, te h ­ m ună a reu şit să p regătească fă p tu irii h otărîrilor p artidu lu i arm area m etalică în galerii se d u c te le d in P.V .C . r e z is tă Ia
n icien i şi m u n citori fru n ta şi, sub ap oi m ai b in e ad un ările, sta b i­ şl guvernului. în aceste zile am face în p rop orţie de cea. 75 la TEODOR JOSAN >
în drum area u n u i secretar al C o­ lin d sa rcin i con crete în ved erea organ izat şed in ţe în cadrul că ­ su tă şi resp ectiv 95 la su tă în a p e a c id e şi la p r e s iu n i p în ă la
m itetu lu i raion al de p artid, a lich id ării lip su rilor sesizate. Am rora aducem la cu n oştin ţa tu tu ­ lu n g im ea g a leriilo r în lucru. La inginer j>
fă cu t la a cea stă m in ă un stu ­ co n sta ta t de asem enea că în or­ ror com u n iştilor h otărirea C on­ m ina V ulcan se arm ează m eta ­ 2,5 a tm o sfe r e , se îm b in ă u şor şi
g a n iza ţiile de b ază din satu l ferin ţei region ale de partid. In lic 35-37 m .l. g a lerie p e zi, iar se m anip ulează uşor.
Înfrăţiţi pe aeelaş drumdiu pentru cunoaşterea am ă­ D up ă P iatră, în trep rin d erea acest scop ne vom strădui să
I.R .T .A ., A telierele c e n tr a le etc. luăm toate m ă su rile p en tru ca la m ina U ricani în ju ru l a 22 ^,/VvrN
n u n ţită a situ aţiei în d ep li­ nu se acorda su ficien tă aten ţie prevederile acestei h otăriri să m .l. g a lerie.
n irii p lan u lu i de p rod ucţie şi a în d ep lin irii h otărîrii C om itetu lu i fie bine în ţelese şi în su şite de
p lan u lu i de in vestiţii. P e b aza raion al de p artid , aici existin d către toţi com u n iştii, să m ob ili­ 0 în c ă din an u l trecu t la p r e ­
stu d iu lu i, am d iscu tat aceste încă m u lţi ca n d id aţi cu sta g iu l zăm toate forţele p entru în fă p ­
p rob em e în tr-u n a d in şed in ţele exp irat. Ş i în a cea stă p rivin ţă tu irea lor, Pe b aza u n u i p lan par aţiile Lupeni şi P etrila s-au
d e-b irou , elab orin d şi m ăsuri am acordat şi vom da în că sp ri­ vom trece ap oi să con trolăm ce
corespunzătoare de îm b u n ătăţi­ jin p ractic acestor organ izaţii s-u fă c u t p ra ctic în rezolvarea in trodu s şi exp erim en tat con ­ (Urmare din pag. l-a) in acest ari numărul bovinelor pro­ satelor, le fac mai frumoase, le-au
re a m un cii de p artid şi a a cti­ de p artid. S -a îm b u n ă tă ţit şi sa rcin ilo r ce izvorăsc din a ce s­ d u cte din p o liclo ru ră de vin ii.
v ită ţii econom ice. D u p ă elab ora­ m u n ca de p rim ire in raidu rile te docum ente, prietate obştească va creşte in regiu­ trezit la o viaţă nouă, aşa cum
rea acestor m ăsu ri, m em brii b i­ p artid u lu i a unor n oi can d id aţi N e exprim ăm convingerea că în -
rou lu i şi C om itetu lu i raion al de şi m em bvi de p artid. M ulţi m em ­ La p rep araţia P etrila s-au m on. kg. grîu la hectar. Gospodăria co­ nea noastră cu peste 22.000 capete. în trecut nici nu îndrăznea nimeni
p artid au p rim it sarcin a de a bri ai b irou lu i şi C om itetu lu i b u n ătăţin d u -n e n eîn cetat m u n ­ tat asem en ea con d u cte la in jec­ lectivă din Clinic n realizat în medie Pentru adăpostirea tor s-au construit să viseze.
le p relu cra eu com u n iştii ex p lo a ­ raional de partid au p articip at ta rea ap ei de circu la ţie, la aproape 3,000 litri lapte 'pe.cap dc şi sc construiesc, din resurse locale,
tării, de a stab ili, ţin in d seam a la a d u n ările de p rim ire a m em ­ c a n o a s tr ă o r g a n iz a to r ic ă in jg h ea b u l m \ 2 R heo 0-10 m m ., vacă . furajată''.şi ?.C00‘-kg. carcic la grajduri frumoase, spaţioase, traini­ Iată cum arată astăzi tabloul
brilor şi ca n d id a ţilo r d e p artid , ia a lim en tarea cu apă clară a suta de hectare. Cea rtalhtlăte'parte • ce, igienice şi ieftin,;. Este fnarc şi unuia din satele colectivizate. Dala
Se realizează planul de măsurid e fie c a r e lo c de m u n că ce tr e ­ aeordind organ izaţiilor de p artid scop u l în făp tu irii ch em ărilor, c e n t r i f u g a l e l o r !W. D . G . ş i în
ajutor con cret in a ceastă d irec­ alte p u n cte. R ezu ltatele obţinu- a gospodăriilor colective dublează an numărul acelor gospodării colective este primul sat din regiunea noas­
buie fă cu t în m od con cret şi ţie. d irectivelor şi hotărîrilor p a rti­
im ed ia t p en tru îm b u n ătăţirea de an numărul animalelor. Numai
a ctiv ită ţii econ om ice şi de p artid O m are im p ortan ţă acordă b i­ d ului n ostru, vom reuşi să ob­
de aici. U n u l d in tre secreta rii roul C om itetu lu i raion al de
com itetu lu i raional a fă cu t de partid m un cii cu in stru ctorii te ­ ţin em şi pe viitor su ccese şi m ai
asem en ea in stru irea a g ita to ri­ ritoriali, cu ap aratu l său. B irou ­
lor. ad u cîn d u -le la cu n o ştin ţă rile o rg a n iza ţiilo r de b ază a ş­ bune in m un ca ce o d esfăşu răm
m ăsurile cave au fo st elaborate te a p tă din p a rtea in stru cto rilo r
de către biroul C om itetu lu i ra­ în d ru m ări p ractice, sfa tu ri fo ­ in toate d om eniile de activitate.
io n a l d e p artid . A cest lu cru nu
l-am co n sid erat în să su ficien t.
D e aceea am în to cm it şi un plan
d e acţiu n e p entru organ izarea
con trolu lu i în d ep lin irii acestor
m ăsuri. T ovarăşu l M oise B otici.
P etre C îm pean, Ioan B old ijav şi
a lţii au fo st rep artizaţi să ră s­
p u n d ă de a c tiv ita te a a 1-2 o rg a .
n iz a ţii d e b a ză P.M .R , S -a u lu a t
de asem enea m ăsuri pentru a fi
create gru p e de p a rtid la lo c u ­
care au făcut plantaţii masive de tră în care a luat fiinţă gospodă­

vie şi pomi, trausformînd astfel mari rie colectivă. Colectiviştii de aici

— syr • suprafeţe de teren, înainte neproduc­ au construit în 10 ani peste 400
casc noi, au cumpărat peste 300
tiv, în livezi şi aducătoare dc maşini de cusut „Ileana“, 150 apa­

mari venituri.

Prin folosirea cu pricepere a con­
diţiilor economice şl naturale ce le rate de radio, aproape 200 biciclete,
Organizaţia de partid nr. 5 de De asemenea, au fost puse în au, a ajutorului multilateral acoidn! numeroase garnituri de mobilă, di­
la E.M. Vulcan a analizat re­ funcţiune mai multe compre- dc către stat, gospodăriile colective ferite obiecte dc uz casnic. La
cent, intr-o adunare generală, soare de mare capacitate, o
felul cum. au fost duse la înde­ pompă de 6.000 litri pe minut, reuşesc sa dezvolte rapid proprie­ ţoale acestea se mai adaugă su­
plinire obiectivele din planul de un tablou de distribuţie etc. tatea obştească, să realizeze mar i lele dc costume dc îmbrăcăminte ce
măsuri tehnico-organizatorice. al­
cătuit în scopul realizării în mod La propunerea unor comu­ venituri în bani şi natură. Numă­ se cumpără anual. In trecut, peste
exemplar a indicilor de plan pc nişti, în planul de măsuri au rul acelora ce au un fond dc bază jumătate din locuitorii acestui sat
anul 1962. S-a relevat cu acest fost prevăzute noi obiective,
prilej faptul că s-au obţinut o menite să uşureze munca. Aşa dc peste I milion lei este marc şi erau analfabeţi. Nici nu era dc mi­
seamă de succese. Astfel, pentru ele pildă, s-a propus ca la fie­
care puţ să se monteze cite un creşte de la an ta an. Unele au rare din moment ce nu aveau şcoa­
îmbunătăţirea condiţiilor de pod mobil, cu care să se facă
muncă s-au instalat sobe in ate­ controlul funiilor. devenit deja multimilionare iar lă. Copiii învăţau prin casele oa­
liere, s-a instalat un ventilator
A. HOZU multe au perspective dc a deveni menilor. Daia sc mîndreşte astăzi
In atelierul de sudură electrică.
corespondent în curînd. Odată cu creşterea pu­ cu o şcoală spaţioasă în care în­

terii economice, au crescut venitu­ vaţă 500 copii şi predau 19 cadre

rile gospodăriilor şl valoarea zilei- didactice. In sat s-a construit un

tr.uucă. La G.A.C. din Miceştl va­ cămin cultural care are o înfăţi­

loarea zllei-rriuncă s-a ridicat în şare de adevărat palat. In acest

anul trecut Ia 30 lei, iar la Apoldu palat al culturii există bibliotecă

dc Jos la 30 lei. cu mii dc volume, cinematograf.

Acesta este doar un tablou foarte Tot aici colectiviştii învaţă la cer­
Asigurarea bazei / ura —rej condiţie principaliirile im p ortan te de m uncă; s-a lositoare, să le aju te să-şi o r­
sumar al realizărilor din gospodă­ cul agrozootehnic tainele obţinerii

fă cu t o m ai ju stă repartizare a gan izeze cît m ai b in e m un ca pentru dezvoltareacreşterii animalelorriile colective. Exemple de acest fel unor producţii bogate.

m em brilor şi can d id aţilor de p en tru în d ep lin irea h otărîrilor (Urmare din oag. l-o) pot fi date multe. Dar şl aceslca Aşa arată satele noastre colecti­

p a rtid p e b rigăzi şi ech ip e etc. ela b o ra te, Or, a cest lu cru p oate re a păşunilor, va trebui ca to a ­ cîtcva sînt in măsură sa demonsbe- vizate. Dala este doar unul dintre
te con siliile de conducere ale
S p rijin iţi de către C om itetul ra­ să-l fa că doar un om b in e p re­ G .A .C , să se p reo cu p e cii to a tă a cesto ra , g o sp o d ă r iile c o lec tiv e tra te le din r a ţia ziln ică în p ro­ ze superioritatea gospodăriilor co­ ele. In faţa lor sc deschid acum
ion al de partid, de către o rg a ­ gătit. în a ceastă d irecţie ne-am
ocupat cu perseverenţă de pre. au fost îndrum ate să le şi fo ­ c e n t de 30— 40 ia su tă la sc r o a ­ lective, viabilitatea lor. noi şi măreţe perspective. Agricul­
losească în m od raţion al. O m ai fe le de p ro d u cţie şi d e 50 la
n iza ţiile de b ază, m in erii din g ă tir e a a cesto r to v a ră şi, i.a m Vorbind despre gospodăriile co­ tura colectivizată crcază posibili­

- 'iY/<'¦ m a r e a t e n ţ i e v a ’tr e b u i a c o r d a t ă s u t ă la t in e r e t u l p o r c in , o b ţ i ­ lective un ne putem limita numai tăţi nemărginite pentru valorifica­

răspunderea de procurarea m a­ organizării p ăşun atu lu i, care nând to tu şi o creştere norm ală la a spune cum s-au dezvoltat, fără rea raţionată a însemnatelor re­
trebuie să se facă pe sp ecii şi în g reu ta te. In tim p u l verii, t i ­ a arăta uriaşa însemnătate pe care surse dc care dispune regiunea
terialu lu i şi construirea porţilor
categorii de an im ale, pe păşuni n eretul porcin trebu ie crescu t o au în reînnoirea satelor noastre. noastră. Suprafeţele întinse dc pă­
t» —r ¦*r~'‘—‘ de tirlire (leselor). M ărim ea
tm nm i o co a lelo r se c a lc u le a z ă in f u n c ­ ta r la liz a te , u rm ărin d a se m e n ­ m ai m u lt la p ă şu n e, fo lo sin d in Să ne imaginăm cum arătau satele şuni şi fineţe care cuprind 56 la
l ţie de num ărul oilor, so co tin -
d u -se cite. 1 m .p . p e cap de oaie. ţin e a n im a le le în tabără la p ă ­ hrană şi zeru l de la stîn ă, ră ­ în anii regimului burghezo-moşie- sută din suprafaţa agricolă a re­
l A ceste ocoale se m ută de două
l ) ori pe săptăm ină. şu n e p c to t tim p u l verii. îm p ă r­ m as de la p rep ararea b rinzetu- resc. La toi pasul privirea întîl- giunii, priceperea şi hărnicia co­

[ SA NE CUNO AŞTEM P A T R IA SO C IALISTA — M ateriale în C om itetu l execu tiv al sfatu lu i ţir e a p ă şu n ii în ta rla le, treb u ie rilor. nea cocioabe acoperite cu paie, uliii lectiviştilor noştri, vor face ca creş­
p op u lar raional, prin organ ele
[ a ju to ru l ce lo r ce stu d ia z ă în în v ă tă m în tu l p o litic IJ.T.M . de la ) secţiei agricole, s-a preocupat fă cu tă prin m ijlo a ce sim p le, p u ­ In scopul întăririi b a zei fu ­ pline dc noroi, dc întuneric, n i­ terea animalelor să cunoască o dez­
perm an en t de m ărirea su p ra fe­ ţin co stisito a re, folosin d în a cest rajere, gospodăriile colective au meni in zdrenţe. Aceasta fără să voltare nemaiîntîlnită la noi în re­
t ORAŞE ’ scop form e natu rale de teren, în săm în ţat 120- ha. cu secară mai vorbim de analfabetism, dc giune. Terenurile erodate sau pre­
ea văi, cu lm i, şiru ri de arbori, furajeră care va fi folosită ca foame, despre bolile care făceau dispuse eroziunilor de pc dealuri şi
*- 320 p a g ,, 4,50 le i 1 prin brazde trase cu p lu gu l m asă verde în hrana a n im a le­ ravagii. coline vor fi plantate cu viţă de
sau prin gard, aco lo u n d e e x istă lor, în p rim ăvară, în a in te de vie şi pomi roditori, transfoririîn-
jL SA N E C U N O A Ş T E M P A T R I A S O C IA L IS T Ă — M a t e r ia le î Ţ m aterial lem nos pe păşune. ieşirea acestora la p ăşu n ea n a ­ Gospodăria colectivă a schimbat du-se astfel în livezi înfloritoare.
tu r a lă . profund înfăţişarea satului. Plugul Pe luncile nurilor care brăzdează
i a ju to r u l celo r ce stu d ia z ă în în v ă tă m în tu l p o litic U .T.M . de la A ceastă m etodă va trebui ex ­ de lemn a devenit obiect de mu­ regiunea, în jurul oraşelor şi cen­
tin să în c it m ai m u lte g o s p o ­ In toam na acestui an, supra­ zeu. Pe ogoarele înfrăţite ale re­ trelor muncitoreşti sc vor dezvolta
, SATE 1 dării co lectiv e, in p ă şu n ile de fa ţa cu ltivată cu secară furajeră giunii lucrează astăzi sute de trac­
şes şi deal rezervate pentru v a ­ va trebui să crească la cel p u ţin
t 288 p ag., 4 lei } ţelo r p ă şu n a b ile şi red a rea in cile de lapte. In vara acestu i an 400 ha., iar g o sp o d ă riile c o le c ­
se vor organiza tabere de vară tive vech i care au in cultură
l PROBLEM E DE ECONOM IE IN D USTR IA LĂ ] folosin ţă a unor p ăşun i in vadate p en tru v a cile de la p te şi in g o s­ secară furajeră vor trebui să
p od ăriile co lectiv e din Şibot, creeze loturi serninciere, a ţii
L C u legere de lecţii în a ju to r u l celo r ca re stu d ia ză în cercu -j de arb oret d ău n ător. N u m a i în P ricaz, Ba lom ir şi O coliş. pentru asigurarea sem in ţei pro­
prii cit şi pentru schim b.
L rile de econ om ie con cretă. ^ ultim ii ani aii fost red ate păşu- C onsiliile de conducere ale toare şi .inii de maşini de cele mai grădini în care vor fi cultivate le­
l n atu lui p este 2.000 ha. G.A.C. au fo st în d r u m a te să f o ­ Pentru producerea unor ca n ­
losească şi în hrana porcilor în tităţi m ereu m ai m ari de furaje
t 520 pag., 9 lei m ai m are m ăsură m asa verde.
D in tre fu ra jele verzi, cei m ai de ca lita te superioară, pentru
L ÎNTĂRIREA G O SPO D Ă R IIL O R COLECTIVE — G osp od ăriile co le c tiv e din bun pentru porci este lucerna, moderne tipuri. Cocioabele acope­
r care, pe lingă su b stan ţele hră­ con tinu a d ezvoltare a creşterii rite cu paie au dispărut, iar locul gume şi zarzavaturi. Toate supra­
SARCINĂ PRINCIPALĂ zona de deal, cum s în t : O răş- a n im alelor şi m ăririi p ro d u ctiv i­ lor a fost luat de case noi, con­ feţele agricole vor putea ti folosite
L tioara de Jos, O răştioara de Sus, n itoare d e b ază. este b o g a tă în fortabile, construite de colectivişti mai raţional, vor puica li fertili­
r — C ulegere de articole — tă ţii lor, co n siliilo r d e c o n d u c e ­ din veniturile realizate in gospo­ zate în aşa fel incit producţia să
calciu, a tît dc necesar tin eretu ­
Lrl 144 p a g ., 1,95 lei B u cium , O coliş, Cugir, care m ai re ale g o sp od ăriilor co lectiv e,
B roşura fa ce p arte din c o le c ţia „ C on stru cţia de p a rtid şi de I au p ăşu n i in vad ate de arboret lui în creştere. In an u l trecu t, cit şi organelor teh n ice agricole
[
sta i " . E a repre zin tă o cu l eog-şi e re de «diaoer-+-t-;-iz-c-i-oa--lr-ei-ş-.-ts.-i„c-,-jr--xi-şs-i-e!—rdee-d--ă-c--ă-”mt-r--eu--n--a•c-"Jca~'*tf-*ir--u} G.A.C. d in O răştie, P ricaz, T u r ­ le revin e sarcin a ap licării tu tu ­
vv iişs tt ii ee py aa rrltiifd) şqiî U»d ec st ot af t i .in ^io -d ă u n ă t o r , au fost îndrum ate să ror lucrărilor de îm bu nătăţire
‘ dd c t u da ş, V in erea, prin fu ra ja re cu şi Folosire a p a jiştilo r n atu rale. dăria colectivă. La Miercurea, co­ crească simţitor, spre bineţe şi fe­

^ o a să d ep u să de către u n ele o r g a n iz a ţii de p a rtid din r e g iu n e a ) ex ecu te d efrişările n ecesare. Prin m asă verde au in locuit co n cen ­ lectiviştii au construit un întreg ricirea celor ce muncesc.
cartier, la Gîrbova au construit 150 Posibilităţile ce stau în faţa gos­
^ B u cu reşti, p en tr u în tă r ir ea ec o n o m ic o -o r g a n iz a to r ic ă a g e s p o -j a ceste lucrări se creează noi p o ­ casc noi, la Mihalţ 87, la Sarmi-
segetuza 50 ş.a.m.d. In orice sat podăriilor colective sînt mari. Va
( d ariilor colective. J sib ilită ţi de sporirea ca n tită ţii colectivizat te vei duce te îutîm- trebui însă să lc transformăm în
pină zâmbitoare semnele unei vieţi realitate, în fapte. Colectiviştii din
L VALER1U BUDURU ¦] de m asă verde, a num ărului de
r M u nca de p a rtid în G .A .S. — la n iv elu l sa r cin ilo r a n im ale şi a producţiei aces­
~] tora. G .A .C . d in P ricaz, de p ild ă,
ap licin d păşunilor în treg com ­
L 13G p a g ., 1 ,7 0 le i 1 p lexu l d e lucrări d e în treţin ere
a ob ţin u t num ai la un singur
L u crarea face p a rte din c o le c ţia ..C on stru cţia de p a rtid şi ! noi. ale civilizaţiei, ale bunăstării regiunea noastră sc vor strădui
ciclu de p ă şu n a t 18.000 kg. m asă
[ ne s ta t“. Ea redă a sp ecte din a c tiv ita te a o rg a n iza ţiilo r de b ază, 1 verd e la ha. şi bucuriei. Becul electric care lu­ fără îndoială să realizeze acest lu­
minează casele colectiviştilor şi uli­ cru, se vor strădui să facă din gos­
1 a g r u p e lo r d e p a r tid d in G .A .S . G r alt a ţi şi G .A .S. Ş a n d ra , re-1 P e lin g ă m ărirea su p ra feţe­ ţele satelor, cinematograful, cămi­ podăriile lor unităţi puternice care
lor p ă şu n a b ile şi îm b u n ă tă ţirea nul cultural, biblioteca, radiofica- să le asigure un Irai tot mai îm­
t g lu n e a B an at, p en tru e d u ca re a şi m ob ilizarea lu cră to rilo r în vc-1 rea, dispensarul, dau un aspect nou belşugat.

Lr^ »dşMiei rjdee-a -sîtxna-dtx,e p li n i oriidi e «lsea rf-coi ln«oisl or iz v o r îte din d ocu m en tele de p a rtid ]
m e t ite p en tru
dezvoltarea econom ică a
!• a c e s t o r u n it ă ţ i. J

* rfUu/uJUiJUUiJwVuJiJvJ'- J i—11—t y^Jy_/ v_/.

vv w >wTV-S^- ‘wTV-V Vw'vv s>V NAV