Page 6 - 1962-02
P. 6
png. 2 DRUMUL; SOCiALiSMULUf Nr. 2210
iccaacgm-q^awudgfflgnwvgi»!^^^ a
W Z IL E L E BE I A R N Ă -L A U N IT Ă Ţ IL E
t v;NT,U-’r*r<rT’rl.f.-*-*-j r*omn.^r%.-»-ir**i!:*zwrtt ji »TT_-r-rj'Xiwgtr-g^iu7q<*ypr-jTLmwrLr»TOn.-j j-rjp-^MirvgCTrT-xrrMn'f. 'tftT;. » . I . . iLmiL-ri r g^.i-rmi OTVntj tyJUxEi^IVCTvnami:tgra.-tJnwu<oiV8»yvjuc.Xt»H^aano«?iJfrors.-Tn>BKarnonna
:.... C U L T U R A L E L E L A S A T E 3 FEBRUARIE 1962
B r i g a dla a r t.i. s t..i c a~ dIe a g i.t. a ţ,i. e j ?tunPtmrocpăagînanadteanţia DEVA: S-a furat o bombă-;
HUNEDOARA : Rapsodia Ucrai
neană ; PETROŞANI : Vi de
să lie o p erativ a I c ăm in u lu i c u ltu ra l libértale: Virsta dificilă. SI
MERIA: Acţiunea Cobra; ORAŞ-
Brigăzile artistice de agitaţie de Ia Deva, în luna ianuarie, în faţa elevi Propaganda ştiinţifică, consti T IE : Oameni pe pod ; Lumină
sate se caracterizează prin aceea că lor secţiei externe de regie a Şcolii tuie o preocupare importantă a la fereastră; ALBA 1ULIA : Lu
programele lor, inspirîndu-se din eve populare de artă din Petroşani, de că căminului cultural din Sălaşul mină la fereastră; Familia
Superior, raionul Haţeg. In ulti
nimentele „la zi“ ale satului, militea tre formaţia din Simeria Veche, nu a mul timp, consiliul de conduce Mianará ; SEBEŞ : Mecanicul
ză concret şi nemijlocit pentru mo adus pe scenă aproape nimic nou faţă re al căminului, sub îndrumarea conducea trenul; HAŢEG : Cina
bilizarea maselor de ţărani muncitori de programele anterioare. In linii ge comitetului de partid, a organi
la îndeplinirea sarcinilor trasate de nerale, acesta a fost prezentat şi în zat diferite acţiuni de răspîn- primăvara e fierbinte; BRAD :
partid, contribuie la educaţia socia vara anului 1960, la faza regională a dire a ştiinţei şi pentru comba Fotografia reprezintă taraful între Omul nu se predă ; TEIUŞ : Ac
lista a acestora. celui de-al VI-!ea concurs pe ţară. In terea unor superstiţii. Astfel, prinderii siderurgice din Hunedoara ţiunea Cobra ; ZLATNA : d i
acest program se trec în revistă succe s-a pus în primul rînd accent în timpul interpretării unor cîntece nele din mlaştină ; 1L1A : Rai
Multe brigăzi artistice de agitaţie sele înregistrate de G.A.C. în diferite pe îmbunătăţirea propagandei populare romîneşti. dul vărgat; APOLDUL DE SUS:
de la sate ţin pas cu actualitatea, re sectoare: creşterea vitelor, grădina de prin conferinţe ştiinţifice, orga- Generaţia salvată.
liefează' în programele lor transformă legume, cultura mare. Se vorbeşte nizîndu-se cicluri de expuneri
rile ce se petrec zi de zi în viaţa ţă apoi despre mărirea fondului de bază în toate satele comunei. Peste O RAMURA ADUCĂTOARE
ranilor muncitori. şi despre cei mai destoinici colecti 150 de ţărani muncitori din Să D E M A R I V E N IT U R I
vişti (cu ajutorul unui grafic-panou de laşul Superior au asistat de cu-
Totuşi, unele colective de brigadă, onoare). Dar toate acestea se opresc rînd la conferinţele „Despre
mai ales cele de Ia căminele culturale, în anul 1960 (? ! ?). vrăji, doftoroaie şi leacuri bă
prezintă acelaşi program, cu mici mo beşti“, „Semnele cereşti şi tăl
dificări, în decursul unei lungi peri Corespunde situaţia din 1960 a gos măcirea lor adevărată“, „Cum
oade de timp, fapt care atenuează ca podăriei cu cea din 1962 ? Fără dis
racterul mobilizator şi educativ al
acestuia. cuţie că nu. De atunci şi pînă acum, se formează ploaia, zăpada şi In Raportul la cel de-al IlI-lea porcilor este rentabilă. Iată de practică aplică cele însuşite ia
Congres al partidului se preci ce în anul acesta, colectiviştii învăţămîntul zootehnic.
Se întîlnesc cazuri, de pildă, cînd fondul de bază al gospodăriei colec grindina“ etc., ţinute de tov.
programul pregătit de brigadă pentru tive a crescut, a sporit numărul ani Ştefan Crişan şi Săvescu Pom- 3 FEBRUARIE 1962 zează că pînă la sfirşitul anu din Lăpuşnic au luat măsuri şi De curînd, cu prilejul întoc
campania agricolă de primăvară, se malelor proprietate obştească, s-a ri piiiu, în sala căminului cultural. mirii planului de producţie pen
prezintă şi în campania de vară şi dicat valoarea zilei-muncă, s-au dez PROGRAMUL I : 6,10 Muzică lui 1965, numărul porcinelor va mai eficiente pentru dezvolta tru anul 1962, avînd ca îndrep
chiar în... campania de toamnă. Mo voltat noi ramuri anexe. In aceşti ani Combaterea misticismului, a de estradă ; 6,30 Emisiune pen trebui să crească la 7.500.000 ca
dificările survenite sînt minime: se s-au petrecut şi alte schimbări în viaţa prejudecăţilor etc., s-a făcut şi pete, dîndu-se o atenţie deosebi rea creşterii porcilor. Sprijiniţi tar şi recomandările Consfătui
înlocuieşte titlul campaniei, eventual colectiviştilor, satul a dobîndit altă cu ajutorul brigăzii artistice de tru sate ; 7,30 Sfatul medicu tă dezvoltării raselor precoce de de către stat, prin creditele a- rii pe ţa ră a colectiviştilor,
se mai dau două-treî nume de frun înfăţişare. agitaţie. ’Astfel, unul din pro lui: Bolile aparatului respirator carne. cordate pe termen lung şi fără membrii gospodăriei colective
taşi (dacă nu rămîn tot aceiaşi), se gramele prezentate a fost inti în timpul iernii ; 8,00 Din presa dobîndă, ei au creat în primul din Lăpuşnic au prevăzut ca în
mai dntă un cîntec nou etc. Toate acestea trebuiau reliefate în tulat „'Adevărul e în ştiinţă“. de astăzi ; 9,00 ; Roza vînturilor; Ţinînd seamă de această indi rînd condiţii corespunzătoare acest an să îngraşe şi să con
programul brigăzii. Actuializîndu-1 cu nume de oa 9.30 Muzică populară romîneas- caţie, colectiviştii din satul Lă- pentru adăpostirea porcilor. In tracteze cu statul încă 162 porci
Am vizionat recent programul bri meni şi obiceiuri, brigada a pre că ; 12,00 Scene din operete; puşnic, raionul Uia, acordă o acest scop au construit o m ater pe care să-i livreze la greutatea
găzii artistice de agitaţie a căminului Consfătuirea pe ţară a ţăranilor co zentat acest program în fiecare 12,20 Album sportiv ; 14,00 Pa nitate cu boxe pentru 24 scroafe de cîte cel puţin 90 kg. fiecare.
cultural din Simeria Veche. Se ştie lectivişti, ©onferinţa regională de sat al comunei. gini alese din muzica uşoară ; mare atenţie dezvoltării acestei şi au început lucrările de con Aceasta va aduce gospodăriei
partid, pun în ţaţa agriculturii nor 14,40 Program interpretat de ramuri de producţie care a adus strucţie a unei îngrăşătorii cu o
orchestre de mandoline: 15,45 anual gospodăriei colective ve un venit de aproape 150.000 iei
nituri importante. In anul 1960, capacitate de 120 capete porci din care vor putea să-şi rezolve
şi importante sarcini în ce priveşte Actualitatea literară în ziarele bunăoară, efectivul de porcine ne. Au fost apoi asigurate can
întărirea economică şi organizatorică şi revistele noastre: ;6,i5 Vor
că aceasta este una din brigăzile cele a gospodăriilor colective. Aceste pro Curînd, formaţia de teatru a beşte Moscova; 19,05 Scrisori al gospodăriei care număra în tităţi corespunzătoare de furaje o seamă de treburi gospodăreşti
mai vechi din regiune, care la dife bleme trebuie să-şi găsească în pri căminului cultural va prezenta diri ţară ; 20,30 Emisiune cultu luna ianuarie a acelui an doar pentru a se putea aplica scroa şi să împartă, încă din primele
rite concursuri a ocupat locuri frun mul rînd locul în programele brigă ţăranilor muncitori din comu rală — Din activitatea unor că 36 capete, îndeosebi scroafe, a felor şi porcilor puşi la îngră luni ale anului, avansuri băneşti
taşe. Din colectivul său fac parte zilor artistice de agitaţie săteşti. nă şi piesa „Cremena le ştie mine culturale săteşti. fost sporit la 446 capete. Aceas colectiviştilor.
muncitori, colectivişti şi intelectuali. pe toate“, inspirată dintr-o temă tă creştere considerabilă a efec şat o furajare corespunzătoare.
In programele sale s-au cîntat succe Prezentarea de mai multe ori a ace de combatere a superstiţiilor. PROGRAMUL’ II: 12,30 Pro tivului de porcine s-a făcut ex Merită subliniat şi faptul că la Condiţii din cele mai bune
sele gospodăriei colective, hotărîrea luiaşi text, cum se întîmplă în cazul gram interpretat de fanfara mi clusiv pe seama reţinerii tutu ferma de porci au fost reparti pentru creşterea porcilor există
de a munci pentru întărirea ei, pen brigăzii de agitaţie din Simeria Veche, Munca desfăşurată de căminul litară din Cluj ; 13,30 Muzică u- ror purceilor proveniţi din fă- zaţi să lucreze oameni pricepuţi, in m ajoritatea gospodăriilor co
tru a o face tot mai bogată, tot mai nu contribuie în măsură suficientă Ia cultural din Sălaşul Superior în şoară ; 14,03 Fantezie din ope tări de la scroafele proprietatea iar consiliul de conducere al lective din raionul Uia. Este re
înfloritoare. Gum este şi firesc, au fost realizarea sarcinilor curente ale gos rîndul ţăranilor muncitori şi a gospodăriei. Cea mai mare par gospodăriei şi organizaţia de comandabil ca organizaţiile de
combătute şi unele manifestări nega podăriei, nu stimulează îndeajuns pe tineretului din comună, pentru retele lui Offenbach ; 17,00 Din te din purcei au fost contractaţi, partid s-au îngrijit îndeaproape partid şi consiliile de conducere
tive din viaţa satului, cum ar fi lipsa colectivişti la înfăptuirea obiectivelor răspîndirea ştiinţei, combaterea îngrăşaţi şi livraţi statului a- de ridicarea nivelului profesio ale gospodăriilor colective să ia
de grijă pentru avutul obştesc ş.a. Da planului de producţie. superstiţiilor, prejudecăţilor, mis cele mai cunoscute melodii popu tunci cînd au ajuns la greuta nal al acestora, urmărind ca toţi măsuri pentru extinderea expo.
torită acestei activităţi susţinute, bri tea de 90—100 kg. fiecare. In fe să participe cu regularitate la rienţei dobîndite de colectiviştii
gada artistică de agitaţie din Sime împrospătarea programului de bri ticismului etc., a avut o influ lare romîneşti; 17,30 Carnet de lul acesta, gospodăria a realizat învăţămîntul zootehnic organi din Lăpuşnic. Acest lucru ar
ria Veche şi-a cîştigat un bineme gadă, punerea lui de acord cu viaţa venituri băneşti în valoare de zat în cadrul gospodăriei. Este contribui în bună măsură la în
satului) este una din îndatoririle prin enţă pozitivă. Tineri şi vîrstnici reporter ; 18,30 Muzică populară peste 170.000 iei, creînd posibili un merit al colectiviştilor care făptuirea sarcinilor trasate de
ritat prestigiu în rîndul colectiviştilor. cipale ale directorului căminului cul tatea ca membrilor gospodăriei muncesc la ferma de porci că Directivele Congresului al ITT.
Brigada artistică de agitaţie a pre tural şi instructorului de brigadă. care pînă nu de mult mai erau ru să; 19,30 Pe teme internaţio să li se îm partă la ziua-muncă, lea al partidului şi a recoman
Operativitatea este una -din .-cerinţele în afara produselor agricole şi fiecare dintre ei depune eforturi dărilor Consfătuirii pe ţară a t.ăi
zentat un şir de spectacole pe scena de. bază. ale. unui bun program-de bri stăpîniţi de anumite prejude nale ; 21,00 Actualitatea radio; cîte 13 lei în numerar. sporite pentru a-şi ridica conti rănilor colectivişti cu privire Ia
căminului cultural, în satele apropiate gada artistică de agitaţie I nuu nivelul de cunoştinţe, lucru continua sporire a producţiei de
căţi, frecventează acum căminul- 21.30 Album artistic; 21,45 Mu Rezultate asemănătoare s-au dovedit prin aceea că la şedin carne.
şi chiar şi în localităţi din alte ra CONSTANTIN CLEMENTE zică de dans. obţinut de la ferma de porci şi ţele de cerc, vin întotdeauna
ioane. cultural, biblioteca, participă la in anul trecut. Acest lucru a în bine pregătiţi, iar in activitatea V. PIŢAN
metodist principal, BULETINE DE ŞTIRI 7 5,00 ;
acţiunile obşteşti organizate in tărit mai mult convingerea co — • » s p» c »
comună. 6.00; 7,00; 10,00; 11,00; 13,00;
lectiviştilor că ram ura creşterii 0. F. R, - SECŢiA41 POPOR! IgMSŞOARA
Pe viitor, in cadrul căminului 15,00; 17,00 ; 1.9,00 ; 22,00:
cultura! se vor organiza şi alte 23,52-23,55 (programul I), 12,00;
14,00; 16,00; 18,00; 23,00 (pro-
gramul II).
Dar iată că spectacolul prezentat la Gasa regională a creaţiei acţiuni cu caracter ştiinţific. SP O AMG4JE&ZA.
populare — Deva ION ZOROCLIU
A legerea UN Ş O F E R
com isiei de fem ei De doi ani încoace
cu acte în regulă, pentru autocamionetă, la C.F.R.,
De doi ani, la căminul sectorul poduri — Simeria
Zilele trecute, peste 250 de co cultural din Gothatea, Fotbaliştii de ia Oorvinul Hunedoara
lectiviste de la G.A.C. „Brazdă aparatul de radio stă
nouă" din Apoldul de Sus, ra stricat, fără ca tov. Ni- au început pregătirile în cadrul „lunii M
ionul Sebeş au participat la a- cula Valeria, directoarea
dunarea generală pentru alege de cămin, să ia vreo mă Jucătorii echipei de fotbal mulţumit de felul cum s-a des O RG ANIZATA DE
rea comisiei de femei pe comu sură... Corvinul Hunedoara au început făşurat jocul. Ritmul a fost in O. C. L PRODUSE INDUSTRIALE DEVA
nă. După prezentarea dării de pregătirile şi jocurile de verifi tens, susţinut, s-a tras mult la
seamă, în jurul căreia s-au pur De doi ani încoace care pentru returul campiona poartă, iar jucătorii — şi aces
tat discuţii fructuoase, s-a tre „Gura“ ii tot tace. tului categoriei B. Antrenamen ta este un lucru foarte bun —
Deşi-ar vrea să cînte,
cut la alegerea noii comisii. Ca Lumea s-o incinte... tele, care au început la 10 ia au dovedit că au o bună con VIZITA Ţi
preşedintă a fost aleasă tov. Bir- Radio de-ar putea nuarie, se desfăşoară în aer li diţie fizică.
telmer Elise, colectivistă frun Vest ea -n sat ar da... ber. De pregătirea echipei se Pînă la începerea campiona m a g a z in e le d c ţesătasel silit
taşă. Dar n are efect ocupă antrenorul Colea Vilcov, tului, echipa Corvinul va mai
Fiindcă e... defect. secondat de S. Zeană. La antre susţine 6 jocuri de verificare DEVA, SIMERIA şi CIIGÍR,
M . R. namente participă întregul lot din care 4 cu echipa care ac
format d in : Nebela, Diaconu, tivează în campionatul regional. aprovizionate cu un bopt soriimant
Creşterea animalelor şi legumicultura — Coiciu, Buzeşan, Izghireanu, Antrenorii urmăresc îndeosebi
Molnar, Tătaru, Chirnina, Balint, pregătirea tactică a echipei şl de albituri ca:
principale surse de venituri în gospodăria Pop. Niţu, Ionescu, Humelnieu, imprimarea unui sistem de joc
Constantinescu Marin, Vasiu, adecvat jucătorilor care o alcă m pînză albiţi,
noastră colectivă Vatani. La pregătiri mai parti tuiesc. t sifon de 10, 100, 100 şi 220 cm.
cipă Feodot şi Covaci, ultimul
Urniînd îndemnul partidului de a te — de peste 3 ori mai mare ca anul zootehnic, în acest an, va fi de 451.950 un jucător tinăr de la Minerul Deşi lotul este insuficient, an lăţime,
munci pămîntul în comun, în toamna trecut. lei. Ghelar. trenorul Colea Vilcov, şi-a ex
anului 1959, mai .multe familii de ţă primat convingerea că în cea molandină de 90,150,180 şi 220 cm,
rani cu gospodărie individuală din Mi Avînd în vedere condiţiile naturale Una din pnblemele discutate pe larg Hunedorenii au susţinut pri de-a doua parte a campionatu
halţ raionul Alba, au pus bazele gos de care dispune gospodăria, ne-am pro la Consfătuirea pe ţară a colectiviş mul joc de verificare cu echipa lăţime,
podăriei agricole colective „Mihălţea- pus ca în acest an să dezvoltăm şi tilor şi căreia biroul organizaţiei de ba minerilor din Ghelar, de care au lui, Corvinul va avea o com • cearceaf albit de MO cm. etc,
na“. creşterea păsărilor -. 2.000 de găini şi ză şi consiliul de conducere al gospo dispus cu scorul de 3—1. Antre
500 gîşte. dăriei îi acordă o mare atenţie, este şi norul Colea Vilcov s-a declarat portare mai bună.
îndrumaţi zi de zi de căfre organi organizarea unei prqducţii sporite de le
zaţia de partid, noi colectiviştii, am Noi vom acorda o atenţie deosebită gume. Noi dispunem de mari posibili M. NEAGU
muncit cn hărnicie şi am obţinut rezul adăpostiră animalelor. In planul de tăţi dc a contribui la aprovizionarea
tate bune. Producţiile sporite la hectar muncă pe acest an ne-am propus să populaţiei oraşelor cu produse legumi SS3:
ne-au adus belşug în casă, iar gospo mai construim pe lingă grajdul şi ma- cole. De aceea, suprafaţa de 10 ha. des
dăriei însemnate venituri băneşti. Anul tinată culturii de legume a fost mărită Sparfachiada de iarnă a finerefului *»r ¦» r n r~> r"> /—•>
trecut de exemplu, valoriîicînd pe bază Postul de corespondenţi la 40 hectare. Pe aceste terenuri, au
de contract cantităţi însemnate de car voluntari ne comunică fost efectuate arături la 37 cm. adînci- Acum citeva sile, la Vulcan Marilena Ceocea. iar pe locul IU PRODUCĂTORI
ne, lină şi lapte, am realizat venituri me şi au fost luate măsuri din timp s-au desfăşurat întrecerile spar- Georgeta Tenchiu.
băneşti în valoare de 135.517 lei. A- ternitatea existente, încă un grajd cu pentru încorporarea în sol a circa 30 tachiadei de iarnă a tineretului II. C, ii. II ¦ § I! M IF !RÎ SI 4\
ceşti bani i-am folosit cît mai judi o capacitate de 100 capete, o materni tone îngrăşăminte naturale la hectar. la tenis de masă şi şah. Au întrecerile de şah au fost ur
cios la eîectuarea construcţiilor şi o tate pentru 50 de scroafe, un saivan pen participat sportivi de la exploa mărite cu un deosebit interes. contractează la preţuri avantajoase,
parte i-am repartizat colectiviştilor drept tru 1.500 oi. In vederea producerii de răsaduri pen tarea minieră din localitate şi Mai bine s-au prezentat spor
retribuţie la ziua-muncă. tru culturile timpurii, au fost luate mă de la uzina electrică Vulcan. tivii de la exploatarea minieră cu acordarea de avansuri şi furaje: 'i
Iu scopul obţinerii producţiilor pla suri de procurare a seminţelor nece După întreceri viu disputate, ia. Vulcan, care de altfel au ocupai
Rezultatele bune înregistrate de noi nificate, noi vom asigura animalelor o sare, de reparare a tocurilor şi de tran tenis de masă, primul loc a fost şi primele trei locuri. Pe pri •j
au constituit argumente convingătoare puternică bază furajeră. Vom cultiva o sportare a gunoiului pentru răsadniţe. ocupat de Ilie Mitran, locul II mul loc s-a clasat Miliai Dob-
pentru celelalte familii de ţărani din suprafaţă de 440 ha. cu trifoi şi 70 ha. de Andrei Stros, iar locul III de ner, pe locul 11 loan Birta, iar • LAPTE DE VACĂ :i
sat asupra superiorităţii muncii în co cu lucerna. Nutreţurile suculente le asi Ne-am propus ca toate lucrările în Mircea Oprea. pe locul III Manea Tunsoiu. i
lectiv. Acest fapt a făcut ca în anul gurăm prin cultivarea porumbului siloz grădina noastră să le lacem ţinînd cont i
trecut să păşească alături de noi încă pe o suprafaţă de 10 ha. cu o producţie de regulile agrotehnice cerute de fie La fete, pe primul loc s-a AUREL HOZU
507 familii. Am devenit astfel o gospo totală de 400.000 kilograme masă verde care plantă în parte. Aceasta, va per clasat Ioana Baban, pe locul 11 3
dărie cu mari posibilităţi de dezvoltare. şi prin sfecla furajeră de pe 10 ha. mite obţinerea unei producţii sporite de corespondent
legume şi a unui venit de peste 620.000 •j
Directivele celui de-al IlI-lea Gongres Asigurind animalelor condiţii bune de Iei. • LAPTE DE OAIE S*I
al P.M.R. ne sînt călăuză în munca adăpostire şi hrană vom avea posibili 13
noastră. O sarcină importantă pusă în tatea să realizăm o producţie de peste In felul acesta, gospodăria noastră Popice
faţa gospodăriilor colective este creş 2.000 litri lapte pe cap de vacă furajată, 3
terea efectivului de animale şi spori 50 litri lapte şi 2,500 kg. lîuă fină şi colectivă devine tot mai puternică, traiul i
rea productivităţii lor. Ţinînd seama de seinifină pe cap de oaie. Pentru creşte colectiviştilor tot mai îmbelşugat. PRODUSE DIN LAPTE DE OAIE i
îndrumările date de Consfătuirea pe rea producţiei de lină, organizaţia de
ţară a ţăranilor colectivişti, noi ne-am bază a îndrumat consiliul de conducere IOAN C1MPEANU La Petroşani a început cam — Parîngul L’onea 4.052—4.299 i
propus să sporim efectivul de animale al gospodăriei să înlocuiască mieluţelc pionatul orăşenesc de popice re lemne doborite; Constructorul 3
la 446 capete taurine, din care 114 vaci ţurcane cu mielule ţigăi. Venitul anual secretarul organizaţiei de bază P.M.R zervat echipelor din categoria Petroşani — Viscoza Lupeni Adresaţi-vă oficiilor şi punctelor de co- 3 Í
de lapte, 204 capete porcine, iar nu al gospodăriei provenit din sectorul I-a, bărbaţi. La întreceri parti 4.029—3.996 lemne doborâte;
mărul ovinelor va creşte Ia 729 cape GHEORGHE BEDII.EAN cipă 8 echipe. [ Sectare din comune şi sate pentru încheieri 3! -'M
Stăruinţa Petroşani — Voinţa
preşedintele gospodăriei agricole In prima etapă s-au înregis Petroşani 4.409—4.139 lemne do- [ de contracte, predări prin achiziţii şi pentru i
colective trat rezultate sub posibilităţile borîte.
echipelor. Iată rezultatele înre L orice alte lămuriri. 3
ANA DOBRESCU gistrate : Constructorul Lupeni S. BĂLOI. 3
brigadier legumicol corespondent JU -J ,-lwJw / u J u/u/u/kJbJ V— /
J v J u / u J i J i J v J u / i— ' U u ; u - . / v- / \~ J u J k ! i— h — J «__ / «— *