Page 61 - 1962-02

PROLETARI DIN TOATE ŢAR ILE. UN1ŢI-VA ! înfiinţarea
Anul XIV. Nr. 2224
/W \ / \ / > /wW Ay\/*\ f\/\>'\S\s*'y\*/\ f \ /\ ^Ay\/V\/X^^v^^VN/\/\/\/N#*V*v «/V
*\y ^
D up ă o cursă lungă, se fa ce „toaleta" locom otivei:
C u 29 d e 'a n i în u r m ă ,-la 16
îbruarie 1933, în istoria lu p te -
ir m u n c ito r e şti d in ţa r a n o a - '
;ră a f o s t în s c r is ă u n a d in c e le rea p artidului, îşi fău reşte o
tai glorioase p a g in i: eroicele
îp te ale m uncitorilor ceferişti
1 p etrolişti. S iren a lu i R oaită,
estitoarea şi sim bolul acestor
îp te, a in tra t în istorie. V asile
,oaită a că zu t străp un s de
lo a n ţele asupritorilor. A ceeaşi
tartă au îm p ă rtă şit-o în ziua
ngeroasă m ulţi aiţi fii de n ă-
ejde ai clasei m uncitoare. Ei
u cerut lib ertate, pline, drep-
D !a o v ia ţa m ai b un ă. D rep t
Lspuns au p rim it g lo a n ţe, b a io -
ete şi g ra tiile închisorilor.
R oaită a căzut, dar cauza p en ­
ai care a lu p ta t el a trium fat,
u p tele din feb ru arie 1933 au
•înat p o litica de fascizare a
irii dusă de b u rgh ezo-m oşie-
me, au stăvilit noi m ăsuri de
îrăutâţire a condiţiilor de viaţă
: de m uncă ale m uncitorilor,
le au făcu t să crească presti-
iul P artid u lu i C om unist R om în
a detaşam ent de avangardă
rganizat al clasei m un citoare.
Foam ea, m izeria şi con d iţiile
rele de lu cru îm p o triv a cărora
u lu ptat m uncitorii ceferişti şi
etr o lişti cu 29 de a n i în urm ă,
u d even it astăzi triste am intiri,
lărturie stau su tele de blocuri
laţioase şi con fortab ile locuite
5 fa m iliile lor. M ărturie sta u
iîile a teliere, d o ta te cu cele
lai m o d ern e in sta la ţii şi u tila -
>, c o n s t r u it e în a n ii p u t e r ii
opulare în d iferitele cen tre din
iră, c r eşte rea co n tin u ă a ş a lă ­
ilor, n u m ero a sele b ilete de
dihnă pc care le prim esc gra-
,iit in fie c a r e an, ş c o lile şi t r e ­
Duminică 18 februarie 1962
AAAAA/VW V^VW V\ In cinstea Zilei ceferiştilor
/ V W W N A A /^V V X V V V nA A A 'V
s e le .con stru ite p en tru co p iii lor
şi m u lte altele.
D a, a s tă z i' clasa m uncitoare
din ţara n oastră, sub con d u ce­
viaţă nouă, lip sită d e griji. Iar
c e fe r iştii, cei care cu a n i în
urm ă au fo st în p rim ele rînduri
ale lu p tei p en tru înlăturarea e x ­
ploatării şi îm potriva dom inaţiei
fasciste, sîn t acum în prim ele
rînduri ale b ă tă liei ce o d esfă ­
şoară oam enii m un cii pentru a
fa ce ca noua v ia ţă să devină
to t m ai În floritoare. M unca lor
p lin ă de în su fleţire se reflectă
nu n u m ai în n um ăru l m a re de
trenuri care circulă cu reg u la ­
rita te pe în tinsu l patriei, ci şi
în m iile de blocuri de locu in ţe,
in n u m ero a sele fa b rici şi u zin e
ce se con stru iesc în fieca re an,
în ab u n d en ţa crescîn dă de b u ­
nuri m ateriale. F iecare tren con ­
d u s în tr a să , fie c a r e t o n ă de-
bunuri m ateriale tran sp ortată în
plus, fa ce ca m unca p e şa n tie ­
re şi în u zin e să decurgă in con -
d iţiuni m ai bune.
Ş i, p en tru ca r e a liz ă rile lor
să fie m ai frum oase, feroviarii
nu p recupeţesc nici un efort.
M eseriaşii din depouri se stră ­
duiesc să ex ecu te reparaţii de
ca lita te superioară. M ecan icii şi
foch iştii se străduiesc să în tre­
ţin ă în cele m a i b un e co n d iţiu n i
lo co m o tiv ele, să le fo lo se a sc ă la
m axim um forţa de tracţiu ne. La
rînd ul lor, lu crătorii din sta ţii
şi regulatoarele de circulaţie şi
m işcare, fa c to t posibilul pentru
a reduce staţion ările şi a dirija
tren u rile în trasă. A şa se fa ce
că pe panourile şi g ra ficele de
p ro d u cţie a le u n ită ţilo r C .F.R .
apar zilnic zeci de tone de com ­
Ministerului
S tim ate tovarăşe H R U ŞC IO V ,
Industriei
4 pagini 20 bani Construcţiilor A m p r im it m esa ju l dv. d in 10 feb ru a rie 1962 şi îm p ă r tă şim
în tru to tu l p reocu p area dv. de a se a sigu ra cele m ai bune
P lin D e c r e t a l C o n s iliu lu i (le con d iţii p en tru în cep erea şi des făşu rarea lu crărilor C om itetu­
S tat al R. P. R om îne a fost în ­ lu i celor 18 sta te p en tru d eza rm a re, că ru ia îi revin e sa rcin a
fiin ţa t M inisterul In d u striei C on­ de m are răspu nd ere de a ela b o ra T ratatu l cu p rivire la dezar­
stru cţiilor. m area gen erală şi totală.
T ovarăşu l D um itru M osora a C onsiderăm drept o în a ltă în d atorire a gu vern elor tuturor
fo st n um it m inistru al In d u striei ţărilor, a con d u cătorilor de sta te şi de gu vern e de a n u -şi cru ţa
C onstrucţiilor. efortu rile p en tru solu ţion area p rob lem elor care p u n în joc
soa rta om en irii.
în actu a lele con d iţii, cînd d atorită ex isten ţei arm elor mo-
Colectivele de muncă ale unităţilor C.F.R. din regiunea noastră ca şi din derne un nou război ar aduce om en irii d istru geri şi ca la m i­
tă ţi in calcu lab ile, p rob lem a d ezarm ării treb u ie să fie dezbă­
întreaga ţară, intimpină şi in acest an Ziua ceferiştilor cu noi şi însem­ tu tă şi rezolvată in tr-u n sp irit de d ep lin ă răsp u n d ere şi cu m a ­
xim u m de eficien ţă.
nate succese in producţie.
Im p ortan ţa m isiu n ii pe care o are De în d ep lin it C om itetul
M ecan icii şi fochiştii V, Tură fruntaşă celor 18, ex p erien ţa d ificu ltă ţilo r în fa ţa cărora au eşu a t atî-
tea com itete şi su b co m itete de dezarm are, d oved esc pe deplin
' La d ep o u l C .F.R . T eiu ş, de la în ce p u tu l a n u ­ La revizia de vagoane din staţia n ecesita tea ca lu crările acestu i com itet să se d esfă şo a re sub
lu i şi p in ă in p rezen t m eca n icii şi fo c h iştii au C.F.R. Simeria-călăţori, între cele trei n em ijlo cita în drum are a şefilor de guverne (de sta te ) ai ţărilor
eco n o m isit 537.2 to n e com b u stib il co n v en ţio n a l, ture de serviciu se desfăşoară, în cins­ m em bre.
rem o rcin d în a c e la şi tim p 4.795 to n e p e ste p lan . tea Zilei ceferiştilor, o vie întrecere.
S -a u evid en ţiat brigăzile conduse de m ecanicii Fiecare garnitură de tren este revizui­ D esfă şu ra rea cu su cces a lu crărilor C om itetu lu i celor 18,
A urel M ateiaş, A lexandru S trem ţan II şi E ugen tă cu atenţie de către lăcătuşi defec­ d u p ă cu m , p e b u n ă d rep ta te , su b lin ia ţi în m e sa ju l dv., ar in ­
M an. ţiunile sînt remediate cu promptitudine. flu e n ţa în b ine în trea g a ev o lu ţie u lterioară a situ a ţiei in ter­
Cele mai bune rezultate în îndepli­ n aţion ale.
nirea indicatorilor de plan le-a ob­
ţinut tura condusă de comunistul Mi- D înd o în a ltă p reţu ire p rop u n erii con stru ctive şi realiste
ron Dînşoreanu, situîndu-se în frunte. a G uvernului U n iu n ii R ep u b licilor S ovietice S o cia liste, G uver­
Această tură şi-a depăşit sarcinile de nul R ep u b licii P op u lare R om în e îşi exp rim ă acordul său d eplin
plan cu 13 Ia sută. ca lu crările C om itetu lu i de d ezarm are să în ceap ă la cel m ai
în alt n ivel, ad ică p rin p a rticip a rea şefilor de guverne (de sta te ).
DUMITRU ZUBA
D eplina siguranţă 107 {renuri C u s t i m ă :' v
a circulaţiei cu lăcătuş de revizie
GHEORGHE G H EO R G H IU -D EJ, IO N GIÎEORGHE M AUKER,
C olectivul reviziei de vagoane supr atonaj Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Miniştri
din T eiu ş a a v u t in ce n tr u l
preocupărilor sale d ep lin a sig u ­ In prima decadă . al Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romîne
ran ţă a circulaţiei. M unca plină a lunii februarie
de ela n s-a exp rim at în cifre mecanicii depoului înainte de a pleca TELEGRAMĂ
prin d ep ăşirea sarcin ilor de de locomotive din în cu rsă
p la n cu 12,5 la su tă . Au fo st de Petroşani au re­ Excelenţei Sale
asem en ea reparate p este plan morcat 107 trenuri — T ovarăşe im piegat, vreau Domnului URHO KEKKONEN
şi fă ră să fi fost sco a se din g a r ­ cu supratonaj, eco- ca tren u l 2.649 să a ib ă su p r a to ­
n itu ră 346 vagoane de m arfă nomisindu-se prin n a j. Preşedintele Republi cil Finlanda
şi călători. aceasta 21 trenuri
a 1.050 tone. De A ceasta a fost d orin ţa tîn ăru - ¦ H EhSINKI
La obţinerea acestor fru m oa­ asemenea, în aceas­ Iui m e c a n ic R a d u C orn el d e la
se rezu ltate şi-a u adus o con ­ tă perioadă s-au d ep o u l C .F.R . P e tr o şa n i în a in te Cu ocazia realegerii dv. ca p reşed in te al R ep u b licii F in ­
trib uţie de seam ă m uncitorii economisit p e s t e de a p leca în cu rsă Ia d ata de lan da, p rim iţi, vă rog, E xcelen ţă, sin cerele m ele felicită ri.
din tu rele co n d u se de tov. Iacob 200 tone combus­ 12 feb ru arie a.c. T ren ul a avu t
R adu . O ctavian C rişan şi R om u- tibil convenţional. 92 tone su p raton aj, ceea ce în ­ Vă doresc su ccese în a ctiv ita tea dv. d esfă şu ra tă p en tru
lus B odoga, care şi-a u d ep ăşit seam n ă 36 ore-vagon econom ie, p rosp eritatea p op oru lu i fin la n d ez şi m en ţin erea p ă cii în tre
sa r c in ile d e p la n cu 14,2 la su tă Cele mai frumoa­ în cărcătu ra a aju n s la d estin a­ popoare.
ş i r e s p e c tiv 12 ş i 11 la s u tă . se realizări au fost ţie m ai devrem e.
obţinute de meca­ GHEORGHE G H EO R G H IU -D EJ
Vr nicii Pavel Maci. Preşedintele Consiliului de Siat al
toan Dascălii, loan Republicii Populare Romîne
C o lectiv u l D istric tu lu i L 2 din Ciungan, P e t r e
T eiu ş, în cin stea Z ilei ce ferişti, Rusu şi alţii. A lături de m e­
lor au în lo c u it cu 100 b u că ţi tri-
foan e m ai m u lt d ecît prevedea Acesta este un fru­ can icu l de lo co ­
p lanu l, cu 6 b u căţi m ai m ulte mos dar al celeriş-
ec lise şi cu 36 m .l. m ai m u ltă tilor din Petroşani m otivă Radu
şin ă . în cinstea zilei lor.
Cornel s au m ai
A D R IA N OŢOIU I. CRIŞAN
corespondent evid en ţiat şi
corespondent
m ecanicii lo a n
C hiriac şi lo a n
B uşoiu, care şi
ei au rem orcai
trenuri cu su ­
p ra to n a j.
S. BASARAB
corespondent
Cffl>WSYIIBNCIpilirAT!E
In dorinţa de a in tim p in ă Z iua ceferiştilor cu
realizări cit m âi frum oase, colectivu l reviziei
bustibil con ven ţional econ om i­ de vagoan e S im eria -tria j ş i-a îndreptat, a ten ţia
sit, su te de ton e kilom etrice p ar­
curse p este plan şi m ulte altele. înspre îm bu nătăţirea regu larităţii şi sigu ran ţei
N um ai la depoul de locom otive
C .F.R . S im eria s-a u în reg istra t circu laţiei. D rep t urinare, în u ltim a p erioad ă
in tr im e s tr u l IV a l a n u lu i tr e c u t
p este 1.000 to n e com bustibil nici un tren nu a în tirziat în sta ţie sau pe
con ven ţional econom isit şi o d e­
p ăşire a p lanului de producţie parcurs.
cu ap roap e 12 la su tă. In în tre­
cerea so c ia listă d esfă şu ra tă în T otodată reviziile execu tate au fost de m ai
cin stea Z ilei ceferiştilor, lucră­
torii de la d ep ou l C .F.R . P e tr o ­ bună ca lita te. C om u nistu l M ihai M atei ex eeu -
şani au realizat planul de pres­
ta ţii p e lu n a trecu tă în propor­ tîn d o revizie teh n ică bună, a reuşit să d es­
ţie de 107 la su tă, au eco n o m isit
p este 700 ton e com bustibil co n ­ cop ere la vagon u l 357.032 un d efect care d acă
ven ţion al. In prim a decad ă a
lunii februarie, ei au rem orcat nu ar fi fost în lătu rat, ar fi p ericlitat siguranţa
circulaţiei. Şi com u nistu l P avel C ioacă şi tînărul
R ad u P etru II au e v ita t n ea ju n su ri in e x p lo a ­ Cit ar fi de grea problema, cu ajutorul maistrului îi găseşti cu uşurinţă
rezolvarea.
tare, d escoperin d an u m ite d efecţiu n i la u n ele
IN FOTO: La Şcoala profesională de ucenici R.M.K.-Simeria, maistrul Au­
vagoane. ALHX. PĂDURARU rel Vesa rezolvă împreună cu elevii o problemă complicată.
corespondent
C o t i d i e n e IN . JURUL ORAŞELOR — BAZE LEGUMICOLE PUTERNICE
107 trenuri su p raton ate. La d e­ Centrală telefonică
poul din T eiu ş p lan u l p rod u c­ automată
ţiei glob ale p e ianuarie a fost
d e p ă ş it cu 18,61 la s u tă . M e c a ­ De curînd, la Gurabarza a fost dată
în folosinţă centrala telefonică auto­
n icii de aici au rem orcat în mată cu o capacitaie de 500 posturi. D irectivele C ongresu lu i al III- t o i 25 h a . ( c u 21 h a . m a i m u lt regio n a le de p artid precizează
a ceea şi perioadă 63 trenuri cu Pînă în prezent au fost deja instalate lea al P.M .R . tr a se a z ă s a r c in a ca d e c it în a n u l tr e c u t), la G.A.C. că p en tru iegu m ele tim p u rii tre.
su p r a to n a j. 300 posturi. In felul acesta convorbi­ în an u l 1965 să se p rod u că o O iejd ea 20 h a. (c u 10 ha. m ai buie a sig u ra te su p ra feţe co res­
rile telefonice din această parte a re­ c a n tita te d e 3,3 m ilio a n e to n e m u lt d ecît în 1961) etc. p u n zătoare de răsad n iţă.
P rintre realizatorii celor de giunii noastre se fac în condiţii mult le g u m e şi 4,5 — 5 m ilio a n e to n e
m ai sus se num ără m ecanicii mai bune. cartofi. A cest lu cru este pe d e­ In tim p ce u n cie gosp odării a. L egu m icu ltu ra este o ram ură
plin p osib il de realizat d atorită cordă to a tă a ten ţia ex tin d erii a- d eoseb it de rentab ilă. Ea aduce
lo sif C rişan, lo a n D ascălii şi P e­ M. SUSAN în zestrării n eîn ceta te a a g ricu l­ cestor cu lturi, altele n ici m ăcar m a ri v e n itu r i g o sp o d ă r iilo r co-
turii cu m ijloace teh n ice m o d er­ n u-şi m en ţin su p rafeţele cu lti­ le c tiv e cu c o n d iţia c a e a s ă fie
tru R usit d e la P e t r o ş a n i, A le ­ corespondent ne de lucru, d a to rită ca lifică rii v ate în an ii a n terio ri cu legu m e p ra ctica tă aşa cum o cer re
şi ridicării n eîn ceta te a n ivelu lu i şi zarzavaturi. P e lin gă aceasta, gu lile agrotehn ice.
xandru S trem ţean u şi V irgii p rofesion al al celor ce lucrează u n ele d in tre ele n u rezerv ă le-
in p ro d u cţie. gu m icu ltu rii teren u rile cele m ai D eşi tim pul este în tirziat, con.
U d r e a d e Ia T e iu ş, F r a n c ise fertile, care să asigu re o p rod u c­ d u c erile u n o r G .A .C , cu m sini
La în făp tu irea sarcin ii tra sa ­ ţie m are la h ectar. cele d in P eştişu l M ic, S treisîn-
Susan, V ictor P opa d e la S im e­ 85.000 spectatori te de C ongres în a cea stă p ri­ g eo r g iu , N ă d ă ştia d e J o s etc. m:
ria şi b in eîn ţeles, îm preu nă cu la film ul vin ţă, o con trib uţie în sem n ată S în t şi ca z u r i cîn d te r e n u l 'des­ au fă cu t n im ic p en tru d eclan
ei, to ţi to v a ră şii lor de m uncă. trebuie să o ad u că şi le g u m i­ tin a t legum iculturii este sch im ­ şarea cam p an iei legu m icole. Li
F aptu l că trenurile au fost co n ­ „Puterea plinii“ cu ltu ra reg iu n ii n o a stre. D eşi în b a t în fiec a re an, dar n u în c a ­ aceste u n ităţi n ici m ăcar gu n o
regiu nea H unedoara se cu ltivă drul unui asolam en t raţion al, ci iu l n e c e s a r in p l a t f o r m e l e dc
duse în trasă, că nu s-a u în r e ­ Filmul documentar „Puterea plinii“ legum e şi zarzavatu ri pe n um ai d up ă ap recierea con d u cerii u n i­ p reîn călzire nu s-a tra n sp o rta t
3 la su tă din to ta lu l su p ra feţei tăţilor resp ective. O are ce ra n ­ N ici p en tru ap rovizion area ci
g is t r a t s t a ţio n ă r i n e p e r m is e şi a rulat pînă în prezent în SI loca- arabile, a cea stă în d eletn icire d am ent p oate da cu ltura de le­ sem in ţe nu s-a depus su ficient
rep rezin tă în că de p e acu m în gum e în tr-u n teren n eirigat, in ­ in teres. P în ă in u rm ă cu citeve
abateri d e la sigu ran ţa c irc u la ­ calităţi, în faţa a S5.000 spectatori. gosp od ăriile unde i s-a acordat fe sta t de b u ru ien i, să ra c în e le ­ z ile , a u r i d i c a t s e m i n ţ e d e 1?
ţie i în b u n ă m ă su ră li se d a ­ Acest număr record dc spcctalori de a ten ţia cu v en ită , u n a din p rin ­ m ente n u tritive ? F ără în d oială A grosem doar 50 de g o sp o d ă ri
to r e a z ă şi lor. la sale s-a realizat datorită unor ac­ cip alele ram uri de p rod ucţie, ca ­ că un ra n d a m e n t scăzu t. Şi, in (1 3 d in r a i o n u l A lb a , 11 d in ra-
ţiuni dc masă imporlante organizate re ad uce m ari v en itu ri b ăn eşti acest caz, sîn t con silii de con d u ­ ion u l Sebeş, 4 din raion u l H a ţeg
Lucruri la fe l de fru m oase se pe marginea acestui film, ca prezen­ in to t cu rsu l an u lu i. D e p e s u ­ cere a le G .A .C . c a r e tr a g c o n ­ două. din ora şu l H u nedoara, i
p r a fe ţe u n e o ri m ici (p în ă la 10 cluzii lip site de o an aliză ec o ­ din ra io n u l Ilia , 9 d in raioniT
p o t s p u n e şi d e s p r e lu c r ă to r ii tările festive, recenziile, simpozioa­ h a.), n um eroase g o sp od ării au n o m ică tem ein ică , din care de O r ă ş t ie e t c .) . E s t e n e c e s a r c a a-
o b ţin u t ven itu ri în tre 200-250 m ulte ori rezu ltă, b in eîn ţeles cea stă stare de lu cruri să fie în ­
s t a ţ i ilo r C .F .R . S im e r ia - c ă lă t o r i nele ele. m ii lei. A ceste su m e de b a n i au greşit, că legu m icu ltu ra ar fi n e­ d rep tată deoarece se depăşeşte
perm is gosp od ăriilor agricole ren ta b ilă în u n ită ţile agricole. ep o ca o p tim ă p rod u cerii legu-
şi tria j, P etro şa n i, T eiu ş, Alba colective să acorde co lectiv işti­ m elor tim p u rii.
lor la ziu a -m u n că m ari a van su ri In u nele gosp od ării colective
lu lia , C ălan si to a te celela lte. Seară a fruntaşilor băneşti, să-şi acopere ch eltu ieli­ ex istă şi alte n eaju n su ri care C o n ferin ţa reg io n a lă de partid
= ------ r Din iniţiativa organizaţiei de bază le le g a te de n ev o ile p ro d u cţiei, fa c ca p rod u cţia de legum e ce se a stab ilit ca sarcin ă u n ităţiloi
i fără a fi n ecesar să ap eleze în ­ realizează să fie sub p o sib ilită ­ a g rico le so c ia liste din regiu n ea
Biblioteca clubu­ P.M.R. de Ia G.A.C. din Şibot, a fost totd eau n a la cred itele acordate ţile e x iste n te . L a G .A .C . d in P e ş. n o a stră să cu ltive în a cest ar
de stat. tisu l M ic, C istei, S în ta n d r e i, Sîri- le g u m e p e o su p r a fa ţă to ta lă de
lui ceferiştilor din organizată la căminul cultural o scară tu h alm , M ihalţ, A poldu de Sus, 6.000 h a. cu o p r o d u c ţie de c ir ­
M ulte co n silii de con d u cere ale B alom ir etc. nu se m ăresc d e­ c a 72.000 to n e , d in ca r e 2.200
Teiuş este bogat a fruntaşilor în producţie. Cu acest G .A .C . au în ţe le s im p o r ta n ţa e- loc su p ra feţele de răsad n iţe, d e­ ha. cu legum e, p rod u cţie m ar­
con om ică a acestei ram uri de şi cele ex isten te sin t cu totu l in ­ fă , in c a n tita te d e 34.000 ton e.
înzestrată cu cărţi prilej tovarăşul Traian Pavel, directo­ prod ucţie. D rep t urm are, su p ra ­ su ficien te p entru su p rafeţele de A ceastă sarcin ă se va p u tea rea­
beletristice, telinico- rul căminului cultural, a vorbit celor feţele p la n ific a te a se cu ltiv a în g ră d in ă p la n ific a te . D a to r ită a- liza n u m ai in cazu l cînd con d u ­
ştiinţifice şi politi­ peste 60 dc colectivişti despre sar­ acest an cu legum e şl zarzava­ cestu i fap t, gosp od ăriile co lecti­ cerile g o sp od ăriilor colective, in .
ce. In prezent în cinile reieşite din lucrările Consfătuirii turi sîn t m u lt m ai m ari ca cele ve am in tite n u -şi p ot asigu ra
fişele sale sînt ‘În­ pe ţară a ţăranilor colectivişti. d in a n u l tr e c u t. A stfe l, Ia G .A .C . n ici m ăcar răsad u l m inim n ece­ in g . N. CÎNDEA
scrişi 410 cititori,: ’d in M ic e ş ti. s e v o r c u l t i v a 109 sar. Or, recom an d ările C on sfă­ secţia agricolă regională
ba. cu le g u m e , la G .A.C., d in T o- tu irii p e ţară a ţăran ilor colec­
care au citit peste Au fost înmînate • apoi insigne dc tiv işti şi h o tă rirea C onferin ţei ( Continuare in pas. 3-a)
4.380 cărţi. ,!Fruntaş' în agricultură“, acordate dc
In foto : Un grup Ministerul Agricuturii, colectiviştilor
de cititori ceferişti fruntaşi loan Goronea şi Sabin Jurj.
răsfoiesc ultimele
noutăţi sosite Ia (De Ia postul de cores­
„bibliotecă. pondenţi din'Şibot)