Page 58 - 1962-02

pag. 5
? &z*&*& - S r
na
CULTURALI 1 LA SATE
Informarea politică,
pas cu evenimentele
ÎNTREBARE; Care este
locul pe care-1 ocupă infor­
marea politică între nume­
roasele activităţi ce se des­
făşoară la căminul cultural
din satul A'iăceu ?
RĂSPUNS : Pot afirma că
ocupă locul cel mai impor­
tant. E şi firesc să fie aşa. nalul vorbit, in faţa partici­
Căminul cultural are sarcina panţilor s-a produs cu un
ca, in primau rină, să facă frumos program. brigada ar­
cunoscută politica partidului, tistică de agitaţie. Astfel de
să informeze colectiviştii asu­ acţiuni am organizat la că­
pra celor mai importante eve­ min şi cu prilejul desfăşurării
nimente interne legate de de- lucrărilor Consfătuirii pe ţară
săvirşirea construcţiei soda-, a ţăranilor colectivişti.
liste. precum = = = = = = = = = = = ............................. . Temeca. ..Ma-
şi asupra po­ Cn o n v o r b, i.r e cu t. o v .
liticii externe ALEXANDRU CHIRIŢA, libertăţi ale po-
promovate de directorul căminului cultural porului nos-
guvernul R.P.R.. din Măceu
De asemenea, = 7 ¦ ....... -
căminul cultural are sar­
cina să lărgească orizontul
de înţelegere a fenomenelor
de politică internaţională. să
popularizeze succesele obţi­
nute pe plan mondial de pu­
ternicul lagăr socialist. Infor­
marea politică îmbogăţeşte
cunoştinţele politico-ideolo­
gice ale colectiviştilor, ii mo­
bilizează la îndeplinirea sar­
cinilor de muncă. De aceea
ea trebuie să fie făcută ope­
rativ. în pas cu evenimentele.
ÎNTREBARE: Care sînt
formele de activitate prin
care realizaţi informarea po­
litică ?
R Ă S P U N S -.Informarea, po­
litică, dat fiind importanţa organiza în viitor informă­
ei, constituie o parte inte­ rile politice la căminul cul­
grantă a muncii cultural-edu- tural ?
cative ce are loc la cămin.
1Astfel. în cadrul şezătorilor,
cu prilejul organizării zilei
de odihnă a colectivistului, in
jurnalele vorbite etc., se face
o informare politică asupra
celor mai importante şi ac­
tuale evenimente interne şi
externe. 'Această informare,
pentru a fi cit mai atractivă,
îmbracă forme ca : revistă a
evenimentelor interne şi ex­
terne (o scurtă prezentare a
situaţiei politico-economice
pe plan intern şi internaţio­
nal). lectura presei, buletinul
de ştiri şi audiţii la radio.
De exemplu, pentru a infor­
ma sătenii asupra felului în
care se desfăşurau lucrările
Congresului al XXII-lea al
frumos program artistic
B rigad a a rtistică de agitaţie
a a n u lu i I A din cad ru l şcolii
te h n ic e de co n ta b ilita te din
Sebeş — sub conducerea prof.
d irigin te T roancă Ilie — a p re­
zen ta t zilele trecu te în cin stea
elevilor fru n ta şi la în v ăţătu ră
din an u l I u n fru m os şi b ogat
program artistic.
In toate unităţile
preocupare
’A c t iv i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă a n u l
tre cu t in cad ru l I.I.L . „6 A u g u st“
din P etroşan i a urm ărit în d e ­
plinirea sarcinilor de plan. S uc­
cese im p o r ta n te s -a u o b ţin u t în
ram urile alim entară, preparate
din carne, co n fecţii, p oligrafie,
rep a ra ţii de u tila je şi a ltele,
unde p lanul de producţie a fost
d ep ă şit în m ed ie cu 10— 12 la
su tă .
In aceste u n ită ţi s-a îm bună­
tă ţit radical şi ca lita tea prod uc­
ţiei. E fortul colectivului pentru
depăşirea p lan u lu i şi îm b u n ătă­
ţirea calităţii, a fost îm p letit cu
preocuparea pentru obţinerea de
econom ii şi reducerea con su m u ­
r ilo r s p e c if ic e . 'A c r e s c u t d e a s e ­ rile a ră ta te se m ai ad au gă se­
m en ea p ro d u ctiv ita tea m u n cii în
a ce ste u n ită ţi în m ed ie cu 8 la
su tă .
’A u f o s t în s ă u n it ă ţ i, ş i a c e s ­
tea din c e le m a i p rin cip a le din
cadrul întreprinderii, care nu
s-a u rid ic a t la n iv elu l sa r­
cinilor. 'Astfel, în ram u ra e x ­
tractivă a m aterialelor de co n ­
strucţii, producţia glob ală a fost
r e a liz a tă n u m ai în p rop orţie d e
87,58 la su tă. D e a sem en ea la
b inale şi la m obilă, p rocentu l de
realizare a p lan u lu i se ridică n u ­
m ai la 91,26 la sută. P rin p o n ­
derea m are pe care o au aceste
u n ită ţi în cadrul întreprinderii,
ele au in flu en ţa t negativ. în trea ­
g a a c t i v i t a t e e c o n o m ic ă 1.
ţ$!
P.C.U.S., am organizat la că­
min cu regularitate citirea
presei în grup. Pentru a face
cunoscută cuvlntarea tov.
Gheorghe Gheorghiu-Dcj ţi­
nută cu acest prilej, am or­
ganizat la căminul cultural
un jurnal vorbit. După jur­
rile drepturi si
tru“„ „Marea
¦ ¦. — : — ¦¦ Revoluţie So­
cialistă din O c to m b r ie p r e ­
cum şi altele, au însoţit cu
regularitate şezătorile şi se­
rile de odihnă ale colectivis­
tului organizate la cămin.
Este important să arătăm că,
nu ne limităm doar la pre­
zentarea unor situaţii, eve­
nimente, ci le şi comentăm.
'Se întimplă des ca la aceste
informări politice să ia cu-
vintul şi auditorii, să facă
completări. Dacă auditorul
este activ la informările po­
litice, înseamnă că acestea
au fost interesante, expuse
atrăgător şi, ceea ce este
foarte important, eficiente.
ÎNTREBARE : Cum veţi
R Ă S P U N S : Vom căuta ca
şi piuă acum să le facem cu
aceeaşi promptitudine îm­
preună cu alte manifestări
cultural-educative, pentru a
atrage cit mai mulţi, colecti­
vişti. Informările politice vor
fi organizate şi în alte forme
de activitate, cit mai vii. pen­
tru a stîrni mereu interesul.
Intenţionăm să mai organi­
zăm la sfirşitul fiecărei săp-
tămini o cronică a situaţiei
internaţionale, in care să pre­
zentăm evenimentele politice
ce au avut loc in săptămina
respectivă. De asemenea, în
afişerul din faţa căminului,
vom expune la zi presa de
partid, articole importante
extrase din ziare etc.
Ş i-au dat con cu rsu l elevii Io-
sif B u cşoi, A urelia P op ovici. Ion
Ş tefan , Z achiu C om ăn elea, N ico-
lae D iacon escu şi alţii.
P rogram u l a fost p rezen ta t în
faţa elevilor şcolii şi ai b oln a­
vilor c ă in in u lu i-sp ita l nr. 1 din
Sebeş.
C. BISCA corespondent
P rintre ca u zele care au dus la
n erealizarea sarcinilor de plan
la a ce ste u n ită ţi se n u m ără şi
n eritm iefta tea în ap rovizion area
cu m aterii prim e ca : cherestea
de ruşinoase şi clei. A m p lasa­
rea con casoru lu i la o d istan ţă
prea m are de cariera de piatră
este iarăşi o cau ză care a d eter­
m inat creşterea ch eltu ielilor de
transport şi de m anoperă. A ces­
te cauze, oarecum obiective, nu
sin t însă sin gu rele. R ecla m a ţia
p r im ită din p a r te a O.C.L. din
A lba Iu lia p riv ito a re la c a lit a ­
t e a s la b ă a c e lo r 14 g a r n it u r i d e fă a fo st d ep ă şit cu 10 la su tă.
m ob ilă de b u cătărie, sc o a te în
evid en ţă şi lipsa unui control
m inuţios al calităţii. La lip su ­
rioasele d eficien ţe în ceea ce
p riv eşte organ izarea m u n cii şi
slaba disciplină tehnologică.
D iscu tarea cifrelor de plan pe
an u l 1962 a fost un bun prilej
pentru an aliza a ctiv ită ţii depuse
pe anul 1961. In cadrul dezba­
terilor, m u n citori ca tov. P etre
R usu, Iu liu Andraş şi alţii, au
subliniat n ecesitatea unei m ai
bune organizări a procesului de
p rod u cţie în to a te u n ită ţile, o
p reocup are m ai m are în se cţiile
unde a ctiv ita tea de producţie
s-a d esfăşu rat sub n ivelu l p osi­
bilităţilor. Ei au su b lin iat n ece­
sita te a d esch id erii cursurilor de
m inim teh n ic pentru ridicarea
calificării m uncitorilor şi a unui
Pregătirea profesională este o preocupare însemnată pentru lucrătorii Staţiei C.F.R. din
Simeria.
IN FOTO : Elevii şcolii de gradul I — mişcare şi comerţ — scriu lucrarea de control la
semnalizare.
------..-.-.------------------ ........... ........ ........ ........¦...¦...-• ' • • • • • t i ------------------------------*-.-.-.-----.-.--.-.-.-..--.-.-.--.-.-.-.-.-----------— ..... ..................... - măvara e fierbinte ; HAŢEG : g o s te " , m u z ic ă u ş o a r ă r o m in e a s -
n in te re s u l c ă lă to rilo r şi a l întreprinderii
P rin cip a lu l ob iectiv în a ctiv i­
ta tea m u n cito rilo r din în tr e ­
p rin derile de tran sp ortu ri auto,
care lu crează pe cu rsele de că ­
lători, trebu ie să fie asigu rarea
tran sp ortu lu i în cele m ai bune
co n d iţii p recum şi asigu rarea
ren tab ilizării cu rselor pe toate
tr a s e e le .
In scrisoarea trim isă red ac­
ţiei, to v a ră şu l M oise A ndrei, de
la în tr ep rin d er ea „E conom ica"
din S eb eş, ne sesizea ză un caz
in ca re a cest ob iectiv n u este
resp ecta t.
Pe V alea S eb eşu lu i sîn t în ş i­
rate, în cep in d cu com u n a Pe-
treşti, n o u ă lo ca lită ţi. A ici, pe
traseul Sebeş - Şugag, circulă
două autobuze cu cap acitate de
31 lo c u r i fie c a r e şi fa c în to ta l
8 cu rse — 4 dus, 4 în tors.
In tre lo ca lită ţile Sebeş şi Laz
autobuzele sîn t ziln ic su p ra în ­
cărcate. D e fiecare d ată că lă to ­
resc pe a ce a stă ru tă p e ste 70
p ersoan e in tr-u n autobuz, d in ­
tre care, 30-35 fo lo sesc a b o n a ­
m en tele de călătorie zilnic.
A utobuzele de pe a cest traseu
nu coresp u n d n ici pe d eparte
cerin ţelo r. A vind o c a p a cita te
m ică, m u lţi călători răm în pe
jos, iar cei care reu şesc să se
urce, că lă to r esc in co n d iţii n e­
c o r e sp u n z ă to a r e .
D e la sta ţia Laz, p in ă la Că-
p iln a — unde îşi are cap ătu l li­
niei u nu l d intre au tob uze — nu
călă to resc în m edie m ai m ult de
12 p e r so a n e în tr -o cu rsă . In tr e
Laz şi Ş u gag — unde îşi are sta ­
ţia fin a lă cel de-al d oilea a u to ­
buz (A lba Iu lia — S eb eş-Ş u gag),
c ă lă to r e sc z iln ic m a x im u m 30
persoane.
aceeaşi
control efic ien t şi riguros al c a ­
lită ţii şi a felu lu i cum se îngri­
jeşte u tilaju l.
M ăsurile lu ate de con d ucerea
întreprinderii sub îndrum area
organ izaţiei de partid, printre
care controlul ca lită ţii pe faze
de lucru, reorgan izarea b rig ă zi­
lor etc., au în c e p u t să dea p r i­
m ele roade. B ila n ţu l în to c m it la
sfirşitu l lu nii ian u arie din acest
an arată o preocupare m ai m are
în to a te u n ită ţile în trep rin d erii.
P lan ul producţiei glob ale şi m ar­
îm bucurător este fap tu l că
su ccesele im portan te s-a u ob ţi­
n u t în se cto a re le care în anul
trecut au avut o activitate m ai
slab ă. E ste o d o v a d ă în p lu s a
fap tu lu i că atu n ci cind există
p reocu p are din p a rtea co n d u ­
cerii, a o rg a n iza ţiei de bază şi
a sin d icatu lu i, se pot ob ţin e re­
zu lta te bune în to a te u n ită ţile.
D ar, rezu lta tele ar fi şi m ai
bune dacă s-ar fi rem ed iat to a ­
te d e fic ie n ţe le o b serv a te în anul
trecu t. A şa de pildă, n ici acum
nu s-a u d eschis cursurile de
m inim teh n ic, iar m ontarea co n ­
casorului lingă cariera de piatră
în tîr z ie .
R ezerve in tern e care să ridice
a c tiv ita te a de p rod u cţie în to a te
u n ită ţile întreprinderii „6 A u ­
g u st“ din P etroşan i, sîn t d estu le,
ele trebu ie însă d escop erite şi
fo lo site din plin.
H. VASIEONI
DRUMUL1 SOCIALISMULUI Nr. 2223
18 FEBRUARIE 1962
PR O G R A M U L 1 : 6,00 M e lo d ii gram e m u zicale alcătu ite de a s­
p o p u la re r o m in e şti; 6,30 M u zică cu ltă to ri" : 15.05 P ro g ra m de m u ­
u şo a ră : 7,15 M u zică in te r p r e ta ­ zică p op u lară rom în ească p en ­
tă de fa n fa r ă : 7,30 C o n cert de tru fru n ta şii recoltelor b ogate r
d im in e a ţ ă : 8,00 Ş c o a la şi v ia ţa : 15,30 L a şeză to a re: P rin g o s p o -i
8.30 J o cu ri p o p u la r e r o m in e şti d ă riile a g rico le co lectiv e din re ­
din d iferite regiu n i ale ţă rii ; g iu n e a C lu j: 16,10 E stra d a m e­
8,50 ..G h id m u z ic a l“ : 9,30 T e a ­ lo d iilo r : 16,45 D in lite r a tu r a
tru la m icro fo n p en tru cop ii : a n tifa s c is tă fr a n c e z ă : 17,00 P re­
„ C ă p ita n la 15 a n i" ; 10,34 M u­ lu cră ri co ra le: 17,15 M elod ii c e ­
zică d istr a c tiv ă , 11,00 F o rm a ţii leb re: 17,40 D in c e le m ai c u n o s­
fru n taşe de artişti a m a to r i: cu te cîn tece p op u lare rom in eşti:
11.30 V o rb eşte M o s c o v a ; 12,00 18,45 M u zică p o p u la r ă r o m în e a s ­
M uzică p o p u la ră r o m în e a sc ă ; că in te r p r e ta tă de B en o n o Si-
12.30 In te r p r e ţi d e m u z ică u ş o a ­ n u lescu : 19,05 ,,M elod ii, m e lo ­
ră : 13,10 D e to a te p en tru to ţi ; dii", în p ro g ra m m u zică u ş o a ­
13,45 C o tele a p e lo r D u n ă r ii;
14,00 R e c o m a n d ă r i d in p ro g ra m ; r ă d e c o m p o z it o r i d in R. P.
14,05 M u zică u şo a ră ; 14,35 „P ro-
B u lg a ria :v 19,30 T ea tru la m ic r o ­
fon: p rem iera „T ania", ad a p ta re
r a d io fo n ic ă d u p ă p ie sa lu i A le-
x ei N ik o la ev ic i A r b u z o v ; 21,15
M uzică de dans.
P R O G R A M U L II : 7,00 M ici
p ie se de e s tr a d ă ; 7,20 M u zică
p o p u la r ă ro m în ea sc ă şi a m in o ­
r ită ţilo r n a ţio n a le : 8,00 D in cîn -
18 FEB R U A R IE 1902 te c e le fe r o v ia rilo r n o ştri : 8,30
C lu bu l v o io şiei ; 9,00 M uzică
Í DEVA: Tom degeţelul; HU­ u şo a ră : 9,30 C în tece d in fo lc lo ­
NEDOARA : S a furat o bombă; rul nou si jocu ri p op u lare ro ­
PETROŞ ANI: Ultimul meu tango; m in e şti ; 10,30 R ev ista p resei
SIMERIA: Două vieţi (seria I-a str ă in e : 10,38 Jo cu ri p o p u la re
şi a II- a ) ; ORAŞTIE : C a rm e n r o m in e şti: 13,15 M elod ii p o p u ­
de la Ronda; Cintecul m ării; la re r o m in eşti; 13,40 C în tă L u igi
ALBA IULIA: Lumea aplaudă; Io n escu ; 14,30 L a m icro fo n S a ­
Porto Franco'SEBEŞ ; învierea tira şi u m o ru l ; 15,15 C on cert de
d u p ă -a m ia z ă ; 16,00 O am en i şi
(seria I-a) ; BRAD : Cind pri­ fa p te: 16,07 „M elod ii de d r a ­
Vaca şi prizonierul; LONEA: c ă ; 16,30 D in f o lc lo r u l p o p o a r e ­
Oameni pe pod; TE1UŞ : Circul; lor ; 19,00 M u zică p o p u la ră ro ­
ZLATNA: Adio copilărie; 1LIA: m în e a sc ă : 19,30 M u zică de d an s:
A nalizîn d a cea stă stare de lu ­ 10,8 litr i la c e le 4 cu rse ce le Lumină la fereastră; ’APOLDU 20,05 M u zică ro m în ea sc ă de
cruri se co n sta tă că tovarăşii face zilnic în tre aceste lo ca li­ DE SUS: Prin gospodăriile co­ d a n s ; 20,30 „A lm an ah m u zi­
din co n d u cerea a u tob azei IR TA tăţi. Pe an, se con su m ă ap ro­ lective ale Olteniei. c a l“ (19) D in m uzica p o p o a re­
din S eb eş nu au avu t o b un ă x im a tiv 4.000 litr i b en zin ă , c a n ­ lo r ; 22,00 M u zică de d an s.
orien tare în stu d ierea acestor tita te cu care ar p u tea circu la v~ »fi r - 'r ~ ' r ^ r ~ > r
traseuri. Pe lin gă fa p tu l că a u ­ un. an de zile un au tob uz pe o ’ f i f ' f i r r~' /—1;—«
tobuzele sîn t su p raaglom erate d ista n ţă d e 8 km . D e aici vin e şi
în tre sta ţiile Sebeş— Laz, deci nu propunerea sa de a s e scurta ca ­ G . B. 1 FILIALA PETIfflŞftlf
s-a ră sp u n s la cerin ţele de tra n ­ pul de lin ie la autobuzul Sebeş-
C ă p îln a cu 6 km ., d eci să circu le ANGAJEAZÂ
sp ortu ri ale p o p u la ţiei în co n d i­ p in ă la Laz, răm în în d ca a u to ­
b u zu l d e p e ru ta A lba Iu lia — > un inginer cu pregătire în ramura
ţii op tim e, au tob uzele sîn t în ­ alimentară,
cărcate cu p rea m ulţi călători,
deci greutatea d epăşeşte ton a­
Sebeş— Ş u gag să fie fo lo sit şi de cu următoarele condiţii:
lo c u ito r ii din C ăp îin a. A cest lu ­ d ip lo m ă de isag’Mae.f8
cru ar d uce şi la ren tab ilizarea Y eciiim e bbi fu n cţie sie 4 saaal
cursei resp ective pe p orţiun ea
L az-Şugag. In acelaşi tim p , p en ­
tru a asigu ra con d iţii op tim e de J I—/ t-- / i J W-/ k—/ w—y KmJw-J «-- t V—> W»/ V J i J v J I---- f W / »----/ \----1 V
jul adm is, ceea ce con travin e re­ tra n sp o rt oam en ilor m un cii, pe
gu lilor de circu la ţie şi con trib uie ruta Sebeş-Laz, con d ucerea au ­ ANUNŢ . r . . .. r . 1 i
la u zarea au tob u zelor în a in te de tobazei treb u ie să ia n eap ărat *
vrem e. De Ia staţia Laz, autobu­ m ăsuri de în locu ire a au tob u ­
zul ap arţin în d autobazei Sebeş zu lu i care circu lă în m om en tu l „Fabrica de Ciment Dej“ regiunea
îşi co n tin u ă cu rsa p en tru 12 c ă ­ de fa ţă , cu u n a u to b u z ,,T. V .“ , Cluj, str. Gheorghe Gheorgbiu-Dej nr. 13'
lători în m edie, fa p t care este cu o ca p a cita te m ai m are. telefon nr. 31 — 32, vinde fără repaitijii
con train d icat, d eoarece pe a cea ­ din stoc supranormativ:
stă p orţiu n e de 6 km . cursa este A ceastă d orin ţă a oam en ilor
m un cii este pe d eplin ju stific a ­
d eficitară. tă şi r e a liz a b ilă avin d in v ed e­ — Acid azotic
In s c r is o a r e a sa, tov. 'M oise re că p in ă la Laz drum ul este
A ndrei face urm ătorul calcul pe b u n . R ă m î ’-'c c a o r g a n e l e c o m ­ — Acid clorhidric tehnic
care este b ine să-l fa că şi co n ­ p eten te să tra d u că în v ia ţă
d u c e r e a a u to b a z e i I. R . T. A. a c e a s tă p r o p u n e r e ca r e e s te in — Materiale chimice diferite
Sebeş. in teresu l călătorilor şi al în tre­ (reactivi)
p rinderii.
A utobuzul con su m ă pe un — Nituri diferite
drum de ca teg o ria a IV -a (Laz- D. CRICOVEANU — Materiale me t a l u r g i c e i
C ă p îln a ) 45 litri de b en zin ă la (după o corespondentă a tov.
100 de km ., ceea ce în se a m n ă
Moise Andrei)
diferite
Creşte n u m ăru l spectatori lor
D e la în cep u tu l an u lu i şi pină — Diferite materiale P.C.I. f-,
acum , la cin em atografu l „7 N o ­
iem b rie“ din P etro şa n i cu c e le în a c e st tim p , au fo s t fă c u te Listele complete se trim it la cererea celor >
7 film e rulate, s-au p rezen tat p rezen tă ri la film ele „C ind p ri­ interesaţi.
175 sp ecta co le, care au fo st v i­ m ăvara e fierb in te“ şi „C azacii“.
zio n a te de 42.954 sp ectatori. T ot
R. BĂLŞAN
corespondent
iJn „provizoracare se A L IM E N T A R A PETR O ŞANI^.
{ angajează urgent ]
prelungeşte ’REVIZOR! DE GESTIUNI!
S ecţia fizio tera ­ în tr-o sală ad ecva­ Oare e atit de cu limifele de salarizare între ]
p ie a p o liclin icii din tă s-ar putea face greu să se curm e
D eva, p in ă în lu na sim u ltan cu 7 tra ­ cu „ p ro v iz o ra tu l“ în [ 700-925 lei lunar.
noiem brie, an ul tr e ­ ta m en te m ai m ult, care se află secţia T
cu t fu n c ţio n a in la a p a ra tele de raze fizioterap ie a p o li­
bune con d iţiu n i, in- ultrascurte, in fra - clin icii din D eva ? !.Condiţiile de angajare s:nf: studii medi.. )
tr-o aripă cu labo­ roşii, u ltra v io lete, de E atit de greu ca
ratorul. D a t o r i t ă im pulsuri electrice a p a r a te le p u se la tidi e speci.alii.t. at.e sau st, udii medii cu stagiu]
unor am enajări fă ­ la p a n th o sta t, so - d ispoziţie să fie date
cu te la a c e a stă a ri­ in teg ra ] în fu n c ţiu ­ ' de cel pufin 2 ani. j
pă, secţia am intită NO T A ne ? D acă nu se gă­
a fost m utată „pro­ sesc a lte posibilităţi 1
vizoriu “ într-o în că ­ lux etc. D eci, în tr-o de rezolvare a pro­
pere im proprie, unde oră s-ar rezolva blem ei, ap aratele 1
„nici nu te p oţi în - circa 40 de cazuri, care acum ruginesc Pentru informafii suplimentare,']*)
vîrti“ — după cum care în p rezen t d u ­ n e fo lo site în b eci i
afirm ă şi sora te r a - rează 7-8 ore. T im p p ot fi p u se la d is ­
p eu tician ă. In p re­ p ierd u t în zadar, poziţia circum scrip ­ doritorii se vor adresa la ]
zent aici nu p oate m ai ales că afară ţiilor oraşului. Iar 1
fi tra ta t decît un de aparatul pentru în ceea ce p riveşte
singur bolnav o dată. u ltrascu rte şi, cu în ­ sp aţiul secţiei fizio ­ direcţiunea O.C.L. ALIMENTARA Petroşani î
treru p eri, cel d e in- terapie, acesta p oa­
în c ă la sfirşitu l fraroşii, celela lte nu te fi re zo lv a t prin .din str. Gheorghe Gheorghi u-Dej nr. 102 !
lunii decem brie, a - pot fi folosite, fiind eliberarea, cu spri­
m en ajările la lab o­ d efecte. In plus, d e­ cadre.
rator s-a u term inat, oarece spaţiul pus jinu l secţiei să n ă ta ­
dar bolnavii care au la d isp o ziţia fiz io - ATELIERELE B O LR . SIM ER IA
nevoie de tra ta ­ tera p iei e restrîns, te a Sfatului popu­
m ente terap eu tice alte trei ap arate lar o ră şen esc, a angajează de u rg e n ţă :
con tin u ă să le facă zac n e fo lo site în...
şi acum după aproa­ b eci. la un loc cu o u n e ia d in c e le 12 10 cazangii calificaţi
pe 4 luni, în aceeaşi canapea necesară 2 ingineri ele ctro “mecanici, mecanici, sau
încăpere im proviza­ unor tratam ente de să li o cu p a te in p re­
tă. A ceastă situ aţie d u r a tă . ingineri specialişti în material rulării
d ă u n e a z ă bunei zent de persoane 1 economisi financiar
fu n cţion ări a secţiei, 1 economist merceolog
avin d în v ed ere că p a rticu la re în im o ­
ln fo n n a \ii se pot ob\ine de la serviciul de
bilele Spitalului u n i­ personal al atelierelor
ficat Deva. N/X/V/V
I. STRAUŢ