Page 57 - 1962-02

P R O L E T A R I IMN T O A T E ŢA R TLE. TINIŢI-VA !
Anui XIV. Nr. 2223 Sîmbătă 17 februarie 1962
EaagaaggraBtt c — b —mgaBBagBHBHBa aa m a o m n BnpBBaBBB8MBBB33SagSEgaPBBa
o © '\_ y ®
1 fa Á u ta d e.•Im íié tA
OVINEl^Eggj
Ne alăturăm iniţiativei colectiviştilor
FV
din Balom ir
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti a scos în lemnos necesar şi îndată ce timpul ne va permite noi
evidenţă avantajele creşterii animalelor pentru gospodă­ vom începe lucrul. Pentru scroafe, vom construi încă o
riile agricole colective, pentru sporirea Veniturilor colec­ maternitate avînd deja strîns o parte dc nisip şi pietriş.
tiviştilor. Recomandările consfătuirii au fost larg dezbă­ In acest an vom mări dc asemenea capacitatea saiva­
tute în cadrul gospodăriei noastre. Din experienţă proprie nului pelitru încă 500 oi iar pentru cele 2.000 gîştc pc
şi din experienţa altor gospodării colective, colectiviştii care le vom creşte, vom amenaja lingă apă colcţclc
din Pricaz s-au convins cit de avantajoasă este creşterea necesare.
animalelor. In anul trecut bunăoară, noi am obţinut dc
la sectorul zootehnic prin valorificarea laptelui, cărnii şi
linei contractate, un venit de 494.683 lei, cu aproape
150.000 lei mai mult dccît veniturile realizate prin cul­
tura plantelor.
Pentru anul acesta, noi ne-am propus să dezvoliăm
şi mai mult sectorul zootehnic. Iniţiativa colectiviştilor Sporirea încărcăturii dc animale şi crcşicrca producţiei
din Balomir dc a realiza în anul 1962 un număr dc 40 acestora reclamă şi organizarea unei puternice baze fu­
bovine, din care 20 vaci de lapte şi juninci şi 100 ovine rajere. In timpul verii vom asigura animalelor o păşune
la suta de hectare teren agricol, iar efectivul mediu anual suficientă şi dc bună calitate. Pe cele 230 ha. păşune
al porcinelor să ajungă la 60 capete Ia suta dc hectare pc care le deţine gospodăria vom organiza tabere dc vară
teren arabil, nc-a dat un nou imbold în muncă. Analizînd pentru animale. Dc pc acum am luat- ţoale măsurile în
posibilităţile de care dispunem considerăm că gospodăria scopul ridicării productivităţii păşunilor. Experienţa tic
agricolă colectivă din Pricaz ponfe să depăşească obiec­ anul trecut nc-a dovedit că •' îngrăşate şi întreţinute co­
tivele propuse de colectiviştii din Balomir. In prezent, respunzător, păşunile sînt importante surse dc furaje. In
sectorul zoolchnic al gospodăriei noastre deţine In sula anul acesta ne-am propus să realizăm 20.000 kg. masă
verde la ha. de pe păşune. Pentru aceasta îndată cc sc va des-
dc hectare teren 50,3 bovine din care 18,7 vaci, 22,6 primăvăra, vom face o grăparc excesivă a păşunii dis­
porcine şi 113 oi. Deşi avem un sector zootehnic dczvol" trugind muşuroaiele, îndcpărtînd scaieţii şi totodată o
faf, capabil să aducă venituri importante gospodăriei cry vom rcînsămînţa. Păşunea va fi de asemenea îngrăşată
Icctivc, noi vom continua să sporim numărul animalelor cu nifrocalcar, admînîstrînd cu maşina proprie dc îm­
proprietate obştească astfel îneît ia siîrşitul anului 1962 prăştiat îngrăşăminte cîfc 150-200 kg. Ia ha. Şi în anul
gospodăria colectivă din Pricaz să realizeze o încărcătură acesta, ca dc altfel şi în anul trecut, vom continua să
de animale la suta de hectare teren de 6(5 bovine din tngrăşăm păşunea cu urină strînsă dc pc rigo'cic din
care 24 vaci de lapte, 122 ovine şi un efectiv mediu de gra jd diluată cu apă. Procedí ud în acest fel sînfcm si­
00 7 porcine. Iată cum vom realiza noi aceste angajamente. guri că vom realiza dc pc păşune 20.000 kg. masă verde
ia ha. Pentru animale vom asigura ,dc asemenea lin dc
In primul rînd vom pune accent deosebit pc prăsiln trifoi şi lucerna, siloz şi concentrate. In acest scop, avem
proprie. Vacile noastre sînt. toate bonitate iar 6 dintre însămînţat 100 ha. trifoi şi 20 ha. lucerna în cultură pură
ele sînt trecute în registrul genealogic cu producţii dc şi 100 ha. trifoi în cultură ascunsă. Nutreţul suculent îl
4.500—5.000 litri lapte. De la aceste animale şi dc la va a'sîgura porumbul pentru siloz care va fi însămînţat
cele care dau producţii de peste 3.000 litri lapte, vom pc 50 ha. împreună cu fasole urcătoare.
opri toate viţelele. De asemenea statul ne pune la dis­
Deosebit de hrănitor s-a dovedit în acest an silozul
poziţie credite în valoare de 92.000 Ici. Din creditele compus din capitule dc floarca-soarelui cu sfeclă fura !eră
acordate, la care vom adăuga-70.000; Iei din fondftfcbŢiise*- şi coceni uscaţi dc porumb. In acest an. vom însiloza
prii, vom cumpăra în acest an 30 vaci dc lapte, 40 ju­
ninci şi 45 viţele. O dată cu cumpărarea animalelor noi toate capitúlele ds fioarea-soarclui de pc 15 ha. împreună
vom reforma toate vacile care s-au dovedit prin selecţie
slab productive. cu sfecla furajeră dc pc 10 ha.
O condiţie esenţială penlru dezvoltarea creşterii anR
matelor în scopul obţinerii unor producţii ridicate este
asigurarea unor adăposturi igienice şi a unei baze fu­
rajere îndestulătoare. Pc lingă cele 4 grajduri existente
care adăpostesc peste 350 de bovine ne-am propus să
terminăm cît mai repede grajdul pentru 100 bovine. In
acest scop am sirius aproape 40 ia sulă din materialul
In vederea asigurării necesarului dc proteine, noi vom
completa baza'furajeră cu mazăre pc care o voiri cul­
tiva pc 18 ha.
Asigurînd din timp toate nccsfc condiţii dc adăposlire
ţi hrană şl coinplctîndu-lc cu o îngrijire exemplară a
animalelor, noi vom realiza dc la sectorul zootehnic atît
încărcătura propusă cît şi produse care ne vor aduce un
venit bănesc dc 781.674 ici, menit să ducă la întărirea
bazei economice a unităţii noastre, la sporirea veniturilor
repartizate membrilor colectivişti.
IOAN POPA MARIA DOGARU
preşedintele G.A.G. inginer agronom
„21 Decembrie“ din satui Pricaz
Intr-o zi însorită, tot Calitatea — obiectiv prin sipa! al Sntreserii socialiste
,,personalul‘ grădiniţei de
copii cu orar redus clin o\?ooooooooo extrase a crescut faţă de cel
Călan a ieşit... bine dis­ 8 Nici un vaponei planificat cu circa 5 la sută.
pus. la plimbare.
oo de minereu rebutat La /. M. Gheiar
Brigadă !fruntaşă o 1965. forestierii de la l.F. Orăş- $
o Iniţiativa minerilor clin Te­
In în trecerea socialistă, silv i­ o Minerii din Teliuc au pornit liuc a găsit un larg ecou şi in
c u lto r ii d in b r ig a d a a lV -a Cil - rindul minerilor clin Ghelar.
nic, din cad ru l O colului silvic g iniţiativa Nici un vagonet de Alegînd cu minuţiozitate steri­
M iercurea, au o b ţin u t rezu ltate lul în abataje şi. aplicină cu
bune. La p la n ta ţii de foioase, o minereu rebutat“ încă la în- consecvenţă puşcarea selectivă,
p lan u l acestei brigăzi a fo st d e­ ei obţin de la o lună la alta
p ă ş it cu 15 h a . S -a u r e a liz a t a p o i O cepului anului trecut. Aplica- rezultate tot mai bune. In luna
145 ari cu ltu ră de gh in d ă în p e­ ianuarie de pildă, au îmbogă­
p in ieră. L ucrările au fo st ex e­ 8 rea ei la toate brigăzile le-an ţit conţinutul de fier în mi­
c u t a t e Ln t im p u l o p t im ş i d e b u ­ nereul livrat siderurgicilor din
ri c a l it a t e . g adus in 1961 rezultate frumoa- Hunedoara faţă de prevederile
planului, cu 1,39 la sută la si-
P entru rezu ltatele b un e ob. o se. Anul acesta insă, ei şi-au derită bulgări, cu 1.82 la sută
ţin u te în tr im e str u l IV al a n u ­ la siderită măruntă şi cu 0.68
lu i 1961, acestei brigăzi i s-a d e­ o propus să obţină rezultate şi la sulă la limonită.
c e r n i drapelul de b rigad ă fru n ­
taşă pe ocolu l silvic. P rintre sil­ o mai bune. De curind s-au an- Din realizările
vicultorii evid en ţiaţi se num ără forestierilor
p ă d u ra r ii A ron G aja, V a sile Cio- 0 gajat să realizeze în 1962 con-
ran şi b rigad ieru l silv ic M ihai q, ţinutul de metal in minereu "Angajindu-se să realizeze în
T u dose.
L prevăzut pentru 1965. In peri-
M . 1?. g oada scursă de la începutul
g lunii februarie şi pină in pre-
g zent, brigăzile conduse de mi-
L nerii Ioan 'M. Popa, Nicolae
Rusu, Ioan Enăşcău şi altele,
n-au rebutat nici un vagonet
de minereu. La sectorul II con­
ţinutul de metal al producţiei
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c c o o o c o o o o c c o o OOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO
4 pagini 20 bani
enoTTtrmtMni
Unul dintre muncitorii
apreciaţi prin conştiincio­
zitatea şi priceperea cu
care lucrează la secţia
pasteurizare a l.C.I.L. Si-
meria este şi ioan Tonch.
Fotografia de faţă îl
prezintă pe tov. Ioan
Tonch la locul de muncă.
Carnet cultural
Brigadă şiirniifică
las Dobîrsa
Brigada ştiinţifică din comuna
Miercurea, raionul Sebeş, s-a deplasat
zilele trecute în satul Dobirca. In faţa
a peste 130 de colectivişti,-membrii bri­
găzii au făcut '.expuneri (pe - temele:
„Zborul omului în Cosmos“. „Din tre­
cutul istoric al satului Dobirca“, „Des­
pre cancer şi prevenirea lui“, „Bolile la
animale şi combaterea lor“, „Găi pentru
obţinerea a 3.000 kg. porumb boabe Ia
ha. în teren neirigat“ ctc. Temele au
fost susţinute de profesorul Vasile.
Zdrenghea, medicul Liviu Vulcu, dr.
veterinar Nicolae Dura, profesorul Fu-
simie Ţugui şi inginerul agronom Bo-
ris Ţugui.
Seară literară
Cu p rileju l com em orării a 125
a n i d e Ia m o a r te a m a r e lu i p o e t
rus A. S. Puşlcin, b ib lio teca c e n ­
trală reg ion ală, în colab orare cu
C on siliu l reg io n a l A .R .L.U .S., n
organ izat la sediu l b ib lio tecii o
seară literară.
D upă p rezen tarea v ieţii şi o p e­
rei scriito ru lu i, s-a u c itit in fa ţa
a scu ltă to rilo r fra g m en te din p o ­
vestirea „F ata că p itan u lu i“, şi
p oeziile „C ătre C eadaev“, „In
greu surghiun sib erian “ şi scri­
so a rea T a tia n e i d in ro m a n u l in
versuri „E vgheni O neghin“.
Seară de întrebări
şi răspynstari
Zilele trecute, la bibloteca comunală
din Romos, raionul Orăştie, a avut Ioc
o interesantă seară dc întrebări şi răs­
punsuri, organizată cu concursul tov.
Viorica Peţan, bibliotecară principală la
biblioteca regională Deva. Cu acest pri­
lej, tov. ing. Ştefan Ilomorodeaii. vice­
preşedinte al Sfatului popular raional
Orăştie, a vorbit despre „Organizarea
şi retribuirea muncii în G.A C.“.
0000000000«
1962 indicii prevăzuţi pentru 8
lie şi-au propus să aplice pe o g
scară tot mai largă exploata- o
rea în trunchiuri şi catarge, să g
organizeze tot mai multe bri- g
găzi complexe cu plata în g
acord global, şi să ridice gra- g
ciul de calificare al unui mare
număr de lucrători. Traduce-
rea în viaţă a acestor măsuri S
le permite ca din parchetele g
şi sectoarele întreprinderii să g
extragă cantităţi tot mai mari g
dc lemn de sortimente supe- g
rioare. In luna februarie de g
pildă, numai în prima decadă, g
au extras peste plan 12 m.c. o
buşteni gater de rulaj, 25 m.c. o
buşteni celuloză şi 27 m.c. o
lobde industriale. so
/*¦ " % / /» Jm îU b rig ă z ii
’fifi&arwţs.vg*3i
o Inloriuarea politică, in pas
cu evenimentele
(pag. 2-a)
o Din activitatea organizaţii­
lor de partid (pag. 3-a)
® Folosirea creditelor banca­ In lu n a 'decem brie a a n u lu i suri, D c p ild ă , s-a e x tin s a rm a ­
trecu t, m ulte brigăzi de la se c ­ rea m etalică, sistem care p er­
re — calc operativă de valorifi­
care a rezervelor interne toru l II al m inei L u peni n-au m ite ob ţin erea unor ra n d a m en ­
(pag. o-a) în d ep lin it p lan u l de p roducţie. te sp orite. R ecen t a fo st in tro ­
o Popoarele lumii sini alături In leg ă tu ră cu acest lu cru, to ­ d u să arm area m eta lică în a b a ­
de Cuba varăşul A ndrei N agv, secretarul tajul fron tal nr. 2 de pe stra ­
(pag. 4-a). o r g a n iz a ţie i d e p a r tid d in s e c ­ tu l 5. D e a lt fe l, c o m p a r a t iv c u
tor, ne sp un ea d e u n ă z i: lu n a d ecem b rie, In ia n u a r ie a.c.
— In su c ce su l din d ecem b rie s-a a rm a t de p este 4 ori m ai
ne-a d at m u lt de gîndit. De vre­ m u lt 1
m e ce ex istă b rigăzi care nu-şi D e asem enea, m area m ajori­
realizează p lanu l, în seam n ă că tate a b rigăzilor sin t con d u se
m u n ca nu m erge bine. C hiar de m em bri şi ca n d id a ţi de
d a că p la n u l de p ro d u cţie al sec­ p artid , iar fieca re m em bru al
toru lu i e realizat, nu-i m otiv de biroului o rg a n iza ţiei de b ază
lin iş tir e : p rod u ctivitatea nu-i răspunde de un num ăr de b ri­
rid ica tă , nu to ţi oa m en ii ciştig ă găzi.
bine... Ia tă de cc T oate acestea
biroul organ i- C onvorbire cu tovarăşu l au fă cu t ca în
zaţiei de partid ANDREI NAGY lu n a ian uarie o
din secto r şi-a secretaru l o rg a n iza ţiei de p artid sin g u ră b riga-
p rop u s ca în a- de la sectoru l II al m in ei L u peni dă să n u -şi inde-
cest an să ia ast- p lin ea scă p la.
f e l d e m ă s u r i in c it f ie c a r e b r i­ nj.il : c e a c o n d u s ă d e m in e r u l
gad ă să-şi p oată în d ep lin i rit­ ştefa n D em eter.
m ic sa rcin ile de p lan... A ceasta e o b rigad ă nou în ­
D u p ă cum arată fap tele, b i­ fiin ţată — ne sp un ea tovarăşul
rou l o rg a n iz a ţiei de p artid a şi N agy. P rin u rm a re e lip sită dc
fă c u t in m are m ă su ră ceea ce exp erien ţă. In p lu s, e a trece
şi-a p rop us. M ai în tîi a fo st în ­ acum prin lu crări vechi, care
d ru m ată con d ucerea teh n ică a crează m ulte greutăţi. A ltfel,
sectoru lu i să reorgan izeze b ri­ c o b rigad ă bună. D em eter are
găzile. A şa s-a p roced at cu b ri­ în să unele d eficien ţe în m u n ca
ga d a con d u să de m inerul A le­ de conducere a brigăzii, pc care
xan dru M uszta. S -a co n sta ta t că n ea p ă ra t treb u ie să le lich id eze.
această b rigad ă nu dădea ra n ­ El nu este în că d estul de e x i­
d a m en tu l ceru t în ab ataj fr o n ­ gen t. D e a sem en ea , n u ştie în că
tal. D e a ce ea a fo s t tr a n sfo r m a ­ să o rg a n iz ez e b in e lucrul...-
tă în b rigad ă de p regătiri, lu ­ P rin urm are, tovarăşu l N agy
crări pe caro oam en ii le cu n osc cu n o a şte b in e cau zele p en tru
m ai bine. R ezu ltatu l: în lu n a ia ­ care b rig a d a lu i D em eter n -a
nuarie, b rigad a a realizat cea reu şit să realizeze p la n u l în lu n a
m ai m are viteză de avansare trecu tă. Un fa p t p ozitiv, d esigu r,
pe exp loatare ! şi o d ovad ă în a cela şi tim p ea
Au m ai fo st lu ate si alte m ă- ex istă p reocu p are p en tru rid ica ­
rea tuturor b rigăzilor la n iv e­
lul celor fr u n ta şe . D e a ltfe l, în
In m tîm pinarea Z ile i ceferiş tilo r legătu ră cu aceasta, tovarăşul
,U' J H V J ÍV U I ’LXX r j \ ^ .-r i rr in s m M T r .-!s r ift^ r x r r ~r z m iT T r c in ;* X x r tt r í 2 X i>XKnLX» X X Kan * IJ9* I.V , í IU?~4Vj U J í í /CT?m *? i Nagy ne spunea V
— C olectivul sectoru lu i n ostru
Realizări frumoase pe raza R.C.M. Simeria s-a a n g a ja t ca în ce p în d din lu n a
februarie, to a te b rigăzile să o b ­
D esfă şu rin d larg în trecerea sută, sarcin a sta tică pe vagon ţin ă rea liză ri la n iv elu l celor
socialistă, colectivele de m uncă dc m a rfă a fo s t sp o r ită cu 3,5 la fru n ta şe.
ale ceferiştilor de pe raza Re. su tă reducînd m ed ia de sta ţio ­
gu iatorului de circu laţie şi m iş­ n a re a v a g o a n e lo r cu 12 la s u lă Un a n g a ja m en t valoros. P en ­
care (R .C .M .) S im eria au obţi tru în d ep lin irea lui s-au lu at
n u t in lu n a ia n u a rie realizări La ob ţin erea acestor succese deja m ăsuri eficace. Ia tă un
deosebit de im portan te. au co n trib u it în m arc m ăsu ră exem plu . B iroul o rg a n iza ţiei dc
co lectiv ele de ceferişti din s ta ­ p artid a tra sa t sarcin ă unor m i­
A stfel p lan u l la ton e ex p ed ia ­ ţiile : Sim eria, H unedoara, Peş- neri cu m ai m u ltă exp erien ţă să
te a f o s t d e p ă şit cu 17 la su tă , tiş, C ălan, A lba Iu lia, O răştie, aju te b rigăzile m ai noi, care au
la v a g o a n e d e s c ă r c a te cu 8 la Iiia si altele. *' greutăţi. A stfel de sarcin ă a p ri­
m it m in e r u l I o a n P o p a . C it îl
Angajamentele devin fapte priveşte pe A ndrei N agy, el s-a
an gajat să ajute pe şeful de b ri­
M u n citorii ce ferişti din sta ţia tilor, au h o tă rit ca in lu n a f e ­ gadă Ştefan D em eter să-şi or­
A ibă Iu lia co n tin u ă cu su cces b ru arie să red u că la m inim um ganizeze m ai b ine m unca, să fo ­
tra d iţia fru m oaselor realizări staţion area vagoan elor la în că r­
d o b in d ite a n u l trecu t. în c ă de ia care şi d escărcare. P în ă-n data losească m ai raţion al utilajele.
în cep u tu l an u lu i 1962, ei s-au a n ­ d e 11 a a c e s t e i lu n i, in d i c e l e d e
gajat să resp ecte în tocm ai re­ A sem enea exem p le s-ar m ai
gu la rita tea şi sigu ran ţa circu la­ staţionare a fost redus cu peste p utea da. C onsiderăm în să că
ţiei trenurilor. 20 la sută. In felu l acesta, se sîn t su ficien te p entru a garanta
In lu n a ian u arie, an g a ja m en ­ că an gajam en tu l m inerilor va
asigu ră o circulaţie după grafic deveni faptă.
tu l lor a fo st în d e p lin it. D e a se ­
m en ea, in cin stea Z ilei c e fe r iş­ a tuturor vagoan elor. N. ANDRONACHE
S. TRUŢA
C H E Z Ă Ş IA B E LŞ U G U LU I
wnnBBRDEaîBBHuiHiHBHc or.aninDinnBiBiBHnnssnnnnBaDc .ri!ssrr..BBt< R f f lR n n a tn a R 3Ki3 M R «iinH B H aaB enaB aB B B B Q B B aeB V D B aB anR n u M B i n a ^
Porţile bunăstării, Gospodăria noastră
larg deschise va deveni mai înfloritoare
Vestea încheierii colectivizării în regiunea Hunedoara Cu deosebită sa tisfa cţie au a fla t m em brii g o s­
a fost primită cu multă bucurie dc către toţi membrii podăriei agricole co lectiv e din B ălata că r e g iu ­
gospodăriei noastre colective. Fiecare din noi ne dăm nea noastră a fost com p let colectivizată.
scama că astfel, în faţa întregii ţărunimi muncitoare,
porţile belşugului au fost larg deschise. O demonstrează Prin rezu lta tele o b ţin u te an de an. gosp od ări­
faptele, realizările dc pină acum ale cclcr care, urmînd ile agricole co lectiv e au d even it p uternice c e n ­
îndemnul partidului, au păşit cu încredere pe calca gos­ tre de atracţie pentru to a te fa m iliile de ţărani
podăriei colective. m uncitori cu gospodării in dividu ale, atrăgin -
d u -i în m area fam ilie, acolo unde b elşu gu l nu
Pentru noi, colectiviştii din Orăştie, acest lucru sc num ai că aju n ge dar şi prisoseşte. M inunate
concretizează prin bunăstarea care a pătruns în casele sin t p ersp e ctiv ele c a r e se d esc h id acu m în fa ţa
oamenilor. Colectiviştii Vasile Balaş şi Ioan Rad, de g o sp od ăriilor co le c tiv e din reg iu n ea n o a stră ,
pildă, atótil trecut, pentru zilele-muncă efectuate în v a ste sin t p o s ib ilită ţile lor de d ezv o lta re.
G.A.C.,|aţi primit fiecare cite 2.000 kg. grîu, 1.130 kg.
porumb, 565 kg. orz, 1.6U0 kg. cartofi, 200 kg. zarza­ D eşi tînără, gospodăria n oastră a reu şit să se
vaturi, 33 kg. brinză, 40 litri ţuică, şi aproape 4.000 im pună, a tit prin p ro d u cţiile realizate cît şi p rin
ici. Primul şi-a construit o casă, iar al doilea şi-a cum­ veniturile obţinute de colectivişti, ca o u n itate
părat casă, aparat dc radio, mobilă etc. Şi ca ei sîui cu p o sib ilită ţi m ari de d ezvoltare. In acest an,
mulţi alţii. tot satu l fiin d o singură fam ilie, vom m unci
cu şi m ai m are rîvnă pentru p rosperitatea g o s­
Dar belşugul şi bunăstarea înseamnă pentru noi mai podăriei noastre.
mult dccît atît. înseamnă sporirea fondului de bază de
la 756.000 ici în 1061, la peste 27)0.000 lei în 1065; în­ Cu to a te că si în an u l tr e c u t am re u şit ?ă
seamnă sporirea veniturilor băneşti dc la 1.600.000 lei ob ţin em p rod u cţii rid icate (2.500 kg. porum b şi
— cît ne-am propus să realizăm în 1962 — la aproape 1.600 k g. g riu fa h e c ta r ) in a c e st an n e v o m
2.400.000 lei in 1965; înseamnă eşterca valorii zilei- strădui să realizăm p este 2.000 kg. griu şi p este
muiică pînă la aceeaşi dată cu peste 25 de Ici. 3 .0 0 0 kg. p o r u m b la h a . P e n tr u r e a liz a r e a a c e s ­
tor ob iective, în aju toru l nostru vin m ec a n iz a ­
Bineînţeles că acestea le vom înfăptui prin dezvolta­ torii. T ractoarele ne vor efe ctu a în acest an cel
rea continuă a creşterii animalelor, prin sporirea pro­ m ai m are volum de lucrări agricole ca arături,
ducţiei dc cereale la hectar, prin înfiinţarea dc noi ra­ însăm înţări, în treţin erea cu lturilor şi recoltări.
muri dc producţie. Noi, colectiviştii din Orăştie, avem
V posibilităţi să facem acest lucru. Numărul bovinelor, C a orice bun gospodar, co lec tiv iştii din sa tu l
bunăoară, va spori — pînă la sfîr.şilul .şcscnalului — de B ălata nu vor precupeţi nici un efort pentru a
la 200 capete, la aproape 500 capete, al vacilor de la da v ia ţă recom andărilor C onsfătuirii pe ţară a
178, la 275, al porcilor graşi de la 194, la pesie 300 ca­ ţăranilor co lectiv işti. p en tru a tran spu ne în
pele, al ovinelor de la 1.600, la 2.000 capete, iar al p ra ctic ă e x p e r ie n ţa fr u n ta şilo r in ce ea c e p r i­
pasărilor dc la 470, la peste 5.000 bucăţi (efectiv matcă). v eşte creşterea an im alelor — izvor de m ari v e ­
nituri. N u m ăru l a n im a lelo r va spori în a cest an
Pînă la sfirşitul anului 1965 va creşte simţitor şi pro­ cu în că 10 vaci si 30 v iţele. In a cest fel vom
ducţia dc cereale. reuşi să realizăm o încărcătură de p este 40 b o ­
v in e d in care m ai m u lt dc 20 v a ci la su ta de
Pentru a smulge pămîntului rod cit mai bogat, vom h ectare şi un efectiv m ed iu anual de p este 80
folosi pc scaiă largă îngrăşămintelc chimice şi organice. cap ete porcine.
Dacă în acest an, suprafaţa pc care aplicăm îngrăşă­
minte este de 80 ha., in 1065 ea va ajunge ia peste Ţ inînd seam a de sarcin ile trasate de C on sfă­
300 hectare. tuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti ca fiecare
u n itate să crească cit m ai m u lte păsări, pentru
Aceste perspective spre care partidul ne călăuzeşte zi în ce p u t n oi vom p rocu ra în u rm ă to a r ele zile
dc zi paşii, vor face viaţa noastră din cc în ce mai 250 p ui d e o zi. p en tr u care am şi p r e g ă tit
adăposturile necesare.
o luminoasă, traiul mai îmbelşugat.
o în d ru m aţi zi de zi de organ izaţia de partid,
IOAN STRICATU noi co lec tiv iştii din B ă la ta n e an gajăm să m u n ­
secretarul organizaţiei dc bază P..M.R. cim şi m ai bine. pen tru a fa c e din gosp odăria
n oastră o u n itate m ai puternică, m ai în ­
de la G.A.G. din Orăştie floritoare.
GHEORGHE JULA
preşedintele G.A.G. „Bălăţana" satul
Bălata, raionul llia
g