Page 60 - 1962-02
P. 60
p a gr- 3 DRUMUL! SOCIALISMULUI Nr. 2223
P E M T M J D E Z A R M A R E GBiMERALA ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I
P PACE mUL M EA ÎN T R E A G A ~
Declaraţia Comitetului Preşedintele Republicii Arabe
sovietic pentru
apărarea păcii linite aprobă propunerea începui aiegerile penîru Camera lelegrama de mulţumire adresată
Uniunii Sovietice Populară a Parlamentului indian lui N. S. Hruşciov
M o s c o v a 16 (A g erp res). —
TASS transm ite : GAlRO 1G (Agerpres). — TASS tran mare, ziarul „Egyptian Gazette" scrie: de preşedintele Sukarno
smite : „Washingtonul nu a primit această pro
P otrivit h otărîrii C onsiliului punere cu entuziasm, cu toate c i nu D E L H I 16 (A g e r p r e s ). — L a aleşi ai ad un ărilor legislative. SO CI 16 (A g erp res). — TA SS a co r d a r ea u n u i sp rijin hotărât
M ondial al P ă cii în tre 9 şi 14 iu Potrivit comentatorului diplomatic a! poate exista nici o îndoială în ce pri 16 fe b r u a r ie au în c e p u t in In
lie a.c. va a v ea lo c la M oscova ziarului „Al Ahram“ de obicei bine veşte însemnătatea lucrărilor comitetului. dia alegeri pentru C am era La alegeri se p rezin tă un nu tran sm ite : „lu ptei p op oru lu i in don ezian
C ongresul M ondial p en tru d e informat, preşedintele R.A.U., Gatual Lucrările comitetului ar putea consti P op u lară (log Sabha) a P a rla m ăr de p este 20 p a rtid e cele m ai
zarm are gen erală şi pace. Abdel Nasser, a declarat că este de tui principala conferinţă internaţiona m en tu lu i in d ian , precum şi p en im p ortan te d intre ele fiin d N. S. H ruşciov, p reşed in tele p en tru elib era rea Iria n u lu i de
¦acord să participe la lucrările Comi lă a generaţiei noastre dacă el va rea tru ad u n ările leg isla tiv e ale s ta P artid ul C ongresul N aţion al In C on siliu lu i de M in iştri al vest din că tu şele co lo n ia lism u
In legătu ră cu a cea sta C om i tetului celor 18 ţări şi că guvernul telor (p ro v in ciilo r), cu ex cep ţia d ian, a fla t în p rezen t la p utere, U .R .S.S., a p r im it în a p ro p ier e lui o la n d e z “ .
tetu l sovietic pentru apărarea liza un acord cu privire Ia dezarmare. sta te lo r O risa gi K era la , u n d e P artid u l C om u n ist d in India, „N ădăjdu iesc că sp rijin u l g u
păcii a fă cu t o d ecla ra ţie in R.A.U. consideră propunerea lui N. S, alegerile au avu t loc recent. A- P artid ul P raja (p o p u la r-so cia de Soci pe vicem areşalu l de a-
care se arată că p artizan ii păcii Hruşciov ca fiind menită „să servească Primejdia războiului care a planat asu list), P artid ul Jan Sangh (p o p u v ia ţie U m ăr D an i, şefu l m are vernu lu i şi p op oru lu i so v ietic va
sovietici, în treaga opinie p ub li ceasta este a treia oară cînd se lar) şi P artid u l S w atan tra (in lu i sta t m ajor al a v ia ţiei in d o con trib u i la u rg en ta rea lic h id ă
că au in tim p in at această h o tă cauzei păcii şi a rezolvării celei mai pra omenirii în cursul ultimului de d ep en d e n t). n ezien e, şi p e A dam M alik, a m rii co lo n ia lism u lu i in Iria n u l de
râre eu p r o fu n d ă sa tis fa c ţie . C o d esfă şo a ră alegeri de la o b ţin e b a sa d o r u l In d o n e z ie i in U .R .S .S . v e s t“, scrie dr. S u k arn o.
urgente probleme, problema dezar ceniu va fi înlăturată în cea mai mare T oate p artidele p olitice co n si
m itetu l salută şi aprobă cu c ă l mării“. rea in d ep en d en ţei n aţion ale. d eră a ctu alele alegeri d rep t una A m b asad oru l A dam M alik a D upă întrevedere, N. S. H ruş
parte, fiind înlocuită de o eră a pă din cele m ai im p o rta n te eta p e rem is lui N. S. H ruşciov o te le ciov a oferit un p rin z în c in
dură ap elu l p reşed intelui e x e Ooinentînd în articolul său de fond C ei 'ap roxim ativ 210 m ilioan e din istoria ţării. R ezu lta tele a le g ra m ă din p a rtea p reşed in telu i stea lui U m ăr D an i şi A dam
cii şi prosperităţii. De aceea nu tre- gerilor p ot avea o m are in flu e n M alik, la care a lu a t p a r te A. I.
cutiv al P rezid iu lu i C onsiliului poziţia S.U.A. în problema participării alegători vor trebu i să aleagă S u k arn o, In care se ad u c m u lţu M ikoian, p rim -v ieep reşed in te al
buie precupeţite eforturile pentru rea 496 d ep u ta ţi in C am era P o p u ţă asu p ra v iitoru lu i Indiei. A le
şefilor de state şi guverne la lucrările m iri p rofu n d e p en tru d ecla ra ţia C o n siliu lu i de M in iştri al
lizarea succesului lucrărilor comitetu- lară. şi 2.853 d e p u ta ţi în a d u n ă
Comitetului celor 18 ţări pentru dezar lui...- g u v ern u lu i so v ietic cu p riv ire ia U .R .S.S.
M ondial al Păcii, prof. John Laburiştii condamnă tactica guvernului rile legislative. C ea de-a doua gerile se vor d esfă şu r a p în ă la Apele furtunoase O lili
B ernal în care a cesta ch eam ă pe englez în problem a dezarm ării C am eră a P arlam entului C on si 25 feb ru arie, iar rezu lta tele vor
o a m en ii de b u n ă c r ed in ţă din liul S ta telo r (R a jy a S a b h a ), e s fi cu n o scu te în p rim ele zile ale
to a te ţările să sp rijin e C ongre LONDRA 16 (Agerpres). — tului în această problema sînt dc mult te a lc ă tu ită din rep rezen ta n ţi lu n ii m artie. im Ierni,
su l.
Propunerea lui N. S. Hruşciov cu bine cunoscute Un succes important
P artizanii păcii sovietici, se privire la discutarea problemelor de în rezolvarea problemei dezarmării, a Noi ciocniri între patrioţii angolezi CAP CANAVERAL 16 (Ager amerizarea capsulei cu cosmo
sp u n e în 'declaraţie, îşi exp rim ă zarmării la Geneva la nivelul şefilor declarat cl, pot obţine numai persoa
sp eranţa că la acest m are fo dc guverne creează o atmosferă favo nele împuternicite să adopte hotărîri pres). — nautul. Un purtător de cuvînt
rum a l forţelor iu bitoare de rabilă rezolvării acestei probleme dc iinportante. Ar ii mai bine, a declarat
pace vor p articipa rep rezen tan importanţă vitală, a declarat la 15 în continuare Warbey, dacă şefii de şi trupele coloniale Pentru a zecea oară zborul al administraţiei naţionale a
ţii celor m ai diferite organizaţii februarie laburistul Butlcr în Camera guverne s-ar întruni înainte ca mi lui Glenn a iost amînat. Agen S.U.A. pentru problemele aero
şi m işcări care se pronunţă p en Gomunelor. Butlcr a cerut primului niştrii Afacerilor Externe să încea
tru pace, că adunarea forţelor ministru să accepte propunerea şefu pă tratative. LISABONA 16 (Agerpres). — (Angola), iar Curtea Supremă ţiile dc presă anunţă că lansa nauticii şi cercetării spaţiului
iu b ito a re d e p a ce d e la M oscova lui guvernului sovietic cit mai este Populaţia clin colonia portu Ia Lourenco Marques (Mozam- rea navei cosmice americane, cosmic, a declarat că de data
va apropia popoarele de dezar timp. Artiiur Hendcrson a adresat primu gheză Angola continuă lupta bic), în scopul sprijinirii afir care urma să poarte la bord pe aceasta amînarea poate dura
m area gen erală şi to ta lă şi tr i lui ministru întrcabarca dacă inten pentru independentă. maţiei guvernului, potrivit că Glenn, într-un zbor orbital a 4-5 zile.
um ful păcii. Macinilian a evitat un răspuns di ţionează să participe personal la 14 Agenţia portugheză de 'presă fost din nou amînată, tot din
rect, arătînd că, după părerea sa, ar martie Ia deschiderea tratativelor pen „Lusitania“ anunţă că în ulti reia coloniile portugheze nu sînt, cauza intemperiilor din regiu Agenţia France Presse rela
In d eclaraţie se subliniază că ii mai „politicos“ să se aştepte răs tru dezarmare de la Geneva. Macmil- mele zile, în nordul Angolei, au nea unde urma să aibă Iog tează că se preconizează înlocu
d elegaţii şi o asp eţii la C ongres punsul lui N. S. Hruşciov la mesa lan a declarat că „studiază“ această avut loc noi ciocniri între pa de fapt colonii, ci „provincii dc irea lui John Glenn printr-un
vor fi p rim iţi cu căldură şi osp i jul cc !-a fost adresat la 14 februarie. posibilitate. alt cosmonaut pentru viitoarea
ta lita te de către locuitorii M os peste mări ale Portugaliei“.
covei. Acest răspuns nu a satisfăcut opo Liderul opoziţiei laburiste, Gcitskell,
ziţia laburistă. Gondamnînd tactica a subliniat că tratativele de la Ge trioţii răsculaţi şi trupele colo lansare.
tergiversărilor în problema dezarmă neva pentru dezarmare „constituie o
rii, W. Warbey, membru în parlament, problemă dc o importanţă excepţio niale. P O P O R U L F R A N Ţ E I VA RARA Referindu-sc la motivele amâ
a subliniat că poziţiile Estului şi Ves nală*. Aceeaşi agenţie anunţă că un nărilor, un comentator al agen
CALEA F A S C IS M U L U I ţiei Associated Press transmite:
detaşament al răsculaţilor a Comunicatul Biroului Politic al P. C. Francez „Apele furtunoase ale Atlanti
atacat garnizoana trupelor por cului au împiedicat zborul cos
Presa americană despre răspunsurile lui Kennedy tugheze din oraşul Bembe, în P A R IS 16 (A g e r p r e s). — dură în ch eierea u nu i acord care mic al lui John FI. Glenn. Ace
timp ce un alt grup de patrioţi B iroul P olitic al P artid u lu i C o să d eschid ă calea sp re pace. leaşi mări furtunoase nu ar fi o
şi M acm illan la mesajul lui N. S. Hruşciov au organizat o ambuscadă în m u n ist F rancez a dat p u b licită problemă pentru un cosmonaut
apropiere de localitatea Songo. ţii un co m u n ica t în care se ara tă P artid ul C om u nist F rancez a sovietic“.
NEW YORK 1G (Agerpres). - TASS Oricare ar fi motivele răspunsului vietice posibilitatea să facă propagan că in p rezen t au loc tra ta tiv e fo st prim ul p artid p o litic care a
transmite : pripit al preşedintelui S.U.A. la mesa dă în favoarea păcii“. In încercările lor disperate de în tre rep rezen tan ţii gu vern u lui su b lin iat n ecesitatea recu n oaş Pornit pe calea recunoaşteri
jul lui N. S. Hruşciov, conţinutul în a-şi menţine posesiunile colo fran cez şi gu vern u lui p rovizo terii d rep tu lu i la in d ep en d en ţă lor, comentatorul Alton Blakes-
Presa americană comentează pe larg suşi al mesajului de răspuns nu poale Presa burgheză americană repetă ar niale, colonialiştii portughezi al riu al R ep u b licii A lgeria. al A lgeriei şi a în cep erii tr a ta lee, arată că „Sovieticii au în
răspunsurile preşedintelui S.U.A., J. satisface pe oamenii simpli din Ameri gumentul unor politicieni occidentali, ternează represiunile sîngeroa- P artid ul C om u n ist F rancez tivelor in tre guvernul fran cez şi prezent motoare de rachete mult
Kennedy, şi at primului ministru al Ma ca, neliniştiţi de orientarea primejdioa infirmat in mesajul iui N. S. Hruşciov, se cu eforturi de a găsi „solu care, in cu rsu l celo r şa p te ani gu vern u l provizoriu al R ep u b li mai puternice. Aceasta înseam
rii Britanii, II. Macmillan, la mesajul să a guvernului S.U.A. spre intensifi că „nu s-ar fi copt încă condiţiile'1 pen ţii“ de altă natură, care atrag de cind se p relu n geşte războiul cii A lgeria. nă că ci pot trimite în spaţiu
preşedintelui Consiliului de Miniştri, carea cursei înarmărilor şi sporirea for tru ca şefii de guverne să participe la însă atenţia numai prin ridi în A lg eria lu p tă p en tru tr a ta ti nave cosmice mai mari şi mai
at U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în care ţelor armate. Formulările confuze ale tratativele pentru dezarmare. colul lor. ve cu rep rezen tan ţii poporulu i In p rezen t — se su b lin ia ză în grele... Statele Unite nu au
se propune ca lucrările Comitetului ce răspunsului nu pot ascunde faptul că algerian , se sp un e p rin tre a lte co m u n ica t — n im ic nu trebuie această posibilitate în prezent“.
lor 18 state pentru dezarmare să în Occidentul a refuzat să sprijine propu Dar piuă şi presa americană este ne- După cum anunţă agenţia le în c o m u n ic a t, d o reşte cu câl- să îm p ied ice în ch eierea unui
ceapă ia Geneva la nivelul şefilor dc nerea sovietică ca lucrările Comitetului Associated Press, deputatul Ja acord. P acea în A lgeria p e baza —O—
guverne sau de state. celor 18 să înceapă în aşa fel îneît \ oiţă să recunoască că nu aceste con cinto Medina a propus ca Adu F.M.T.D, sprijină lupta d rep tulu i la in d ep en d en ţă, a u-
să sc obţină cel mai mare progres pe siderente împiedică pe liderii Occiden narea Naţională a Portugaliei tinerilor democraţi nirii p op oru lu i a lgerian şi in te O nouă expbsie atomică
Intr-un articol redacţional ziarul calea spre dezarmare. Probabil că pen tului să ia loc la masa tratativelor pen să tie transferată la Luanda grităţii teritoriu lu i său corespu n. subterană în S.U.A.
„New Y'ork Times“ subliniază, printre tru a atenua impresia produsă de ati tru dezarmare. Adevăratele motive ale francezi de in tereselor n a ţio n a le ale Fran-
altele, repeziciunea cu care Kennedy şi tudinea negativă a Occidentului faţă lipsei de dorinţă a cercurilor guvernan Şedinţă secretă ţei. A cea stă reven d icare a fo st o W A SH IN G T O N 16 (A gerpres)'.-
Macmillan au răspuns la mesajul lui de rezolvarea acestei importante pro te ale S.U.A. de a folosi lucrările Co BUDAPESTA 16 (Agerpres). d a tă m ai m u lt ex p rim a tă în
N. S. Hruşciov care, după cum scrie bleme a zilelor noastre, presa ameri mitetului celor 18 pentru a urni din tim p u l recen tei să p tâ m în i de a c
autorul articolului, „pentru un schimb cană subliniază cuvintele lui Kennedy că punctul mort rezolvarea problemei de ţiu n ile o rgan izate de m işcarea
diplomatic poate fi comparată numai cu zarmării Ie dezvăluie Arthur Krock, p a rtiza n ilo r p ă cii, p recu m şi în
viteza fulgerului“. Această grabă, scrie iu viitor cl csle gata să participe per corespondentul din Washington al zia tim p u l vigu roaselor m a n ifesta ţii
ziarul, a urmărit două scopuri: In pri sonal in orice moment la tratativele de rului „New York Times". El scrie
mul rînd, „să-l convingă pe şe la Geneva. că „perspectivele unui progres real in a guvernului vest-german După cum anunţă agenţia a n tifa s c is te d in 8, 9, 12 şi 13 f e La 15 feb ru arie C om isia
ful guvernului sovietic să renun legătură cu apropiata conferinţă de Ia M.T.I., secretariatul Federaţiei b r u a r ie . S.U .A . p e n tr u e n e r g ia a to m ic ă a
ţe la propunerea sa înainte ca După cum subliniază un corespondent B O N N 16 (A g erp res). — Mondiale a Tinerelului Demo an u n ţat că S tatele U nite au e-
al ziarului „New York Times1', răspun Geneva sînt foarte tulburi". In legătu D u p ă cum s-a a fla t din in fo r crat, a publicat un comunicat In tărin d u -şi şi m ai m u lt u n i fectu a t la p oligon u l de exp eri.
ea să devină o hotărire catego m a ţiile a p ă ru te în p resă , la 14 de presă în legătură cu recen ta tea şi in ten sifieîn d u -şi to t m ai en ţe din N ev a d a o n o u ă ex p lo .
rică“. In al doilea rînd, „să preîntim- sul lui Kennedy - fost întocmit în aşa ră cu aceasta, cl subliniază intenţia feb ru arie a avu t lo c la B onn sub tele evenimente sîngeroase din m u lt a cţiu n ile — se sp u n e în în zie atom ică su bterană. A ceasta
pine acceptarea propunerii de către fel îneît „să nu-şi ia obligaţia să par p reşed in ţia can celaru lu i A de ch eierea com u n icatu lu i — po- este cea d e-a 14-a exp lozie a to
„cercurilor guvernante ale S.U.A. de a porul F ran ţei va bara calea fa s
unii din cei opt participanţi la con ticipe la tratativele la nivel înalt", şi
continua să sporească armamentele şi n a u e r o ş e d i n ţ ă s t r i c t s e c r e t ă a Franţa. cism u lu i şi va ob ţin e in sta u r a m ică din a ctu a la se rie de e x p e
ferinţă, reprezentanţi ai ţărilor neutre". în acelaşi timp „să nu dea Uniunii So
să efectueze în martie o seric de ex gu vern u lui vest-germ an , co n sa „F.M.T.D., din care lac par rea n ein tirzia tă a p ăcii în A lge rien ţe, în c e p u tă la 15 s e p te m
crată p roiectu lu i de lege gu ver te 101 milioane de tineri, se în ria. brie 1961.
perienţe nucleare în atmosferă“. n a m e n ta l cu p riv ire la b u getu l clină cu respect şi emoţie în
de sta t al R. F. G erm ane pe faţa victimelor. Ea salută acţi
1962. Ea a fo st d eterm in a tă de
g re u tă ţile iv ite in situ a ţia fin a n unile unite ale forţelor demo r a l e e a e p a a sta l a i a i i a m e r i e a s i e
ciară a R. F. G erm ane. cratice ale tineretului din Fran
ţa şi afirmă din nou solidarita i u I l e p s i b l ie a , P o m i aii e a saă,
Popoarele lumii sînt alături de Cuba tea deplină a tineretului mon SANTO DOAÎINGO 16 (A gerpres).- şat al Ambasadei S.U.A. pentru pro
dial cu lupta tinerilor demo Un nou val de acţiuni antiamericane blemele muncii şi al lui McLeiian, re
craţi francezi şi a organizaţii a cuprins la 15 februarie capitala Re prezentant al Organizaţiei regionale
lor lor, pentru îndepărtarea pri publicii Dominicane — Santo Domin- panamericane a oamenilor muncii, con
go. Potrivit relatărilor agenţiilor de trolată de Washington care se amestecă
Comitetul Politic al O.N.U. a încheiat discutarea problemei cabane mejdiei fasciste, pentru a pune presă, aceste acţiuni s-au unit într-o fără jenă in activitatea sindicatelor do
N EW Y O R K 16 (A g e r p r e s). - - O rgan izaţia N aţiu n ilor U nite vreun ei alte ţări, a sp u s el, dar m ajoritatea voturilor. A ceastă capăt' războiului din Algeria puternică demonstraţie la care au par minicane.
TASS tran sm ite : m ajoritate a fo st în tru n ită insă prin tratative între guvernul ticipat numeroşi tineri — membri ai
nu p oate să răm în ă in d iferen tă nici nu dorim ca a lţii să se a- de un p u n ct al rezoluţiei care Provizoriu al Republicii Algeria Federaţiei studenţilor dominicani, pre Demonstranţii au cerut imediata iz
L a 15 feb ru a rie C om item ! P o a m in te ş te c ă sc o p u l O .N .U . r e z i şi guvernul francez, pe baza cum şi reprezentanţi ai Federaţiei mun gonire din ţară a celor doi, declarînd:
litic al celei d e-a 16-a sesiu n i a la a c e ste a c ţiu n i a le S.U .A . rnestece în trebu rile n oa stre in dă în în tărirea relaţiilor de p rie dreptului Algeriei la indepen- cii din Republica Dominicană şi ai altor „Nu vom tolera nici un fel de amestec
A d u n ă rii G e n e r a le a O .N .U . a ten ie p e baza resp ectării p rin ci denjă, suveranitate şi integrita- organizaţii.
term in at d iscu tarea p rotestului V. A. Z orin a a m in tit c ă p o tern e. R e fe r in d u -se la h o tă r îr ile p iu lu i e g a lită ţii in d rep tu ri şi te — pentru pace si democra- în treburile noaslre sindicale". Agen
C ubei îm p otriva p rim ejd iei p en a u to d eter m in ă r ii p o p o a relo r şl tie“. Demonstranţii, care scandau : „Afară ţia UPI relatează că poliţia a interve
tru p acea şi secu ritatea in tern a p oarele lu m ii nu vor răm în e ne- im p u se d e S.U .A . c o n fe r in ţe i d e n ea m estecu lu i in trebu rile in ter ca y a n k e ii„ Y a n k e i, căraţi-vă aca nit, folosind furtune de apă împotriva
ţion ală, pe care o creează noile p ăsătoare fa ţă de acţiu n ile agre la P u n ta del E ste, d elegatu l C u n e ale oricăru i stat. P en tru acest să!“, purtau două sicrie negre pe care
p lan u ri de a g resiu n e ale g u v er siv e a le S.U .A . şi vor sp r ijin i bei a su b lin iat că aceste h o tă erau scrise numele lui Somerford, ata- demonstranţilor, dintre care mulţi au
lu p ta p en tru in d ep en d en ţă, p en rîri au tra n sfo r m a t O rgan iza fost arestaţi.
tru o viaţă m ai bună dusă de ţia S tatelor A m ericane în tr-u n
eroicul popor cuban. b loc m ilitar sub d om in aţia
n u lu i S.U .A . îm p o tr iv a g u v ern u . D eleg a tu l C ubei, G a rcia In- S.U .A ., de g e n u l N .A .T.O . sa u p u n ct al 'rezoluţiei, în a fa ra d e Ia tă cum sîn t ca za ţi m u n cito rii ita lien i ad u şi p en tru m u n că in E lveţia. IN FOTO : „D or
lui rev o lu ţio n a r al C ubei. In c iu ch au stegu y şi-a exp rim at sa tis S.E .A .T .O . legaţiilor ţărilor so cia liste şi Cu. m itor u l“ şi „ su fr a g er ia “ u n u i n u m ero s gru p de em ig r a n ţi ita lie n i a n g a ja ţi la lu cru la o în tr e,
d a în cercă rilo r S.U .A . de a to r fa cţia fa ţă de fa p tu l că în cu bei, au v o ta t şi cele m ai m ari p rin d ere de ele m e n te p r e fa b r ic a te d e b eto n a rm a t d in E lv eţia . C a ei tră ie sc şi a lţi 5.000 de
p ila în gen eral d iscu ta rea co n vântările lor m u lţi d ele g a ţi au D elegatul cuban a su b lin iat că ţări d in A sia şi A frica. El a În
cretă a p ro testu lu i C ubei, la a- sp rijin it Cuba. C uba este g a ta să reglem enteze tr u n it in t o ta l 41 d e v o tu r i (59
c e ste d iscu ţii, ca re a u d u ra t 10 d iv e r g e n ţe le cu S.U .A . p e c a le ab ţin eri p rin tre care ţările b lo
zile, au p a r tic ip a t p este 50 de T otodată el a su b lin iat că u ne p aşnică. cu lu i occid en tal, A rgentina, B ra
d elegaţii. le gu vern e la tin o .a m er ica n e s-au z ilia , F in la n d a , S u e d ia e t c .).
lăsat- a n tren a te de S ta tele U n ite Cuba, a sp u s el, ap ără p rin
L uind cu v in tu l în şed in ţa în c a m p a n ia lor d u şm ă n o a să c ip iile C a rtei O .N .U . şi p o p o r u l N u m ero a se ţă ri d in A sia şi
dc Închidere, rep rezen tan tu l îm p o triv a C ubei, lu cru p e care cuban îşi va apăra in d ep en d en A frica au v otat îm p reu n ă cu ţă.
U .E .S .S ., V. A. Z orin , a su b lin ia t ii c o n fir m ă c it se p o a te d e c la r ţa şi su veran itatea. rile so c ia li:'; şi cu C uba pentru
că d iscu ţia din C om itet a co n con ferin ţa de la P u n ta del E ste. p u n ctu l din rezolu ţie care cere 1
firm at că nu num ai Cuba, ci şi D ar, a sp u s el, p o p o a rele A m e- D elegatu l C ubei a sp rijin it reglem en tarea p aşn ică a d iver
m ulte ţări, in clu siv ţări in flu ricii L atin e ca şi p op oarele ce proiectul de rezolu ţie p rezen tat g e n ţe lo r d in tre C u b a şi S.U .A .
en te din A frica şi A sia au cele lo rla lte ţări sîn t alături de Cuba, de d elegaţiile R. P. R om îne şi P en tru a cest p u n ct al rezoluţiei
m ai serio a se tem eri în le g ă tu care îşi con stru ieşte o viaţă R. S. C eh oslovace care cere să au v o ta t 39 de d eleg a ţii p rin tre
ră cu a c tu a la p o litic ă a S.U .A . n ouă fără exp loatare, fără im se pună cap ăt am estecului am e care ţă rile so c ia liste , Cuba, In-
fa ţă de Cuba. p erialism şi d iscrim in are rasială. rican in treb u rile C ubei şi c h e a dia, In d o n ezia , G h a n a , G u in eea,
m ă la re g lem en ta rea p a şn ică . R . A .U ., A fg a n ista n , E tiop ia.
A rătîn d că d e le g a ţia S.U .A . nu D elegatu l C ubei a su b lin iat că
a răsp u n s la p rob lem ele con cre acu zaţia form u la tă de S ta tele La şed in ţă au m ai lu a t cu vin , La celela lte p u n cte ale rezo lu
te şi im p o rta n te rid ica te în tim U nite îm p otriva ţării sale şi a. tul d eleg a ţii din N igeria, E tiop ia, ţiei p r in c ip a le le ţă ri ale A siei şi
pul d iscu ţiilor, V. A. Z orin a a- C am b odgia, S ierra L eone şi din A fricii s-au a b ţin u t de la vot,
m in tit c ă r e p r e z e n ta n tu l S.U .A ., num e că ea „ar exp orta revolu alte ţări care au su b lin ia t im iar b locu l o ccid en tal a votat
S teven son a trecu t p rin tre a lte p orta n ţa discu tării p rotestu lu i co n tra .
le sub tăcere în treb area în ce ţia “ nu este decit o m anevră u r C ubei, n ec e sita te a resp ectă rii
scop S tatele U n ite au con cen b a zelo r C a rtei O .N .U , — d rep tu l V orbind d esp re rezu lta tele vo-
tra t în a p ro p ierea ţă rm u rilo r m ărind în ă b u şirea m işcă rii de fiecăru i popor la au tod eterm i tu lu l, re p r ez en ta n tu l U .R .S.S.
C ubei navele p ort-avion „For- nare, p rin cip iu l n eam estecu lu i, Z orin, a sp u s că e le au a ră ta t că
resta l“, „E nterprise“ şi „Con- elib erare n a ţio n a lă în A m erica p rin cip iu l reglem entării p a şn i S . U .A . şi în tr e g u l b lo c N .A .T .O .
s te lla tio n “ , p en tr u ce S.U .A . ce a problem elor in tern aţion ale nu d oresc rezolvarea p aşn ică a
m en ţin baza m ilita ră de la L atin ă şi a cita t din nou fa p tele litig io a s e . p r o b le m e lo r , ci r e z o lv a r e a lor
G uantanam o care se află pe te prin forţă, că ele vor să-şi im
rito riu l C ubei, p en tru ce şi în ce concrete care atestă că S tatele P reşed in tele a pus apoi la vot p un ă voin ţa şi să ducă o p o li
scop sîn t in stru ite elem en tele pe p aragrafe p roiectul de rezo tică de pe p o ziţii de forţă. In
co n tra rev o lu ţio n a re cu b a n e în U nite p un la cale o agresiu ne a celaşi tim p ţă rile socia liste,
îm p o triv a Q ubei. luţie al R om îniei şi C eh oslova C uba şi ţă rile A fricii şi A siei şi-
ciei.
D elegatu l C ubei a ridiculizat
Ca urm are a p resiu n ilor exer
n ă sco cirile că regim u l din C uba
ar fi „in com p atib il“ cu sistem u l
rîn d u rile fo rţelo r arm ate ale p a n a m erica n . N oi nu in te n ţio cita te de b locu l o ccid en ta l, a- au rea firm a t şi cu a cest p rilej m u n citori ita lien i, tr a n sfe r a ţi la m u n că în ţa ra v ecin ă p e b aza unei în ţeleg eri d in tre gu vern u l
S.U .A ; n ă m s ă s c h im b ă m o r i n d u i r e a c e a s t ă r e z o l u ţ ie n - a î n t r u n i t d o r in ţ a d e pace. italian şi cel elveţian .
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Alai” — Deva”