Page 59 - 1962-02

D R Ü M t î R -W<5 TA t î S M Ü f : t j I
N f. 222$ L!UaSuL&CS2tiBESeS&â&Si
t&22SSS
HAŢEG D IN A C TIVITA TE A
&>-«S>0<
Instruirea agitatorilor
Pe b aza h otărîrii b iroului C o­
m itetu lu i raion al de p artid , cu
două săp tăm în i în u rm ă a în c e ­
p u t in stru irea agitatorilor de pe
lin gă organ izaţiile de bază de
la sate. Instruirea se face pe
centre de com ună de către m em ­
bri ai biroului şi a ctiv işti ai C o­
m itetulu i raional de p artid şi de
co m u n işti din a p a ra tu l de stat.
P în ă acu m , în to a te cele 19 co.
!nune ale raion u lu i au fo st p re­
d ate cîte două lecţii, din ciclu l
de 5-6 care se vor p red a. In co ­
m u n a L iv a d ia , de- p ild ă , la cele
O bună servire a abonaţilor
presă
Cu cîtev a zile în urţnă co m i­ de la sectoru l forestier B aru
tetu l co m u n a l de partid din
B aru M are a lu a t in d iscu ţie p ro ­
b lem a d ifu ză rii în b u n e condi-
ţiun i a presei. La plenara lăr­
gită a com itetu lu i com unal, au
p a rticip a t ca in vitaţi secretarii
o rg a n iza ţiilo r de b ază P.M .R . şi
U .T .M ., co n d u că to rii de în tr e­
p rin deri şi in stitu ţii din raza de
a c tiv ita te a O ficiu lu i P .T .T .R .
Baru Mare, precum şi salariaţii
acestui oficiu. .
D upă inform area prezentată
de tov. V aleria Iscru — dirigin­
ta oficiulu i poştal, au luat cu -
vintul num eroşi participan ţi.
P rintre altele, utem istul Radu
D ragii, de la sectorul forestier
B aru M are. a ară ta t că din c a u ­
za slabei preocupări, ziarele p ă ­
tru n d in m ică m ăsură în rin -
durile m uncitorilor forestieri. Cu
m ai m u ltă p reocu p are în ce p ri­
veşte contractarea de abona­
m en te şi b una servire a ab o n a ­
ţilor, num ărul acestora p o a te
creşte cu p este 200.
Au p articip at la discuţii şi
V ladislav Ion Bordei, secretaru l
o rg a n iza ţiei de b a ză P.M .R . din
G.A.C. L iv a d ia , F ra n cisc V lăd oa-
ne — p reşed in tele C om itetului
execu tiv al S fatu lu i popular L i­
vadia, C arol K eşeriu — secre­
taru l o rg a n iz a ţiei de b ază P.M .R .
D upă o săptăm ână de m u n că , e bine ven ită o excu rsie spre
crestele în zăp ezite.
Folosirea creditelor bancare — cale -
operativă de valorificare a rezervelor interne
U na din căile prin ca re te h ­
nica nouă p oate să -şi fa că drum
to t m ai larg in în trep rin d eri este
şi folosirea cred itelor bancare.
A cestea dau p osibilitatea v a lo ­
rifică rii in m o d u l ce l m ai o p e ­
rativ a rezervelor in tern e, a p li­
cării în tim p u til a celo r m a i
judicioase propuneri făcu te de
oa m en ii m uncii.
Pentru a analiza felu l cum
s-au ocupat colectivele în tre­
prinderilor din raion u l O răştie
de ridicarea n ivelu lu i tehnic al
p ro d u cţiei prin fo lo sir ea cred i­
telor bancare, com itetu l raional
de partid a organ izat luna tre­
cută cu conducerile acestora o
con sfătu ire. Cu această ocazie
s - a c o n s t a t a t c ă Ia o s e r ie de rea liza prin fo lo sirea cred itelo r
întreprinderi s au realizat lu ­
cruri frum oase. A şa de pildă.
Ia I.F . O ră ştie, p rin fo lo sir ea
creditelor de m ecan izare, au fost
m o n ta te cin ci fu n ieu la r e în p ar­
c h e te le de la C ugir şi G răd iştea
dc M unte. Au m ai fost con stru i­
te o serie de a lte in sta la ţii şi
m eca n ism e m en ite să d u că la
uşurarea m uncii fizice. Im por­
ta n t este că. prin p un erea a c e s­
to ra în fu n cţiu n e , p rod u cţia şi
p rod uctivitatea m uncii au cres­
cut, iar econom iile ce se rea li­
zea ză an u al la preţul de cost
se ridică la p este 600.000 lei.
R ezu lta te bune s-au obţinut
şi la fab rica „V idra“. O b iectiv ele
^>--»î2>-*s5ir.--AS»-*«L>» -<3>* --TTn>-«^î>--<gi^ -¦* .« 0 0 < B > ^ " 0 0 <
ATIILOR DE
d o u ă p red ă ri fă c u te de io v . Vi-
stian B alcan, activist al C om ite­
tulu i raion al de p artid, au luat
parte p este 75 de agitatori ai
o r g a n iz a ţiilo r de b a ză d in G .A .C .
L ivadia şi V alea L upului.
P rin tre cei care p a rticip ă cu
reg u la rita te ia p red ări se n u ­
m ără şi a g ita to r ii T eo d o ra D îl-
ja, M aria P op escu , L ascu Ceu-
ţâ I, P avel S to ic a şi P etru Po-
p esc u , d in G .A .C . L iv a d ia , P etru
P u r ic e , P e tr u A le x e şi a lţii diri
G .A .C . V a lea L u p u lu i.
Mare, L eontin D răghici, p reşe­
d in tele cooperativei „ în fră ţirea “
şi alţii.
C o m ite tu l co m u n a l al P.M .R .
din Baru Mare a ad op tat o h o -
tărire privind îm b u n ătăţirea d i­
fuzării presei.
Gazetă de perete activă
Despre gazeta de perete a or­
ganizaţiei de partid din G.A.C.
„Viaţa învinge“-Sălaşul Supe­
rior, se pot spune lucruri fru­
moase. Gazeta de perete a orga­
nizaţiei de bază — responsabil
ştefan Crişan — desfăşoară o
rodnică activitate. In calitatea
sa de organ de presă, ea mili­
tează prin articolele sale pentru
rezolvarea celor mai importante
probleme pe. care le ridică viaţa
.satului.
Articolul „Să folosim toate re­
sursele locale“, semnat de tov.
Petru Simvlescu şi expus la ga­
zeta de perete îndeamnă pe co­
lectivişti să lupte pentru ridi­
carea unor construcţii trainice
in v ă ţă m în tu l p o litic în ate nţiaşi ieftine. „Un eveniment de im­
portanţă istorică pentru ţărăni­
mea muncitoare“ — este titlul
articolului pe care-l semnează
tov. ştefan lancu, secretarul co­
mitetului de partid pe comună,
din care se desprind sarcinile
ce le revin colectiviştilor sălă-
şeni pe marginea documentelor
co n stru ite aici prin cred itele
a c o r d a te an u l tre cu t, co n d u c la
o econom ie an uală de p este
50.000 lei.
La începu tu l acestui an, fa ­
brica a m ai so licita t credite
pentru construirea a două d u la ­
puri u scă to a re, In v a lo a r e de
80.000 lei. P u n erea lor în fu n c ­
ţiun e va aduce o econom ie de
circa 124,000 lei.
M ulte în trep rind eri in să n-au
fo lo sit în în tr eg im e c r e d ite le
acordate. Printre acestea se n u ­
m ără U.M . C ugir, U .R .C .C ., c o o ­
p erativa „F ilim on Sîrbu“ şi a l­
te le . La U.R .C.C . b u n ă o a ră , din
cele 2] ob iective prevăzute a se
bancare s-a realizat doar unul
sin gur, iar la co o p era tiv a „ F ili­
m o n S irb u “, to t u n u l din 12
ob iective stabilite. La în trep rin ­
d erea de in d u str ie lo c a lă „I. C.
F rim u“, situ aţia este asem ăn ă­
toare.
De rem arcat că dacă toate în ­
treprind erile din raion ar fi f o ­
losit cum se cu vin e creditele
acordate pentru m ecanizare s-ar
fi re a liz a t in cursul a n u lu i tr e ­
cu t o e c o n o m ie su p lim e n ta r ă la
p r e ţu l d e c o st d e p e s te 1,5 m i­
lio a n e lei, fă ră a m a i p u n e la
socoteală celela lte avan taje ale
m ecan izării şi introducerii te h ­
n icii noi.
B577!înz.fT^r?:^STXSSSLSSSt.^.'5!
PARTID
Pentru sporirea
producţiei
animaliere
In anul trecu t, p roducţia de
lap te, carne şi lin ă ob ţin u tă in
gosp od ăriile co le c tiv e din co m u ­
na B erthelot, n -a fost pe m ă ­
sura posibilităţilor. Pentru ca
în an ul a ce sta p rod u cţia din
sectorul zootehn ic să crească,
c o m it e t u l c o m u n a l d e p a r t id —-
secretar A lexandru M ăgureanu
— a convocat zilele trecute o
şed in ţă de lucru la care au lu at
parte secretarii organizaţiilor de
bază, p reşedinţii, vicep reşed in ţii
şi brigadierii zooteh n ici ai g o s­
p od ăriilor c o lec tiv e din B e rth e­
lot, C răgu iş, F ărcăd in , B o iţa.
T u ştea şi G ăuricea.
Cu a cest prilej s-a sta b ilit ca
In s e c to r u l z o o te h n ic a l celo r 6
gospodării co lectiv e să lucreze
cei m ai p ric ep u ţi c o le c tiv iş ti în
creşterea an im alelor, iar retri­
b u irea a ce sto ra să se fa c ă în r a ­
port cu producţia obţinută.
elaborate de Consfătuirea pe
ţară a ţăranilor colectivişti.
Problema creşterii şeptelului
şi a veniturilor din ramura zoo­
tehnică. este şi ea tratată in­
tr-un articol semnat de medicul
veterinar Virgil Prodan.
Răsfoind dosarul cu articolele
publicate la gazeta dc perete a
organizaţiei dc partid din G.A.C.
Sălaşul Superior, te convingi de
faptul că aceasta militează neo­
bosit pentru întărirea economi­
co-organizatorică a gospodăriei
colective.
PETRI- i ARCAŞIU
com itetului U.T.M.
C o m ite tu l U .T.M . de la sect-ia
fu rn a le a u zin ei „ V icto ria “ din
C alau se p reo cu p ă în d ea p ro a p e
de ridicarea p erm an en tă a n i­
velulu i p olitic al u tem iştilor. La
in d ica ţia com itetu lu i de partid,
pentru cele 2 form e de in vătă-
m iuţ p o litic : „S tu d ierea S ta tu ­
tu lu i U .T .M .“ şi „Să n e c u n o a ş­
tem p atria“, au fo st recrutaţi
4 p ro p a g a n d işti din rin d u l t i ­
nerilor m em bri de partid cu cel
m ai ridicat nivel politic. Ei u r­
m ează eu regu laritate cu rsu ri­
le de in stru ire ce se ţin la c o ­
m itetu l de p artid al u zin ei. In
acest fel este a sig u ra t n ivelul
co r esp u n z ă to r de d esfă şu r a r e ai
in văţăm in tu lu i p o litic .’
D e a s e m e n e a c u r s a n ţii au ia
d isp oziţie în tregu l m aterial b i­
b liografic ceea ce le dă p o si­
b ilitatea să se p regătească te­
m einic p entru sem in a lii.
C o m ite tu l U .T .M . a în fiin ţa t
4 c e r c u r i d e in v ă ţ ă r n î n t p o l i t i c wsKBaaaaasssassiSi
- - pe schim b uri — a stfel că fre c­
ven ţa s-a îm b u n ătăţit con sid era­
bil. A cea stă m ă su ră a crea t şi
alt avan taj în d irecţia în su şirii
tem ein ice a lecţiilor, anum e,
faptul că la un sem in ar p a rti­
cip ă d oar 14 p în ă la 15 cu r sa n ţi,
ceea ce p erm ite p rop agan d iştii-
Care este insă cau za a cestei
stări de lucruri ? In prim ul rlnd
este vorba de fap tu l că unele
cad re teh n ico -in g in ereşti din în ­
treprinderi, nu în tocm esc la tim p
docum entaţia necesară ob iecti­
velor ce trebuie construite, sau
p rocurate. Apoi, sin t cazuri cind
în trep rin d erile recurg la fo n d u ­
rile de in v estiţii p en tru lucrări
ce pot fi construite foarte uşor
prin cred itele b ancare. A cest lu ­
cru d u ce la tă ră g ă n a re a lu cr ă ­
rilor, d eo a rece fon d u rile de in ­
vestiţii n ecesită aprobări sp ecia­
le. T o to d a tă , co n tin d u -se pe
aprobarea in vestiţiilor, o seam ă
de rezerve in tern e care folosite,
ar p u tea aduce m ari beneficii,
acoperind in tim p scurt to a te
ch eltu ielile, răm în n ev a lo rifica te.
C onducerile teh n ico -a d m in is-
trative ale Întreprinderilor, sub
îndrum area organizaţiilor de
partid, treb u ie să ca u te să d es­
copere şi să valorifice cit m ai
m u lte rezerve interne, să facă
drum to t m ai larg teh n icii noi
in p r o d u c ţie prin fo lo sir e a cr e­
d itelor bancare. F olosirea ju d i­
cioasă şi cu curaj a acestor cre­
dite este totod ată o cale o p e­
r a tiv ă şi sig u ră de tra d u c er e in
v ia ţă a propunerilor fă cu te de
oam enii m uncii.
SIMfON SIMT ION
inspector la Banca de Stat
din Orăştie
pa?. »
v;zr^saOT.Tr,iK7r,««3Bsa^^ Btsaimsaira^-ran-rTOîOTtţc-atii
Roadele colaborării
fcleionul din biroul dispecerilor
dc la Prcp'.najia cărbunelui din l.n-
peni sună prelung. Dispecerul Rae-
man, care era de serviciu, puse
mina pe receptor. De la celălalt ca­
păt al firului, tov. Negrea, impiega­
tul dc mişcare, din staţia C.F.R.
I.upeni, îi adresa o rugăminte :
— Cu (renul nr. 2.881 au sosit 15
vagoane încărcate şi nu am loc în
staţie să primesc trenul 2.0()(i. De
aceea, te rog trimite locomotiva de
lui să d ezb ată pe larg to a te p ro ­
b lem ele şi să verifice tem ein ic
p reg ă tirea fiecă ru i u tem ist în
p a rte.
C o m itetu l U .T .M . a n a liz e a z ă
p eriod ic d esfă şu ra rea învăţă-
m întu lui p o litic în fieca re o rg a ­
n izaţie de bază, ceea ce co n tri­
b u ie la c o n tin u a îm b u n ă tă ţir e
a acestei activităţi. D upă p ri­
m ele a n alize fă cu te, C om itetu l
U .T.M . a c o n s ta ta t c ă cei 4 p r o ­
p agan d işti (C andin T rifan, R o­
m eo C reţu, T om a F araon şi
V asile S în georzan ) au ob ţin ut
rezu ltate fru m oase în buna pre­
gătire a cu rsanţilor. Cei m ai
b in e p reg ă tiţi s-a u d oved it a îi
u tem iştii C ornel B obăilă, Ion
S ocian u , N a ta lia C olţan , M arin
F rătică, Aurel B eld ean u , Isp as
D u m itrescu şi alţii.
M. SEM CIUC
maistru furnalist
Neocolonialism!!! american
şi problema congoleză
D ip lo m a ţia S.U .A . d e sfă şo a r ă
o acţiu n e con certată m en ită să
ducă la subordonarea C ongo-u-
lui m on op olu rilor am erican e.
P entru realizarea acestu i ob i­
ectiv, a fo st im a g in a t la W a­
sh in g to n un m ecan ism suplu :
„ a ju to ru l“ m en it să în rob ească
p oporul con golez nu va fi oferit
d irect gu vern u lu i A doula, pentru
că acceptarea unui asem enea
ajutor ar ap are in evitab il co m ­
p rom iţător, ci p rin in term ed iu l
O .N .U . şi a d ife r ite lo r in s titu ţii
sp ecializate, sub con trolu l am e­
rican. F ie că este vorba de B a n ­
ca de recon stru cţie şi de dez­
voltare, de F ondul m onetar in ­
tern aţion al, sau de alte asem e­
n ea in stitu ţii, ţin ta răm in e ace­
eaşi : in stau rarea con trolu lu i
am erican asu pra b ogăţiilor în ­
tregulu i teritoriu al C ongo-u-
lui şi „ în ţeleg erea “ cu vech ii co ­
lo n ia lişti b elgien i şi englezi.
Nu num ai grija de a nu com ­
p rom ite pe oam en ii p olitici co n ­
golezi, care aduc pe tavă m on o­
polurilor am erican e b ogăţiile
C ongo-ului, a fo st lu a tă în co n ­
siderare atu n ci cind a fo st pus
la p u n ct to cm a i a cest m ecan ism
de „ a ju to ra r e“ a C o n g o -u lu i, ci
în săşi in teresele -am ericane.
D upă cum declara reprezen tan ­
tu l S.U .A . la O .N .U ., A d lay Ste-
v en so n , in fa ţa C o m isiei se n a to ­
riale pen tru relaţiile cu stră i­
n ătatea, p ledind p en tru a ch izi­
ţio n a r e a de o b lig a ţii a le O .N .U .: ci la W a sh in g to n , u n d e să tr a ­
„C hiar d acă ar treb u i să dăruim
acolo o su tă de m ilioan e de d o­
lari in lo c să-i îm p ru m u tăm " ,
tot. ar m e r ita . A şa d a r , S .U .A . vor ţiei din C ongo în C o n siliu l de
ca pe p lan p o litic O. N. U. să-i
în lesn e a scă d o m in a ţia in C ongo,
iar pe plan eco n o m ic in stitu ţi­
ile sp ecia liza te de sub eg id a
acestei organ izaţii să contribuie
la p en etra ţia ca p ita lu lu i a m e­
ric a n .
manevră să le clacă in preparaţic. 1
— Inudiat, ii răspunse dispecerul. '
După puţin timp, locomotiva de .
manevră a preparaţiei sosi in gară L
pentru a duce vagoanele la descâr- ţ
care, asigurîud în acelaşi timp şi o ^
linie liberă in gară.
In tura următoare a fost rindul
dispecerului Racman să ceară con­
cursul celor de la gară. Din cauza \
producţiei sporite date de harnicii s
mineri, ţoale liniile preparaţiei erau ţ
ocupate cu vagoane încărcate. Era r
nevoie de vagoane goale.
Cerind concursul impiegatului de ţ
mişcare. Negrea, acesta ii răspunse
că îndată va primi convoiul de la să sc intereseze dc ce tiu funcţionează
preparaţie iar cu locomotiva de ma- 1 difuzoarele. Ceva sigur însă n-au pu­
nevră a staţiei va scoate de la des- 3 tut afla. Cei de la staţia dc radiofl-
cărcare zece vagoane goale urmînd , carc spuneau că difuzoarele nu func­
să fie duse la încărcare.
...Astfel de ajutorări în muncă sc ( gen nu asigură curentul electric ne­
înlîmplă in toate turele.
Datorită unei strînse colaborări neau că nu pet da curent din cauză
intre conducerea staţiei şi cea a j că instalaţia de la staţia dc radio-
preparaţiei se obţin rezultate din ce ficare nu corespunde. Auzind, cei de
în ce mai bune, Astfel, de la înec- ,
putui anului şi piuă in prezent pla- \ fa "Staţie au' v e rific ă t' instalaţiile, dai*
nul de producţie a fost depăşit cu ( difu/oărtle au conlfimnt "să tatii. F i'
6,t la sută reuşiudu-se să se expe- ^ au spus că dc vină csle reţeaua elec­
die/.e în plus peste 1,001) tone căr- / trică. la care din cauza anumitor dc-
bune cnergelic şi cărbune cocsifi- ţ fccţiiini, se inc scurgeri dc curent. Şi
cabil. Staţionarea vagoanelor a fost
redusă cu 6,1 la sută, iar preparaţi»
nu are nici o locaţie.
Inţelegind rostul încărcării va­
goanelor la capacitate, colectivul de
muncă al Preparaţiei din Unpeni a ,
efectuat încărcarea tuturor vagoane- <
lor la capacitatea maximă depăşim ' rului nostru scsizînd intr-o scrisoare
du-se astfel sarcina statică cu II /
la sută, făcludu-se totodată o eco- ?
nomie de 5(i0 vagoane.
T. C R IŞ A N '
corespondent /
P en tru in teresu l vech ilor şi
n oilor co lo n ia lişti in C ongo este
concludent fap tu l că, după cum
scria „T rib u n e des N a tio n s“ , din
unele in form aţii p roven ite atît
de la B ru x e lle s cit şi de la
N e w Y o r k r e z u lt ă că. c a p it a lu l
am erican ar fi cu m p ărat în u l­
tim ul tim p un im p o rta n t p ach et
de acţiu n i ale so cietă ţii „U nion
M iniere" care, d u p ă cu m se ştie,
ex p loatează m arile b ogăţii n a ­
tu rale ale K a ta n g ă i. P otrivit
acelo ra şi in fo rm a ţii, B a n ca in-
><3>QOl’O O
tern a ţio n a lă pentru recon stru c­
ţie şi d ezvoltare ar fi a ccep ta t
să acorde 500 de m ilio a n e de d o ­
lari pen tru in v e stiţii în C ongo.
T otod ată, an u m ite m onop oluri
am erican e s-au în ţeles cu cele
b elgien e, iar un b an ch er a m e ­
rican de origin e b elgian ă —
John V ander M eersch, — al c ă ­
rui ta tă a fo st u ltim u l gu vern a­
tor b elg ia n în C ongo, ar avea
m isiu n ea să con troleze felul cum
sin t in v estiţi banii.
D up ă cum este lesn e de în ţe ­
les, în a ce st joc. se ce sio n istu lu i
C hom be ii este rezervat un rol
im p ortan t. Şi el este g a ta să-şi
schim b e stăp in u l b elgian m ai
slab, cu cel am erican m ai p u ­
ternic. P resa o ccid en ta lă scrie
— nu fă r ă iro n ie — că in cad ru l
a cţiu n ii dc co n sim ţir e la u n ita ­
tea C ongou-lui, C hom be ar p re­
fera să nu p lece la L eop old ville,
teze a c e st a r a n ja m e n t d irect cu
p a tr o n ii a m er ica n i. Şi, d a că ia
O .N .U . S te v e n so n şi sp r ijin ito r ii
săi îm p ied ică d iscu tarea situ a ­
Zile de aşteptare
La sfîrşilul anului trecut, cetăţenii
satelor Zam, Ccrbia, Pogăneşti şi
Tămăşeşti din ra’onul 11ia, erau bucu­
roşi şi m indri pentru că ccic patru
sate au putut fi radioficatc. Bucuria
oamenilor a fost cu alît mai mare
cu cit participaseră activ la realiza­
rea acestui obiectiv.
După terminarea lucrărilor au fost
instalate difuzoarele în casele oame­
nilor. Fiecare locuitor a piălit aşa
cutn sc cere taxa de instalaţie şi abo­
namentul pc trimes- -O.
trai I. Un singur
lucru mal urcau,1c
fă c u t: sa
tcască butoanele pentru a asculta
transmisiile posturilor noastre de ra­
dio. Au tot sucit ci dc butoane, dar
în zadar. Rar cînd sc putea auzi
vocea crainicului,
c aceste defecţiuni se află pe re­
O parte dintre cetăţeni au început
ţ ţionează pe motiv că grupul electro­
ţ cesar, cei dc la grupul electrogen spu­
uite aşa. au Irccul zilele, iar cetăţenii
din şalele amintite nu pot beneficia
aşa cum trebuie dc difuzoarele pen­
tru care au muncit atita timp. De
curbul, un grup de cetăţeni din co­
muna /am s-n adresat redacţiei zia­
lipsa do preocupare a organelor lo­
cale pentru darea în funcţiune a sta­
ţiei dc radioficarc.
Dar, să vedem ce spun o parte din
tovarăşii care răspund dc bunul mers
S ecu ritate, in K atanga, C hom be
— s fid in d h o tă r ir ile O. N. U. —
con tin u ă recrutarea de noi m er­
c e n a r i.
E tap ele in terven ţiei a m erica­
ne în C ongo s-au p ro fila t cu
claritate : regizarea în tiln irii de
la K ito n a d in tre p rem ieru l
A doula şi secesio n istu l C hom be,
in v ita rea o ficia lă a lui A doula
la W ash in gton , p en tru a fi in ­
vestit cu în cred erea am erican ă,
d up ă ce A ntoine G izen ga a fo st
in rnod ileg a l în d e p ă r ta t din
gu vern şi în tem n iţa t, oferirea
de ajutor C ongo-ului şi a tra g e­
rea lui C hom be de sub in flu e n ­
ţa b elgian ă sub cea am erican ă.
Nu p oate fi trecu tă cu ved erea
activ ita tea am basad oru lu i SUA.
la L eopoldville, G u llion , care se
a m e s te c ă fă r ă p ic ele je n ă in
trebu rile in tern e ale C ongo-ului.
D in lu n a sep tem b r ie 1961, de
cinci a sosit, la L e o p o ld v ille,
G ullion a acţion at direct pentru
reprim area forţelor p atriotice.
R egizarea am erican ă a „îm p ă­
că rii“ p rim u lu i m in istr u A doula
cu secesio n istu l C hom be a [ost
d escrisă în felu l u rm ător de re­
vista „N ew sw eek “ : „A m basa­
d oru l S.U .A . in C on go, G u llio n ,
stră b a tea în su s şi în jo s co rid o ­
rul a lă tu ra t să lii unde se d u ­
ceau tratative, n elin iştit ca un
tată care aştep ta la sp ital ve­
nirea pe lum e a co p ilu lu i său.
G u llion avea de făcu t fa ţă celei
m ai g r e le în ce rc ă ri d in cei 24
de ani de carieră d ip lom atică.
E venim entul care se d esfăşura
la a ero p o rtu l d in K ito n a nu era
o n aştere ob işn u ită, ci o în tîl-
nire in tre doi p o liticien i co n g o ­
lezi p u tern ici : A doula şi C h om ­
be. A m basadorul fu sese d esem .
nat de K ennedy să facă tot p o­
sibilul pentru a în lesn i in tîln i.
LIBtUUM
PETRESGU CEZAR : întunecare —
roman, 2 volume. Prefaţă de Mihai C ă­
lită. Colecţia „Biblioteca pentru toii",
MUGUR FLORIN: Visele de dimi­
neaţă — poezii. Coperta şi ilustraţiile
iie L. Bardocz.
I1EMINGWAY E .: Adio, arme. A
avea şi a nu avea — romane. Traduce­
re din limba engleză şi prefaţă de
Radu Lupan.
DIMOS RENDIS : Zeii coboară din
Olimp-roman. In romîneşte de Gheor-
ghe Tomozei. Colecţia „Cutezătorii".
Nicolae Irimia, muncitor
la IM. Teliuc, executind
cu foreze, o gaură de mină
in vederea puşcării.
tA V W W V V A A /'A A A A /V V 'v 'v
al difuzoarelor din aceste safe. Iată
pe scurt părerile lor.
IULIAN C R IŞA N , m ecan ic şef
Ia f lo t a ţ ia Z a m :
,,Grupul nostru electrogen
poate asigura curentul necesar
în orice oră din zi şi din noapte.
Avem posibilităţi să alimentăm
cu energie electrică şi alte sate.
La noi nu există defecţiuni. Ele
sint, după părerea mea, pe re­
ţeaua electrică“.
IOAN ŢÎRLEA]
- —¦ şe fu l s t a ­
ţiei de rad iofi-
care Zam :
„Staţia merge foarte bine. Nu
ştiu unde ar putea exista de­
fecţiuni deoarece nu avem apa­
rate dc control. Cred totuşi, că
ţeaua electrică. Nu sint sigu­
ranţe la racord“.
IOAN U N G U R AŞ — şefu l c o ­
loan ei de in v estiţii din D irecţia
reg io n a lă P .T .T .R . :
„Noi nu sintem obligaţi să
facem lucrări care aparţin
I.G.O.-nlui. Traseul electric din
comuna Zam trebuie pus la
punct de l.G.O. Deva. Defecţiu­
nile se datoresc faptului că nu
sint puse la punct branşamen­
tele electrice şi liniile electrice“.
D upă cum se vede, toţi cei
în treb aţi, precum şi electricia ­
nul se cto ru lu i Z am al I. G. O.
D eva, lo sif H ausler, fac tot fe ­
lul de p resu p u n eri, dar nu iau
m ă su ri co n crete. F ieca re din ei
cred că c e lă la lt e de v in ă , iar
cetăţenii aşteap tă.
'Pentru rem ed ierea a cestei si­
tu aţii n ep lăcu te, D irecţia regio­
n a lă P .T .T .R . D eva şi în tr e p r in ­
derea de gosp odărie o ră şen ea s­
că D eva, treb u ie să trim ită în
cel m ai scurt tim p oam en i de
sp ec ia lita te care să p u n ă la
p u n ct reţeau a electrică şi s ta ­
ţia de ra d io fica re din co m u n a
Z am . V. ALBII
r e a a c e s t o r d o i p o l i t i c i e n i “ . Şi,-
ca un corolar al a cestei a c tiv i­
tă ţi, c o m a n d a m e n tu l O .N .U . e s te
in citat să nu resp ecte rezolu ţiile
C on siliu lu i de S ecu ritate, iar
S teven son d eterm in ă — p rin
p resiu n i asu p ra p arten erilor m i­
nori — ca p rob lem a con goleză
să nu fie d iscu ta tă d in nou în
C onsiliu l de S ecu ritate.
T e n d in ţa d e a-1 a d u c e p e
C hom be în guvernul cen tral,
deşi el s-a fă cu t lu ntre şi p u n te
p en tru a diviza C ongo-ul, a
m ers m în ă in m in ă cu u n e lti­
r ile d e a-1 în d e p ă r ta p e A. G i­
zen ga, d eşi u n a din co n d iţiile
puse de acesta pentru a accep ta
fu n cţia de p rim -vicep reşed ln te
al gu vern u lui cu care l-a in v es­
tit p arlam en tu l a fo st tocm ai
realizarea u n ităţii C ongo-ului
prin în glob area p rovin ciei K a ­
ta n g a .
în cercarea am erican ă de in ­
sta u ra re a co n tro lu lu i in C ongo
este p rivită cu in dignare de p o­
porul con golez, de p op oarele
A fricii şi ale lu m ii în treg i. C it
p riveşte d orin ţa W ash in gton u lu i
ca O .N .U . să fa c ă ..trea b a m u r­
dară" în C ongo, reprim in d fo r ­
ţele p atriotice p en tru a m en ţin e
la p utere pe in terp u şii am eri­
cani, ea se d oved eşte d ificil de
p u s in p ra ctică ţin în d sea m a că
in a ctu a la co m p o n en ţă a O rga­
n izaţiei N aţiu n ilor U nite vechea
m aşin ă de vot a fo st d ată peste
cap , iar ţă rilo r care şi-a u c u c e ­
rit re ce n t in d e p e n d e n ţa le re v i­
ne un cu vin t h otăritor. C hiar
r e v ista ,,U. S. N ew s and W orld
R ep ort“ ap recia că „este greu
d e cr ez u t că fo r ţe le O N .U . p ro ­
v en ite din ţări n eu tr a iiste se vor
Îndrepta îm p otriva regim ului de
la S ta n le y v ille (a d ic ă îm p o tr iv a
fo r ţe lo r p a tr io tic e clin C o n g o )
cu aceeaşi en ergie pe care au
m an ifestat-o îm p otriva reg im u ­
lui d e la E lisa b eth vil le" (a d ic ă
îm p o t r i v a s e c e s i o n i s t il o r ).-
U neltirile în d rep tate îm p o tri­
va in d ep en d en ţei C ongo-ului nu
fa c d ecit să d em a şte în fa ţa o p i­
niei p u b lice m on d iale ch ip u l
resp in g ă to r al n eo co lo n ia liştilo r
am ericani. Z. FLOREA