Page 62 - 1962-02

g. 2
pg...g j -.iMwagsiBHB
C ALEA G O SP O D Ă R IE I C O LEC TIVE ersiTiw^Taw C ALEA B E LŞU G U LU I
^^O O O O O O O O O O O O O O O O O O ^O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O -
Colectiva
fi oamenii, şi safuS
¦Mi-aduc a m in te c în d , c u a n i în
urm ă, n oi d ăien ii eram socotiţi
ca o a m en ii cei m ai să ra ci din
raion. A şa şi era. In tre d ealu rile,
p ărăgin ite se în şiru ia u casele
jo a se ale să ten ilo r, a cop erite cu b ecu ri electrice.
p aie. A proape ju m ă ta te din lo ­
cu ito ri n u ştia u să citea scă . C it
d esp re tra iu l lor, n u m ai v ia ţă
nu se p u tea num i. D ar cîte nu
se pot spune despre trecu t ? Să
p rivim în să D a ia de astăzi. N ici
nu se poate face vreo com p a­
ra ţie cu cea de ieri. O am en ii p ă ­
şesc acum cu fru n tea sus. S în t
m înd ri că au fo st p rin tre p rim ii
care au răsp u n s ch em ării p a rti­
d u lu i şi şi-au u n it p ăm în tu rile
în tr-o gosp od ărie colectivă. D e
a tu n ci, din 1950, în lo c u in ţele s ă ­
răcăcioase a în cep u t să in tre b el­
şu gu l. C urînd şi ca sele şi-au
schim b at în făţişarea.
V iaţa n ou ă p e care au în cep u ­
t-o d ăien ii este leg a tă de gosp o.
d aria colectivă. D e aceea, fie ­
care a m u n cit cu dragoste şi
h ărn icie. C om uniştii le-au fo st
to td ea u n a sfă tu ito ri buni. As-
cu ltîn d u -i, ei au în tă rit an de an
go sp o d ă ria ag rico lă colectivă.
C îteva exem p le sem n ificative.
F o n d u l d e b a ză al G .A .C . a c r e s­
cu t de la 94.000 lei, cit era la
în f iin ţ a r e , l a 4 .5 0 0 .0 0 0 le i în 196,1. F ilm ul ru lează de 5 ori pe săp-
S -a d ezvoltat un p u tern ic se c­
tor zo o teh n ic care cu p rin d e azi
566 b o v in e, 800 oi, 361 p o rci etc.,
p en tru care s-au. con stru it 8
grajd uri, m a tern itate p entru
scroafe. S-au con stru it m agazii
de cereale (trei) cu o cap acita-
te de 140 vagoan e, ateliere de
tim p lărie, fierărie, s-au cu m p ă­
rat două cam ioan e. A cestea sîn t
doar cîteva fa p te care ilu strează
b ogăţia gosp od ăriei noastre. în ­
tărirea ei econ om ico-organ izato-
rică a dus de fa p t la îm b o g ă ­
ţirea oam en ilor, la schim b area
lor şi a sa tu lu i. C ele p este 400
de locu in ţe n oi rid icate de colec­
tiv işti în a n ii din u rm ă au în flo ­
rit satu l. S în t locu ri ca „heiuri-
le“ unde nu era n ici m ăcar o că ­
răm id ă. A cum este o stra d ă cu
20 de c a se noi. S -a u fă cu t a li­
n ieri de străzi. Azi îţi este drag
să in tri în D aia noastră. M ai
ales cînd în tîln e şti în sa t fr u ­
m oasele con stru cţii cum sîn t cea
a căm in u lu i cu ltural, a m a g a zi­
n u lu i u n iversal, şcoala, to a te ri­
d icate de co lectiv işti cu sp riji­
nul statu lu i nostru dem ocrat-
p opular. D ăien ii se m înd resc că
Noul magazin universal din comuna Daia, raionul Sebeş este aprovizionat din abundenţa
şatisfăcind cerinţele mereu creseînde ale colectiviştilor.
IN FOTOGRAFIE: Un grup de colectiviste solicitînd mărfurile de care au nevoie.
Dezvoltând sectorul zootehnie,
ne întărim gospodăria
Experienţa proprie ne-a dovedit ca
creşterea animalelor constituie pentru
gospodăria noastră colectivă o sursă
din cele mai sigure pentru obţinerea de
însemnate venituri băneşti, lată de ce,
mai ales în ultimii doi ani, am acor­
dat o deosebită atenţie dezvoltării sec­
torului zootehnic. Drept rezultat, la în­
ceputul acestui au deţineam ca proprie­
tate obştească 180 capete bovine (din
care 61 vaci de lapte), 458 capete ovi­
ne şi un număr de 106 porci.
Luind cunoştinţă despre iniţiativa
pornită de colectiviştii din Balomir de
a realiza în acest an o încărcătură
de 40 bovine din care 20 vaci şi juninci,
precum şi 100 ovine Ia suta de hectare
teren agricol, iar la suta de hectare te­
ren arabil un efectiv mediu de 60 cá­
llete porcine, ne-am dat seama că, va-
lorificînd toate resursele de care dis­
punem, putem realiza sau chiar depăşi
obiectivele propuse de balomireni.
In acest scop am şi organizat o şe­
dinţă de lucru la care au luat parte
as c h im b a i S-au îmbunătăţit substanţial condiţiile de viaţă ale ţărănimii. După datele bugetelor de
au în sa t şi un d isp en sar deser-
vit de trei m ed ici (în a in te nu
era n ici m ăcar un sa n ita r), o
g ră d in iţă de cop ii etc. Seara, pe
u liţe şi în ca se se ap rin d m ii de
S ch im b area satu lu i este m ar­
ca tă d esigu r, la p rim a vedere,
de aceste con stru cţii. S in t în să
şi alte fap te, m u lt m ai co n v in ­
gătoare, care vorbesc grăitor de
sch im b ările p etrecu te în a n ii din
urm ă. U n străin p oate că le-ar
observa m ai greu. D ăien ii în să
le văd la fieca re pas. In co m u ­
n a n o a stră nu m ai este azi n ici
un om care să nu ştie carte. La
b ibliotecă, care n u m ără p este
4.000 v o lu m e, în tîln e ş ti sea ra
vîrstn ici şi cop ii. In n ou a şco a ­
lă în v a ţă 499 de cop ii ai co­
lectiviştilor. C e-i b ucură m ai
m u lt p e dăien i este fa p tu l că
d in 19 În v ă ţă to ri şi p ro feso ri
14 sin t crescu ţi în sa tu l lor.
S ea ra p în ă tîrziu , în că m in u l
cu ltu ral este o v iaţă in tensă.
B rigad a a rtistică de agitaţie, e-
ch ip ele de dansu ri, teatru şi
flu ieraşi, corul care num ără nu
m ai p u ţin de 80 p ersoan e se p re­
gătesc cu stăru in ţă p entru a p re­
zen ta în fa ţa colectiviştilor p ro­
gram e b o g a te care să-i aju te în
rid ica rea n iv elu lu i lor cu ltu ra l. de 10.000 lei, mobilă de bucătărie,
tăm în ă. P uteai oare să vorbeşti
în trecu t de asem en ea lu cru ri ?
Şi sîn t m u lte schim b ări pe care,
ca să le d escrii ţi-a r treb u i p a ­
gin i în tregi. P în ă şi îm b răcă­
m in tea oam en ilor, felu l lor de a
gîn di şi trăi reflectă b un ăstarea,
sch im b ă rile p etrecu te în v ia ţa
satu lu i o d ată cu m un ca în colec­
tiv. S în t astăzi în D aia p este 300
de fam ilii care au m aşin i de cu ­
sut, 150 aragaze, ap roap e 200
a p a ra te de radio, b iciclete etc.
A cestea sîn t doar cîteva asp ec­
te ale vieţii noi ce s-a în firip a t
în D a ia n o a stră , care, o d a tă cu
crearea şi d ezvoltarea gosppdă
riei agricole colective, şi-a sch im .
bat şi ea în fă ţişa r ea . Şi, p e zi
ce trece, fa ţa satu lu i n ostru se
sch im b ă to t m ai m ult. în d ru m a ţi
de com u n işti, d ăien ii şi-au în ­
tocm it p lan u ri de p ersp ectivă
în d răzn eţe, pe care cu sig u ra n ţă
le vor în d e p lin i a şa cu m au f ă ­
cut-o şi p in ă acum .
V AŞI LE PÎŢAN
secrdar al organizaţiei de bază
P.M.R. G.A.6. Daia, raionul Sebeş
membrii biroului organizaţiei de partid
şi ai consiliului de conducere al G.A.C.
Gu acest prilej am chibzuit asupra po­
sibilităţilor ce le avem de a spori efec­
tivul de animale, hotărînd cu acest pri­
lej să realizăm la suta de ha. teren
agricol o încărcătură de 41 capete bo­
vine (din care 20 vaci şi juninci) şi
136 capete ovine, !ar efectivul mediu de
porcine la suta de ha. să ajungă la 66
capete.
Creşterea efectivului de animale la 200 nită de colectiviştii din Balomir, sîn-
capete bovine (din care 96 vaci şi ju­
ninci) 650 oi şi 317 porci va fi asigu­
rată prin reţinerea din prăsilă a între­
gului tineret apt pentru reproducţie şi
prin cumpărări din fonduri proprii.
Pentru hrana animalelor, în afara
producţiei de masă verde de pe cele
61 ha. fineţe şi 178 ha. păşune, vom
semăna în primăvară porumb pentru
siloz pe 30 ha., sfeclă furajeră pe 12 ha. al colectiviştilor.
şi trifoi pe 34 ha. In plus, vom asi­
gura mari cantităţi de concentrate (po­
rumb boabe, tărîţe, şroturi etc.),
DRUrtlUL1 SOCIALISMULUI
'''rt0rt00<x>00000<xxxx>000000<xxxxx>0000vx>00c,>00000000000<xxxx>00000<x>000000<xx><x>000' ./'AAArt(WV>0<y« -»rw">< '^OQOOOO<Xy>OOOW<V>fi,v ' , ''/
} A ^ A A ,W W W W V
familie, consumul ţărănimii a crescut în 1959 faţă de 1955 cu 34 la sută la făină de grîu, cu
peste 40 la sută la carne şi grăsimi, cu 24 Ia sută la lapte, cu 16 la sută la brînzeturi, cu
30 la sută la cartofi, de 3,3 ori la zahăr. Desfacerile de textile şi încălţăminte la sate, numai
prin comerţul cooperatist, cresc în 1960 faţă de 1955 de 2 ori la confecţii, de 2,6 ori la trico­
taje şi de 2,3 ori la încălţăminte. O expresie puternică a creşterii bunăstării ţărinimii este
amploarea pe care au luat-o construcţiile de locuinţe la ţară; în ultimii patru ani s-au con­
struit în mediul rural peste 330.000 de locuinţe, faţă de 200.000 în 1951-1955“.
Viaţă
Trăiesc @ viafă
îmbeSşugală
In toamna anului
1938, eînd a luat
fiinţă gospodăria a- ţii copiilor se împlineşte. Am
gricolă colectivă în posibilităţi depline să-i întreţin
satul nostru, am
fost printre primii
care am depus ce­
rerea. De atunci am
reuşit să-mi termin casa. Am o casă
printre cele mai mari şi mai frumoa­
se din sat. De asemenea, mi-am con­
struit şi o bucătărie care arc ca anexă
o cămară de alimente, o magazie pen­
tru cereale şi un cuptor. In casă
mi-am luat lucruri frumoase. Amin­
tesc printre acestea cele două garni­
turi de mobilă, dintre care una este
un aparat de radio, diferite alte obiec­
te casnice etc.
Vreau să mai spun ceva: urmez
şi cursurile serale ale Şcolii medii
din Hunedoara. De cînd sînt în gospo­
dăria colectivă, viaţa îmi este îmbel­
şugată şi-mi pot realiza toate dorin­
ţele.
GALFI ALEX. ANDREI
G. A. G. .,7 Noiembrie" Hăjdat
Sînt o mamă
fericită
Partidul vii a
arătat calea bu­
năstării şi cu
am păşit cu în­
credere pe aceas­
tă cale. Din
1956, de cînd s-a
înfiinţat colec­
tiva, mă număr printre colec­
tivişti şi am devenit, ca multe
© iy \y ®
( a A u la im la ii& î
OVINEll
O deosebită atenţie vom acorda şi
asigurării unor condiţii corespunzătoa­
re de adăpostire pentru animale, in
acest scop, în primăvară vor fi termi­
nate lucrările de construcţie a grajdu­
lui pentru 100 capete vite mari şi a
maternităţii pentru 50 scroafe, începute
anul trecut, iar în cursul acestui an
vom mai construi un grajd pentru tine­
ret care va avea aceeaşi capacitate.
Alăturindu-ne preţioasei iniţiative por­
tem hotârîţi să depunem eforturi spo­
rite pentru ca angajamentul pe care
ni 1-ain luat să devină un fapt împli­
nit. Acest lucru va contribui la conti­
nua întărire a gospodăriei noastre co­
lective, la ridicarea nivelului de trai
AiKEJR PAUL'
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R.
R O TH M IHAI
preşedinte al G.A.G. din Recju
(D in rap ortu l la C ongresu l al III-le a al P.M .R .)
nouă,
alte femei din sat, o mamă fe ­
ricită. Corina şi Emilia — aşa
se numesc fetele mele — sint
eleve, prima în clasa Vil-a, iar
a doua în clasa a VIII-a B. la
Şcoala medie din Orăştie. Visul
meu de a putea da lumina căr­
la şcoală. Pe de-o parte pentru
că regimul nostru democrat-
popular a creat cele mai favo­
rabile condiţii desfăşurării învă-
ţămîntului; pe de altă parte,
pentru că starea mea materială
bună, de colectivistă, îmi per­
mite acest lucru. Cîştig bine.
rAnul trecut au intrat în casa
mea aproape 2.220 Kg. grîu,
1.052 Kilograme porumb, 760 Kg.
cartofi, lină etc. şi o însemnată
sumă de bani. Nu doresc decît
ca fetele mele să înveţe cit mai
bine. După ce termină şcoala
medie să le trimit la facultate.
MARIA CARAŞCĂ
colectivistă din Turdaş
ÂcBian p r i v e s c ¦ am construit o bucătărie, am
a ltfel viaţa
D e cîn d sîn t în
gosp od ărie, pe
lîn g ă belşiagul
din casă, v ia ţa
in i s-a în sen in a t
ş i d in q,lt p u n c t
de vedere. A s­
tăzi, ştiin ţa ne
vin e în aju tor ca
să ob ţin em p ro ­
m ari. La cercu l zoo­
d ucţii m ai
teh n ic am în văţat m u lte lu ­
cruri folositoare. Tot a şa la că ­
m inu l cu ltu ral, co n ferin ţele, se ­
rile de în treb ări şi răsp u n su ri,
ju rn alele vorb ite şi a lte a ctiv i­
tă ţi m -au a ju ta t să. în ţe le g m u l­
te lu cru ri la care în a in te nu
ştiam să dau un răspu ns.
N ivelu l m eu de cu ltu ră a cres­ D ar gospodăria agricolă co lec­
cut în an ii aceştia. Am în cep u t
să citesc m ai m ult, nu lip sesc
de la sp ectacolele de teatru sau
de la film .
A nul trecu t am fo st trim is de
gosp od ărie în tr-o exeu rsie la
B u cu reşti. A ici am văzu t cu och ii
m ei ce m ult s-a con stru it. Nu
am să u it n iciod ată vizita la M u­
zeul de istorie al p artid u lu i, u n ­
de am p u tu t ved ea d ocu m ente şi
fo to g r a fii din trecu tu l de lu p tă
al p artid u lu i p en tru cucerirea
vieţii fericite p e care o trăim
astăzi cu toţii.
M A X IM BADAIJ
îngrijitor-mulgător la G.A.G. Lâpnşnic
° S ectorul zootehn ic s-a do­
vedit d eosebit de ren tab il p en ­
tru gosp od ăria agricolă c o ­
le c tiv ă d in 'Pricaz. E l a a d u s
în a n u l trecu t co lectiv iştilo r
un v en it de 494.683 lei.
® Fondul de bază al gospo­
d ăriei a g ricole co lectiv e din
D a ia a crescu t de la 94.000
cît era Ia în fiin ţa re, Ia
4.500.000 Iei în p r ez en t.
° D in ven itu rile ob ţin u te
de la gosp od ăria colectivă,
co lectiv iştii din D aia şi-a u
con stru it 400 case, şi-au cu m ­
p ărat 150 ap a ra te de radio,
150 aragaze, 300 m aşin i de
cu su t „ Ilea n a “, iar cei din
S a rm iseg etu za 92 a p arate de
rad io şi 13 m o to ciclete.
0 In u ltim ii 14 an i, în sa ­
tele şi com u nele regiu n ii n o a s­
tre au fo st în fiin ţate 269 că ­
m ine cu ltu rale. 6 ca se de c u l­
tură, 173 cin em a to g ra fe şi 131
b iblioteci.
° V enituri deosebit de im ­
p ortan te a adus colectiviştilor
din A poldu de Sus p ep in iera
de v iţă de vie. P rin v a lo rifi­
carea m aterialu lu i săd itor,
co le c tiv iştii din a cest sa t au
ob ţin ut un ven it de peste,
1.500.000 Iei.
® D in cu ltu ra tu tu n u lu i,
m em brii gosp od ăriei agricole
co lectiv e din B alom ir au o b ţi­
n ut în anul trecu t un ven it de
p e ste 183.000 lei.
-v V W W W W \A A
prosperfericire
M ulţum ire
Piuă în anul
1959 am muncit
in întovărăşire.
Rezultatele bur.c
obţinute de co­
lectiviştii din sa­
i . ' l tul nostru m-au
convins insă ca
să mă înscriu şi eu in G.A.C.
După puţin timp am fost tri­
mis la şcoala de brigadieri.
Brigada în care am muncit
după terminarea cursurilor, a
obţinut rezultate bune In anii
trecuţi (peste 3.000 Kg. porumb
şi aproape 2.000 Kg. grîu la ha.).
Roadele muncii în colectivă
s-au făcut simţite din plin şi în
familia mea, deoarece am fost
retribuit pînă acum cu 2.425 Kg.
grîu, 3.750 Kg. porumb, 1.100 Kg.
cartofi, alte produse şi peste
4.000 lei. Cu banii şi produsele
primite mi-am terminat casa,
cumpărat un aparat de radio,
mobilă etc.
Iată de ce sînt mulţumit şi
fericit că m-am înscris în co­
lectivă.
IOAN BREAZ
brigadier la G.A.G. din Obreja
raionul Alba
B ă trîn e fe
tară griji
n 1956, cînd a lu at fiin ţă g o s­
p od ăria co lectiv ă la noi în
sat, m -am înscris şi eu cu soţia.
Şi bine am făcu t, p en tru că aşa
am deschis to a te u şile pentru
ca să intre şi-n casa m ea b el­
şu gu l. A cum sîn t în vîrstă, am
77 de ani. N u m ai pot lucra.
tiv ă nu n e lasă pe noi, co le c ­
tiv iştii bătrîni care nu m ai p u ­
tem m un ci, la voia în tim p lării.
52 d e b ă trîn i, m em b ri ai G .A.C.,
prim esc conform S tatu tu lu i m o­
del aju tor social în produse.
Printre a ceştia m ă num ăr şi eu.
C a n tită ţile de griu, porum b şi
cartofi pe care le-am prim it de
Ia c o le c tiv ă in an u l ce a t r e ­
cut con stitu ie pentru m in e un
preţios ajutor. Anul acesta co­
lectiva şi-a propus ca pe lingă
p roduse să -m i dea, m ie ca şi
celorlalţi bătrîni, şi o în sem n ată
su m ă de bani.
NICOLAE GRIJIESCU
colectivist în G.A.C.
„Ogorul nou" — Siinerin Veche
Roadele muncii planificate
Ţăranii muncitori din Mihalţ au fost
cunoscuţi cu ani în urmă ca buni gospo­
dari. Ei au ştiut să smulgă pămîntu-
lui roade bogate. La priceperea şi
hărnicia lor s-a adăuga! faptul că
pămîntul bun din hotarul satului, i-a
ajutat să-şi umple în fiecare an ham­
barele cu bucate.
Pînă la înfiinţarea gospodăriei agri­
cole colective, (în arini 1959) sătenii folo­ Astăzi, numărul colectiviştilor abonaţi
seau produsele obţinute doar pentru a
mînca şi a se îmbrăca. Colectiva a schim­
bat însă din temelie viaţa satului, a
locuitorilor ei. Planificarea chibzuită
a muncii, lucrarea pămîritului cu mij­
loace mecanizate, introducerea asola-
mentelor şi respectarea cu stricteţe a
regulilor agrotehnice, au avut influ-
ienţă binefăcătoare asupra obţinerii
unor sporuri de recolte. Sînt deajuns
doar cîteva cifre pentru a ilustra ade­
vărul celor afirmate. Anul trecut, de
pildă, producţiile principalelor culturi
(în G.A.C.) au fost cu 700 kg. Ia grîu
şi cu 1.100 kg. la porumb mai mari
decît ale ţăranilor întovărăşiţi.
îndeplinirea obiectivelor prevăzute în
planul de -producţie a făcut posibil ca
la sfîrşitul anului trecut, colectiviştii
să deţină ca proprietate obştească, 220
bovine, din care 142 vaci şi juninci,
118 porcine, ovine etc. S-au construit
totodată două grajduri a 100 capete
vite mari fiecare, o maternitate pen­
tru 400 scroafe, un saivan, un coteţ
pentru păsări, o uscătorie de tutun,
o remiză de atelaje etc.
Prin valorificarea la sfat a produse­
lor vegetale şi animale, colectiviştii
Nr 2724
Mmma w * m
Ion Caragea este unul din colectiviştii fruntaşi ai G.A.C.
din Miercurea, raionul Sebeş. împreună cu soţia, anual a efec­
tuat 400-500 zile-muncă. Din veniturile obţinute, el şi-a con­
struit şi mobilat o casă nouă.
In fo to g r a fie : Soţii Caragea în noua locuinţă, pregălindu-sc
pentru cercul agrozootehnic pe care-l frecventează.
ye, Bugetul“ familiei
Slugă ani de zile pe pă-
minturile bogătaşilor unde
abia i se dădea cit să-şi ducă
viaţa, Ion Albu a fost prin­
tre primii care s-a înscris in
gospodăria colectivă. De-abia
de atunci el a început să
trăiască bine. Hărnicia lui a
fost preţuită.
— Am început, şi noi o dată
cu gospodăria să strîngem
ceva bani — spune Maria,
soţia sa. Am primit de la
gospodărie produse multe.
Aşa am reuşit să ne facem
şi noi o casă. , !,
Incepînă din 1950, ni s-a
mărit şi familia dar şi bu­
getul, adaugă loan Albu cină
vine vorba de casa Pe care
şi-a construit-o.
Ascultîndu-l te întrebi :
despre ce buget o fi vorba ?
Răspunsul ţi-l dă amănunţit,
cu creionul în mină, tot ion
Albu.
— Apoi, să vedeţi cum stau
lucrurile, explică el meticu­
los. In fiecare an eu şi soţia
facem cîte 400-500 zile-mun­
că. Valoarea fiecărei zile s-a
ridicat totdeauna la peste
20 lei. Bineînţeles că pro­
dusele le socotim la preţurile
de achiziţie. Ei, şi să facem,
o socoteală. In 1960, de exem­
plu, am făcut cu soţia 500
zile-muncă. Înmulţit cu 23
')îLăaj-:
din Mihalţ au obţinut venituri în vai
loare de aproape 900.000 Iei.
Pentru a ilustra însă şi transformă­
rile survenite în viaţa mihălţenilor de
cînd s-a înfiinţat colectiva, este sufi­
cient să arătăm că numai în ultimii
doi ani s-au construit 87 case noi,
s-au cumpărat 288 aparate de radio,
biciclete, garnituri de mobilă etc
la diferite publicaţii este de circa
1.700, iar al celor înscrişi la cursurile
serale este de 80. Aproape 20 fii de
colectivişti studiază la institutele de
învăţămînt superior, iar alţi 40 sînt
elevi ai şcolilor medii de cultură ge­
nerală.
Belşugul, şi bunăstarea care se re­
varsă în casele colectiviştilor se con­
cretizează prin veniturile mari reparti­
zate la ziua-muncă. Numai în anul tre­
cut, bunăoară, colectivistul Florian
Drăgan a primit (în afară de alte
produse şi importante sume de bani)
7.582 kg. cereale, Cornel Bnrna. aproa­
pe 7.300 kg., Mihăilă Breaz 9.219 kg.,
iar Nicolae Breaz 6.7S3 kg. cereale.
Veniturile mari obţinute de colecti­
vişti şi-munca politică desfăşurată de
către comunişti, au avut darul să
convingă şi pe celelalte 596 familii de
ţărani întovărăşiţi pentru a cere pri­
mirea în gospodăria agricolă colectivă.
In -prezent, Mihalţul este în întregime
colectivizat.
îndrumaţi de organizaţia de bază
P.M.R., colectiviştii şi-au propus ca
în acest an să dubleze producţiile de
cereale şi efectivul de animale, să ri­
dice noi construcţii. Veniturile plani­
ficate a se obţine depăşesc suma de
lei, cît a fost valoarea unei
norme (griu, porumb, bani
etc.) este egal cu 11.500 lei.
Acesta ar fi bugetul nostru
pe 1960. Dar, am primit ati-
ta griu şi porumb că nouă
ne prisosea. Din produsele
vindute, din banii primiţi de
la colectivă, ne-am făcut o
casă, la care m-am gîndit
cină eram copil...
'Multe afli de la Ion Albu.
„Bugetul“ familiei lui de cină
a intrat in G.A.C. a crescut
an de an. Aşa a reuşit el ca
şi mulţi alţii să-şi facă o casă
nouă, să-şi cumpere o vacă
cu lapte, să taie in fiecare an
cîte un porc sau doi.
— Pentru anul acesta —
spunea el dăunăzi — noi co­
lectiviştii am liotărît să obţi­
nem asemenea produse, incit
valoarea zilei-muncă să fie de
30 lei. Am să muncesc mai
bine şi mai mult şi sigur că
venitul o să fie mai. mare ca
pină acum. Atunci am să-mi
cumpăr şi alte lucruri nece­
sare în casă...
Ca el, fiecare colectivist îşi
face socoteala veniturilor şi
toţi sînt hotăriţi ca prin m un­
că să întărească gospodăria
colectivă, să obţină venituri
cit mai mari.
B. ROMULUS'
4.000.000 Ici, din care aproape 2.500.000
lei vor fi repartizaţi la ziua-muncă.
Fondul de bază se va dubla şi el.
De la 1.117.000 lei, cît a fost la sfîr­
şitul anului trecut, va depăşi în acest
1an 2.500.000 lei.
Roadele muncii planificate se fac
din plin simţite la colectiva din Mi­
halţ. Ele au adus şi vor continua să
aducă în fiecare an, în casele şi în
viaţa colectiviştilor, noi bucurii.
i i i a i sie!a pepinieră
Producerea de material săditor viti­
col este una din ramurile de producţie
deosebit de rentabilă pentru gospodă­
ria noastră colectivă. La indicaţia orga­
nizaţiei de bază P.M.R., consiliul de
conducere a format o echipă de 30 co
lectivişti care au fost şcolarizaţi la Sta
ţiunea pomiviticolă din Crăciunel. Go
lectiviştii Nicolae Ciobanu, Nicolae Sîr
bu, Victor Marcu şi ceilalţi membri a
echipei, s-au străduit să obţină numai
material de calitatea l-a.
Rin materialul săditor viticol produs,
nu numai că am acoperit nevoile gos­
podăriei noastre, dar am reuşit să li­
vrăm altoi de viţă de vie şi altor gos­
podării agricole colective. In anii 1960-
1961. bunăoară, de pe cele 8 ha. repar­
tizate pentru obţinerea de material să­
ditor, am realizat venituri băneşti în
valoare de peste 1.400.000 lei. Sîntem
convinşi că şi în anul 1962 veniturile
realizate de la pepiniera viţei de vie
vor fi tot atit de mari ca şi în anii
trecuţi. Vom avea astfel posibilitatea
ca pe lingă alte produse, să reparti­
zăm colectiviştilor la ziua-muncă şi
mari sume de bani.
M IHAI DOBIRTA
preşedintele G.A.G. din Cistel