Page 56 - 1962-02

pag. 4
O acţiune Iresponsabilă
care nelinişteşte popoarele
„Pravda" despre respingerea propunerii sovieftce
de căfre S. U. A, şi Anglia
MOSCOVA 15 (Agerpres). —
TASS transmite j
Ziarul „Pravda“ publică sub
semnătura lui Viktor Maevski
articolul intitulat „Cînd nu exis­ de opinia publică internaţiona­ g in e a p r o t e s t u lu i C u b ei îm p o ­
tă argumente“ în legătură cu
respingerea propunerii lui N. S.
Hruşciov de către S. U. A. şi
Anglia.
Atitudinea negativă manifes­
tată de cercurile politice influ­
ente ale S.U.A. şi ale aliaţilor
lor fată de propunerea lui N. S.
Hruşciov ca lucrările Comitetu­
lui celor 18 să înceapă la nivel
înalt nu poate să nu provoace
o adîncă nemulţumire în rîndul
opiniei publice internaţionale, în
rîndul tuturor celor care se stră-
duieso cu adevărat să pună ca­
păt primejdioasei curse a înar­
mărilor. Această poziţie, scrie
autorul articolului, pune în gar­
dă pe bună dreptate popoarele
iubitoare de pace care ccr re­
zolvarea imediată a problemei
dezarmării.
Autorul scrie că refuzul cate­
goric de a participa la lucrările
Comitetului celor 18 la nivel
înalt, reprezintă o acţiune ires­
ponsabilă care nu poate să nu
neliniştească popoarele. Desigur,
cercurile guvernante din ţările
occidentale îşi 'dau suficient de
bine seama de aceasta.. Iată de
ce ele încearcă să-şi atenueze
atitudinea negativă faţă de pro­
punerea sovietică prin tot felul
de rezerve care nu fac ’decît să
confirme că Occidentul nu are
nici un fel de argumente seri­
oase şi că nu-i sincer.
Aceasta se face 'cu scopul dc
a' camufla lipsa de dorinţă a ce­
lor mai influente grupuri mono­
poliste clin Occident şi ale re­
prezentanţilor lor 'din guverne
dc a .se întreprinde acţiuni efi­
ciente pe calea spre dezarmare.
Anumite cercuri din S.U.A., An­
glia, Franţa, subliniază Mae­
vski, nu vor să-şi asume ca şi
pînă acum nici un fel de obli­
gaţi i care ar putea să le împic-
- 0-
11. K. Kekkotieti —
reales preşedinte
al Finlandei
HELSINKI 15 (Agerpres). —
Agenţiile de presă relatează
că la 15 februarie Consiliul elec­
torilor, ales la 14 şi 15 ianuarie
a procedat la alegerea preşedin­
telui Finlandei pe următorii 6
ani. In primul tur de scrutin
Urho Kaleva Kekkonen a fost
ales preşedinte al Finlandei. El
a obţinut 199 de voturi din cele
300. Mandatul său va intra in
vigoare la 1 martie 19G2.
Ceilalţi candidaţi la preşedin­
ţie au obţinut următoarele vo­
turi: P. Âitio — 62 voturi, R.
Paasio — 37 voturi, E. Skog
—- 2 voturi.
Ideea participării directe a şefilor de ximă importanţă, această apreciere este
state şi de guverne la discutarea pro­
blemei dezarmării generale şi totale co­
respunde într-o asemenea măsură nă­
zuinţei de pace a popoarelor, incit pre­
şedintele Kennedy şi premierul Mac­
millan nu au îndrăznit să opună un re­
fuz făţiş propunerii guvernului sovie­
tic cuprinsă în mesajul lui N. S. Hruş­
ciov ca Comitetul celor 18 state să-şi
înceapă la 11 martie la Geneva lucră­
rile la nivelul cel mai înalt. A fost în­
să folosită o stratagemă arhicunoscută:
cei doi conducători occidentali au de­
clarat că sînt dispuşi să participe la
discutarea problemei dezarmării dacă la
Geneva se vor înregistra progrese, adi­
că amină sine die discutarea proble­
mei cruciale a contemporaneităţii.
Aşadar, „iu principiu" conducătorii
occidentali nu pol obiecta nimic iniţia­
tivei guvernului sovietic, dar ridică ob­
stacole in privinţa alegerii datei, asu­
pra procedurii şi chiar a componenţei
conferinţei. Poziţia puterilor occidenta­
le nu poate fi apreciată decît ca o în­
cercare de a scăpa de o confruntare la
nivelul cel mai înalt în privinţa pro­
blemelor legate dc dezarmarea genera­
lă 1şi totală. Tărăgănarea apare în ac­
tualele condiţii cu atit mai primejdioa­
să cu cit în Occident se intensifică
dincolo de orice limită cursa înarmă­
rilor. Dacă in rezoluţia adoptată la a
M-n sesiune a Adunării Generale a
O.N.U., problema dezarmării generale şi
toiale este recunoscută ca fiind de ma-
r T * * >«*««» Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa.plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Pol' grafică „l Mai" — Deva.
*
ULTIMELE ŞTIR I
dice să continue cursă înarmă­
rilor, stocarea de arme nucleare.
Ele nu îndrăznesc să declare pe
faţă toate acestea, temîndu-se
lă, şi continuă jocul de-a v-aţi
ascunselea.
Logica propunerii sovietice
este evidentă. Ea nu poate să
nu fie recunoscută chiar şi de
ziarele capitaliste americane şi
engleze. Totuşi aceste ziare, con-
trazieîndu-se pe ele însele, se
pronunţă împotriva propunerii
sovietice.
Această poziţie nu reflectă
decît un singur lucru şi anume
refuzul conştient de a găsi o
rezolvare a problemei dezarmă­
rii. Această poziţie contravine
intereselor vitale ale tuturor ţă­
rilor şi adoptînd-o cercurile gu­
vernante 'din S.U.A., Anglia şi
Franţa îşi asumă întreaga răs­
pundere pentru eventualele con­
secinţe ale acţiunilor lor.
im-:
încheindu-şi vizita în Grecia
i Gagarin a plecai în C ipru
ATENA 15 (A gerpres). —
TASS transm ite :
L a 14 feb ru a rie p e b ord ul
u n u i a v io n sp e c ia l „ IL -1 8 “, p ri­ cosm on au tu l so v ietic era în so­
m ul cosm on au t din lum e, m a io ­
rul Iu ri G agarin , a p lec a t d e la
A ten a în C ipru.
La in tilnirile cu p ilotul
cosm onaut au p articipat sute de
m ii de a ten ien i şi locuitori ai
alto r oraşe şi sa te din G recia,
sosiţi sp ecia l la A tena. G agarin
a prim it num eroase teleg ra m e N icosia, a1 fă cu t o prim ire e n ­
şi scrisori din p a r te a o rg a n iz a ­
ţiilor greceşti şi a unor persoa­
ne în care se exp rim au se n ti­
m en te de caldă p rietenie.
In d im in e a ţa z ile i d e 14 f e ­
bruarie a avu t loc o co n ferin ţă
de presă a lui G agarin care a
su scitat un deosebit interes zia ­
riştilor. In sală au fo st p rezen ţi
citeva su te de reprezentanţi ai
p resei clin G r e c ia şi d e p e s te
h o ta r e.
G agarin a răsp u n s la n u m e­
roase întrebări p u se de cores­
p on d en ţi, referitoare la zborul
său în Cosm os, d espre lucrările
care se d esfăşoară în U n iu n ea
Sovietică pentru cucerirea con ­
tinu ă a cosm osu lu i în in teresele
păcii şi a în tregii om eniri.
V izita lui G agarin a co n stitu it
tem a p rin cip ală a ziarelor g re­
ceşti. M ateriale despre G agarin
au ocu p at prim ele p agin i ale
ziarelor. In flu en tu l ziar bur­
gh ez „E lefth eria“ scrie că p ri­
cu atît mai valabilă astăzi cînd acumu­
larea de arme de distrugere în masă
sporeşte inevitabil primejdia de război.
Desigur că îndărătul refuzului — ex­
primat cu precauţie pentru a nu pre­
judicia şi mai mult poziţia şubredă a
Occidentului în faţa opiniei publice —
stau interesele celor ce promovează
cursa înarmărilor.' Nu se poate omite
legătura dintre cei ce au impus um­
flarea bugetului militar al S.U.A. pe
viitorul exerciţiu la peste 55 miliarde
de dolari şi refuzul preşedintelui Ken-
nedy şi a premierului Macmillan dc a
veni la H martie la Geneva pentru a
discuta în cadrul organului desemnat
de O.N.U. să abordeze problema de­
zarmării generale şi totale. De aseme­
nea, nu pot îi trecute cu vederea pre­
siunile exercitate de cercurile care
cer imediata reluare a experienţelor cu
arma nucleară în atmosferă pentru ca
şefii de state şi de guverne să nu fie
prezenţi la Geneva.
Pentru imensul ecou al propunerii
guvernului sovietic ca problema dezar­
mării să fie abordată la cel mai înalt
nivel, este semnificativ faptul că în con­
ferinţa sa de presă de miercuri, pre­
şedintele Kennedy ă anunţat că efectua­
rea experienţelor nucleare americane
ULTIMELE ŞTIRI
Dezbateri în Comitetul Politic Declaraţia Ministerului
al O.N.U. pe marginea
protestului Cubei
N EW Y O R K 15 (A g erp res). —
C om itetu l P o litic al A dunării
G e n e ra le O .N .U . se a p r o p ie de
în ch eierea dezb aterilor pe m ar­
triva p rim ejd iei la ad resa p ăcii
in tern a ţio n a le şi a p ericolu lu i
gen erat de n oile p lan u ri şi a c­
ţiu n i a g r e siv e a le S.U .A . im po-
triva R ep ub licii Cuba.
L u în d cu v în tu l la şe d in ţa din
14 feb ru a rie a C o m itetu lu i d e ­
legatu l In d iei Jha, a su b lin iat că
in cu rsu l d ezb aterilor au fo st a-
tin se prob lem e referitoare la în ­
să şi p r in c ip iile C a rtei O .N .U . şi
m en ţin erii relaţiilor de p riete­
n ie în tre ţările m em bre ale
O .N .U .
C a rta O .N .U ., a sp u s Jh a, d e ­
fin eşte clar norm ele co m p o rtă ­
rii sta telo r, in terzice orice a
m estec in treb u rile in tern e ale
statelor. C uba ca şi orice aită
ţară are dreptul de’ n etăgăd u it
de a-şi alege form a sa proprie
de con d ucere. Ca şi orice alt
sta t suveran, Cuba are dreptul
dep lin ca n im en i să nu se am es­
m irea fă cu tă lui G agarin de c ă ­
tre poporul grec „a fost triu m ­
fală.. im presionantă ca p rop or­
ţie şi entuziasm . P retutindeni
ţit de en tuziasm ul p oporului“.
N iciod ată şi n im en i n-a fo st încă
î n t î m p in a t la ’A te n a a t ît d e î n ­ cercare m en ită să p o tolească
flăcărat, a tit de cordial ca eroul
poporului sovietic, G agarin, scrie
la rîn d u l să u zia ru l ,,'Avghi“.
•k
P op u laţia ca p ita lei C iprului.
tuziastă oasp etelu i m ult a ştep ­
ta t , — prim ul cosm on au t Iuri
G agarin. in cin stea lui a avut
loc un m are m itin g care s-a
transform at In tr-o dem onstraţie
de sim p atie şi p rieten ie faţă de
poporul sovietic.
Sub presiunile militarilor reac}ionarî
Ministrul adjunct al Afacerilor Externe
al Argentinei a demisionat
B U E N O S A IR E S 15 (A gerp res).
D upă cum an un ţă agen ţia
am erican ă U n ited Press In tern a­
tio n a l, la 14 feb ru a rie m in istru l
adjunct al A facerilor E xterne al
A rgentin ei, Oscar C am ilion, şi-a
p rezen tat dem isia. C am ilion a
făcu t parte, îm preună cu Angel
Carcano, m inistrul de E xtern e
al A rgen tin ei, din d ele g a ţia Ar­
g en tin e i ca re a p articip at la
C o n fer in ţă O.S.A. de ia P u n ta
del Este.
D upă cum se ştie, con d ucăto­
rii m ilitari reacţion ari din Ar­
g en tin a au cerut, după abţine-
în atmosferă nu va fi reluată înaintea
conferinţei de la Geneva. Desigur că
acest pr:m succes nu înseamnă nici
pe departe că în S.U.A. cercurile agre­
sive ar fi abandonat planurile care ţin­
tesc să ducă la perfecţionarea armelor
americane. Acest lucru este confirmat
şi de faptul că Ia întilnirea de miercuri
convocată dc reprezentantul, sovietic la
Geneva, S. K. Ţarapkin, care a depus
un nou efort pentru a se ajunge fa o
înţelegere în privinţa interzicerii con­
trolate a experienţelor cu arma nuclea­
ră, reprezentanţii S.U.A. şi Angliei s-au
situat în continuare pe o poziţie ue-
consiructivă.
In mod inevitabil, o conferinţă la cel
mai înalt nivel care va aborda proble­
ma dezarmării generale şi totale sub un
strict control internaţional va polari­
za aienjia popoarelor din lumea în­
treagă, iar participanţii nu ar putea sub
puternicul reflector al opiniei publice
mondiale să evite să dea un răspuns
răspicat dacă sînt pentru sau împotri­
va dezarmării.
Atrage atenţia faptul că refuzul con­
ducătorilor occidentali vine în contra­
dicţie cu poziţia exprimată chiar în pro­
priile lor ţări. Agenţia Reuter relata
că „observatorii din Washington sînt
de părere că din moment ce faza de în­
ceput a tratativelor privind dezarmarea
indică unele semne de succes, iar at­
mosfera generală indică o continuă
destindere a încordării situaţiei inter­
naţionale, conferinţa la nivel înalt din
DRUMULV SOCIALISMULUI
ÜIAIMEIE S IIR I ULTIMELE Ş T IR I
tece In treb u rile ei in tern e. D e
a ceea p ro testu l C ubei, d ezb ătu t
dc com itet, este în tru totu l în ­
d rep tăţit.
D eleg a tu l C eylon u lui, M ala- te a firm a ţiile gru p ării de la Sa
lasek era, a atras de asem en ea
a ten ţia in cu vîn tarea sa asu p ra
d rep tu lu i p op oru lu i cuban de.
a şi h otărî sin gur soa rta şi a su ­
pra caracteru lu i in tolerab il al
oricărei im ixtiu n i in trebu rile
in tern e ale C ubei. El a a ră ta t că
h otă rîrile a d op tate la P u n ta del
E ste fa ţă de C uba co n trib u ie ia
accentuarea con tinu ă a încordă­
rii in te rn a ţio n a le .
--------- 1------------------- ' 855
M s > d iS ic ă p i mb
g ia v e P B M fllk & i « © s i g i l e z
LE O PO LD V IL LE 15 (A g e r p r e s).
P rim ul m inistru al gu vern u lui
cen tral con golez, C yrille A dou-
la, a o rg a n iza t la 14 feb ru a rie o
c o n fe r in ţă de p r e să în ca r e a a-
n u n ţat u nele m odificări în com ­
p o n en ţa gu vern u lui. C hristope
G benye, care p in ă acum a d e­
ţinu t p ostul de m in istru de In­
terne, a fo st n um it vicep reşed in -
te al C o n siliu lu i d e M in iştri în
locul lui A ntoin e G izen ga, d e­
m is în m od ilegal. A m in tin d a-
titu d in ea de p rotest ad op tată de
G benye fa ţă de m ăsu rile arb itra­
re în d r e p ta te îm p o tr iv a lu i G i-
zenga agen ţiile occid en tale co n ­
sid eră n u m irea acestu ia ca o în ­
criticile aduse de unele cercuri
p o litice co n g o leze în le g ă tu ră cu
v iz ita lu i A d ou la în S.U .A ., pe
care au con sid erat-o ca „n efiin d
în c o n fo rm ita te cu p o litic a de
n ealin iere“ pe care a proclam a-
t-o guvernul.
'A doula a a n u n ţa t, de a se m e ­
nea, n um irea a în că unul v ice­
p reşed in te, în p erso a n a lu i Bo-
lik an go, fo st can d id at la p reşe­
d in ţia repu b licii, con sid era t de
agen ţia A ssociated P ress ca u.
n u l din lid erii arip ii de d reap ta.
In tra rea iui B o lik a n g o în gu vern
este in terp reta tă de aceeaşi a-
: 2W;
rea A rgentin ei d e la votu l de
ex clu d erea C ubei din o rg a n ism e­
le O .S.A., ca to ţi m em b rii d e le ­
g a ţiei a rgen tin ien e la P unta del
E ste să d em isioneze. P otrivit
a g e n ţie i U P I, d e m isia Iui O scar
C am ilion este considerată de
cercurile p o litice din ca p ita la
A rgentinei ea datorată p resiu ­
nilor fă cu te de m ilitari. A genţia
an u n ţă că în curind se a ştea p ­
tă p rezen tarea d em isiilor lui
C arcano, precum şi a altor p er­
son alităţi care au făcu t parte
din d ele g a ţia A rgen tin ei la re­
c e n ta c o n fe r in ţă a O.S.A.
acest an promite să ducă la rezultate
îmbucurătoare". La rîndul ei agenţia
france Presse relata că „In cercurile
britanice se manifestă dorinţa de a se
întreţine climatul de destindere pe care
il ilustrează tonul conciliant şi forma
constructivă a scrisorii lui Nikită Hruş­
ciov“. Se pune întrebarea firească, dc
vreme ce liderii occidentali afirmă că
sint animaţi de bune intenţii în ce pri­
veşte realizarea dezarmării de ce „con­
ferinţa Ia nivel înalt din acest an" să
nu fie convocată tocmai la 14 martie,
cind se întruneşte la Geneva organul
celor 18 state ? Este evident că orice
animare comportă asumarea unei răs­
punderi serioase din partea puterilor
occidentale. Cît priveşte exprimarea a-
cordului de principiu pentru convoca­
rea conferinţei, este concludent că
„New York Times“ scria miercuri .-
„Oficialităţile de la Washington au de­
clarat că ele nu cred că vor avea ca­
pacitatea să reziste propunerii de a se
convoca o conferinţă la nivel înalt că­
tre sfîrşitul anului în curs, dacă Hruş­
ciov va persista în propunerile sale“.
Popoarele întregii lumi cer ca facto­
rii de cea mai mare răspundere care
deţin frînele puterii să depună cît mai
grabnic ei înşişi eforturi maxime pentru
ca problema dezarmării să fie urnită din
punctul mort unde se află diiFpricina
poziţiei obstrucţioniste manifestate pînă
în prezent de puterite occidentale, pentru
ca în felul acesta mult aşteptata deza-
mare generală şi totală sub un strici
control internaţional să devină reali­
tate.
ZÂNEL FLOREA
Comentator Agerpres'
Afacerilor Externe
al R. D. Vietnam
H A N O I 15 (A g e r p r e s). —
U n p u r t ă t o r d e c u v în t aJ M i­
n isteru lu i A facerilor E xterne al
R ep ub licii D em ocrate V ietn am
a d a t p u b lic ită ţii la 14 fe b r u a ­
rie o d ecla ra ţie în care d esm in -
văn n ak et p otrivit cărora trupe
ale R ep ub licii D em ocrate V iet­
n am , ar lu a p a rte la lu p tele din
Laos.
A ceste calom n ii, a d eclarat
purtătoru l de cu vîn t am intit,
s în t m e n it e s ă a b a t ă a t e n ţ i a o-
p iniei publice de la in te n sific a ­
rea am estecu lu i S tatelor U nite
şi al a lto r sta te In L aos.
gen ţie drept o m ăsură com p en ­
sa to rie fa ţă de n u m irea lui G b e­
nye.
M inisteru l ch eie al A facerilor
In tern e a fo s t în c r e d in ţa t lui
C leophas K am itatu , p reşed in te
al p rovin ciei L eopoldville. La
L e o p o ld v ille se su b lin ia z ă că a-
cesta este elem en tu l cel m ai im ­
p ortan t al rem an ierii, relevîndu-
se că recent K am itatu s-a opus
pe fa ţă lui G izenga. P artid u l A-
bazi, care a lu a t p o ziţie în fa v o a ­
rea lui G izen ga, a p ro testa t îm ­
p otriva n um irii lu i K am itatu ,
c r itica tă de a ltfel şi de alte
p artide.
La Londra: ConSmuă ru şin osu l proces
inlenfaf unor membri
ai „Com ifetuîui celo r 100**
LONDRA 15 (Agerpres). —
' 'Dc tVei zile i a tribunalul „Oid Baî-
ley" din Londra continuă ruşinosul pro­
ces intentat unor membri ai „Comitetu­
lui celor 100“ pentru că au participat
la demonstraţia de protest împotriva
înarmării nucleare care a avut loc la
0 decembrie 1901 la baza militară ame­
ricană de la Weathersfield.
Acestora li s-a adus acuzaţia absur­
dă că au „încălcat legea păstrării se­
cretului de stat". Ei sînt ameninţaţi cu
închisoare pe termen pînă la 14 ani.
Dar chiar unii din reprezentanţii poli­
ţiei au recunoscut că, organfzînd o de­
monstraţie la această bază, acuzaţii nu
şi-au propus să culeagă informaţii se­
crete „pentru a le transmite duşmanu­
lui“.
Este caracteristic că judecătorul a in-
Demonstraţii ale copiilor africani
împotriva discriminării rasiale
SALISBURY 15 (Agerpres).
In colonia engleză Rhodesia
de sud continuă să ia amploa­
re demonstraţiile copiilor afri­
cani, în semn de protest împo-
friva discriminării rasiale la
care sînt supuşi de către auto­
rităţile coloniale engleze.
După cum relatează corespon­
dentul agenţiei Reuter, în loca­
litatea Highfielcl, situată în cane.
Ziua luptei pentru pămînt în Italia
ROMA U (Agerpres).
La 15 februarie întreaga Italic a
fost cuprinsă din nou dc un val de
manifestaţii ţărăneşti ale căror parti­
cipanţi au cerut lichidarea proprietă­
ţilor moşieieşli şi înfăptuirea unei largi
reforme agrare. Ziua luptei pentru pă-
tnînt a' fost organizată la chemarea
IP’ÎE § € IU!Hill © MUE SCllJlRll! 9 IPiE S ttU IR U f i P L S C U R F
RIO DE JANLIRO. - La 14 ie-
biuarie. delegaţia ziariştilor sovietici,
condusă de A. I. Adjubei, redactorul-
şef al ziarului izvestia, a părăsit ca­
pitala Braziliei plecînd spre patrie.
TOKIO. — Sub auspiciile Asociaţiei
dc prietenie Japonia-Romîriia s-a des­
chis recent la Tokio, în holul clădi­
rii Sindicatelor muncitorilor de Ia căile
ferate, o expoziţie şi un bazar de artă
populară romînească. Au fost expuse
peste 300 de obiecte din ceramică,
lemn, piele , şi textile, precum şi foto­
grafii, cărţi şi timbre romîneşti,
DJAKARTA. — Intr-o telegramă
adresată ministrului Justiţiei al S.U.A.,
Robert Kenrţedy, care-a sosit la Dja­
karta, Gonsiliul Naţional al Federa­
ţiei centrale a sindicatelor din Indone­
zia condamnă energic guvernul S.U.A.
în numele celor trei milioane de mem­
bri ai săi pentru ajutorul pe care îl pentru majorarea salariilor. După me- sută din numărul total al braţelor de
acordă colonialiştilor olandezi în ten­ talurgişti, cer majorarea salariilor şi muncă ale ţării.
<Ditt Q la in n e a S o v ie tic ă
L a B e lo ia r s k s e d e s f ă ş o a r ă în t r - u n r it m r a p id l u c r ă r il e 'de
m on tare a reactoru lu i cen tralei ato m o -electrice care va p u i ta
n u m e le lui I. V. K u rcea to v .
IN CLTŞEU : O im a g in e d in cu rsu l a cesto r lu cră ri.
Bandifii dsn O . Â. S. săvîrşesc noi aefe
i e r o r is f e în Franţa şi A l g e r i a
PARIS 15 (Agerpres). —
Fasciştii din O.A.S. îşi continuă ac­
ţiunile teroriste atit în Franţa cit şi
în Algeria. După cum relatează agen­
ţia France Presse numai în decurs dc
un sfert dc oră ia Paris au avut loc
7 atentate. Explozia unei mari bombe
a distrus complet locuinţa cunoscutului
terzis categoric avocatului apărării să
pună întrebarea dacă avioanele ameri­
cane cu baza la Weathersfield poartă
bombe cu încărcături nucleare.
La fel s-a procedat şi atunci cînd a
venit vorba despre eventualele consecin­
ţe ale staţionării bombardierelor nu­
cleare ale S.U.A. în Anglia.
„Scopul nostru, a spus unul din
acuzaţi, a fost să-i facem pe oameni
să înţeleagă că în cazul folosirii ar­
mei nucleare ar putea pieri milioane
de oameni şi noi am încercat să pro-
întîmpinăm acest asasinat In masă“.
Ceea ce au făcut acuzaţii, a declarat
avocatul apărării, Hutchinson, nu con­
travine cîtuşi de puţin intereselor statu­ priveşte conţinutul tratativelor,
lui. Dimpotrivă, acţiunile lor sînt în
deplină concordanţă cu aceste interese.
Procesul continuă.
apropierea oraşului Salisbury,
au avut loc două mari demon­
straţii, la care au luat parte
peste 1.000 de copii africani.
Acelaşi corespondent relatea­
ză că poliţia a împrăştiat pe de­
monstranţi făcînd uz de bombe
cu gaze lacrimogene. Autorită­
ţile poliţieneşti au interzis orice
demonstraţii ale populaţiei afri­
Federaţiei italiene a muncitorilor agri­
coli şi a Federaţiei naţionale a dij-
maşilor, care au fost sprijiniţi de ase­
menea de Uniunea naţională a ţărani­
lor. La grevele, mitingurile şi demon­
straţiile oamenilor muncii din agri­
cultură au participat în total cîteva
milioane de persoane.
dinţa lor dc u-şi menţine dominaţia
asupra Irianului de vest.
QUITO. — Muncitorii tcxtilişti din
oraşul Ambato (Ecuador) au încetat
îndelungata lor grevă, obţinînd satis­
facerea revendicărilor cu privire la
mărirea salariilor şi garantarea drep­
tului la muncă, Muncitorii de la în­
treprinderea textilă „Prado“ din ora­
şul Riobamba au încetat în aceleaşi
condiţii o grevă asemănătoare.
ALGER. — In principalele oraşe ale
Algeriei au avut loc miercuri 108 aten­
tate soldate cu 33 morţi şi 86 dc ră­
niţi. Gele mai sîngeroasc acţiuni ale
O.A.S.-iştilor au avut loc la Oran,
unde au fost înregistrate 74 de aten­
tate.
BONN. — In legătură cu creşterea
preţurilor, în Germania occidentală sc
lărgeşte mişcarea oamenilor muncii
Nr. 2222
publicist şi scriitor progresist francez
Andrc Wurmser. Din fericire nici unul
din membrii familiei lui A. Wurmser nu
a avut dc suferit. Toluşi din cauza aces­
tei explozii a fost grav contuzionaiă o
fetiţă a cărei familie locuieşte deasupra
apartamentului lui Andre Wurm­
ser. O altă bombă a explodat la
domiciliul lu Albert Detraz, se­
cretar al Gonfcderaţiei franceze a
a muncitorilor creştini. De asemenea,
trei bombe vizau pe Jaques Fauvet,
redactor şef al ziarului „Le Monde“,
Jean Planchcr, comentatorul militar al
aceluiaşi ziar şi Philippe Hermanu,
redactor.
Bandiţii O.A.S. au aruncat apoi o
bombă în faţa cabinetului avocatului
progresist nigerian Ousscdik. Bomba
a pricinuit clădirii numeroase avarii.
După cum arată France Presse în
cursul acclecaşi după-amîezc la Alger
au explodat 11 bombe care s-au sol­
dat cu moartea' a trei persoane, iar
alte nouă au fost rănite.
Infrevedere înfre
de Gsulle şi Adenauer
BONN 15 (Agerpres). —
Joi a avut loc la Baden-Bă-
den o întrevedere neaşteptată
între preşedintele de Gaulle şi
cancelarul Adenauer. Deşi ca
de obicei oficialităţile au fost
extrem de laconice în ceea ce
corespondenţii de presă sînt de
părere că în cursul acestei în­
trevederi au fost discutate rela­
ţiile dintre Est şi Vest şi îndeo­
sebi problema Berlinului occi­
dental şi a apropiatelor trata­
tive de la Geneva cu privire la
dezarmare. După cum se ştie,
ambele guverne continuă să sc
opună acţiunilor care ar putea
duce la slăbirea încordării. Re-
ferindu-se la tratativele dc :la
Baden - Baderi, corespondentul
agenţiei Reuter scrie că aiit
Adenauer cît şi preşedintele de
Gaulle „sînt la fel dc sceptici“
în ceea ce priveşte necesitatea
tratativelor clinirc Est şi Vest
pentru rezolvarea problemelor
litigioase.
muncitorii şi funcţionarii din alte ra­
muri ale economici.
TEL AV1V. — In Izrael preţurile
continuă să crcasca. Astfel, presa a
anunţat urcarea cu 20 la sută a pre­
ţurilor la aparatele electrice, cu 20 la
sută la orez, cu 15 la sută la arti­
cole sanitare, cu pînă la 70 la sută
Ia medicamente, cu 15 la sută la mo­
bila. Ziarele anunţă că preţurile vor
continua să crească,
LONDRA — Deficitul balanţei co­
merciale a Angliei a sporit din nou
în mod brusc, atingînd în luna ianua­
rie cifra impresionantă de 7.8.600.000
de lire sterline. *
OTTAWA. —• Potrivit datelor oficiale
în luna ianuarie numărul şomerilor a
crescut în Canada cu 132.000 ajungiud
la 545.000, ceea' ce reprezintă 8,5 la