Page 63 - 1962-02

Nr. ?224
Pe gustul cumpărătorilor
Intr-o şedinţă de producţie,
Toma Mărgineanu a spus răs­
picat :
— Să facem mobilă de tip
„Horia“. Ce umblăm noi cu alte
„tipuri“. Atunci fiecare o să
lupte mai mult pentru calitate.
E vorba de marca fabricii...
— N-avem meseriaşi — au
spus unii. Şi apoi nu am înre­
gistrat refuzuri la mobila de tip
„Sibiu“ pe care o executăm.
Toma Mărgineanu nu s-a sim­
ţit chiar în apele lui cină a
auzit că este pusă la îndoială
puterea de muncă a oamenilor.
De aceea, s-a dus la directorul
întreprinderii.
— Tovarăşe director, credeţi
că nu putem noi realiza o mo­
bilă mai bună ? Ştiţi că in oraş
sintem văzuţi ca cei. din urmă.
Să arătăm că sintem in stare
de mai mult.
Directorul, după ce chibzui,
îi spuse:
— Facem o încercare.
'Aceasta se întîmpla spre sfir-
şitul anului, trecut. Muncitorii
atelierului de timplărie nr. 1 al
1.1.L. „Horia“ din Alba Iulia, in
frunte cu comuniştii Toma Măr-
= ssu
Extind mecanizarea
în parchete
Valea Naia — Sibişel nu a cunoscut
mecanizarea operaţiilor de scos-apro-
piat a lemnului de fag pînă în vara
anului 1961 cînd, s-a instalat primul
funicular „Mîneclu“.
Pînă atunci, scosul şi apropiatul se
executau cu atelaje pe un teren deo­
sebit de accidentat unde pierderile de
lemn erau exagerat de mari — uneori
peste 10 Ia sută, preţul de cost al sor­
timentelor obţinute era mare, nu sc
putea asigura ritmicitatea exploatării
ajungîndu-se uneori la declasări de
sortimente superioare în lemn de foc
iar lemnul despicat, din cauză că nu
se putea scoate la timp, se folosea
ca combustibil.
Datorită instalării funicularulu'i, toate
aceste greutăţi au fost remediate:
pierderile de exploatare au fost reduse
sub 4 la sută, eforturile muncitorilor
au fost uşurate, ritmicitatea a fost
asigurată, iar preţul de cost a fost
mult redus. Dar lucrurile nu s-au oprit
aci. Pentru înlăturarea tuturor defi­
cienţelor la scoaterea lemnului manual
sau cu atelajele s-a asigurat în, acest
an instalarea unui funicular „Wisseh“
racordat la funicularul „Mînccîu“.
Pentru realizarea indicilor de meca­
nizare prevăzuţi în 1965 încă din acest
an, la parchetul Naia au fost luate
măsuri de racordare în prelungirea fu-
nicularului „Mîneciu" a 1-2 funiculare
„Wissen“ în funcţie de condiţiile te­
renului. » Zece paşi spre răsărit; S1ME-
Ing. IACOB TRAIAN
corespondent
La telefon-fntreaga planetă
'S-a terminat experimentarea
noii aparaturi electronice semi­
automate de tip „Tesla MN 60“
pentru legătura telefonică semi­
automată internaţională intre
Moscova, Praga şi Berlin, pre­
cum şi intre aceste oraşe şi alte
capitale europene. Aparatura
este o creaţie comună a specia­
liştilor din R. P. Ungară, R. D.
Germană, R. S. Cehoslovacă Şi
U.R.S.S.
Tehnica apelului oricărui oraş
îndepărtat de pe glob va fi ex­
trem de simplă. Abonatul for­
mează pe discul telefonului său
numărul postului internaţional,
numărul din două cifre al ţării
chemate şi numărul abonatului.
Au şi fost stabilite numerele
de telefon cu ajutorul cărora
vor putea fi chemate diferite
ţări. Pentru diverse zone din
U.R.S.S. au fost rezervate nu­
merele intre 58 şi 69, pentru
Cehoslovacia nr. 57, pentru An­
„Cutremur“ în laborator
La In stitu tu l de con stru cţii al
A cad em iei de Ş tiin ţe d in R .S.S.
G ruzină, a fo st crea tă o „ p lat­
form ă seism ică“ pe care se stu ­
d iază efectu l cu trem u relor asu-
pra con stru cţiilor.
P latform a, cu o ca p a cita te de
în cărcare de 20 tone, este fă c u ­
tă în a şa fel in cit p e ea se p ot
reproduce artificial con d iţiile
ce se creează în tim p u l unui cu ­
trem u r. O am enii de ştiin ţă stu ­
d iază efectu l şocu rilor bruşte a-
su y ra m odelelor de diverse con-
striicţii.
gineanu, Gheorghe Ştef, 'Aurel
Cristea, loan Muntean, Fetru
Tripşa, Zina Sicoe şi alţii, au
muncit din răsputeri in aşa fel
ca noul tip de mobilă să fie mai
frumos, mai trainic. După aproa­
pe două luni de experimentare,
conducerea întreprinderii a con­
statat că noua mobilă este mult
mai frumoasă. De atunci s-a ho-
tărit să se fabrice numai mobilă
de cameră tip „Horea“.
...Chiar de la începutul anu­
lui acesta, colectivul atelierului
de timplărie a început să pro­
ducă mobilă în serie. Pentru ca
munca să se desfăşoare şi. mai
bine, Gheorghe Ştef, de la fini­
saj, a împărţit oamenii să lu­
creze pe operaţii.
— Pînă acum, cind apărea
vreo defecţiune, nu se ştia pre­
cis cine-i vinovatul. Acum, fie­
care se face răspunzător de
munca lui, le spuse oamenilor
pe un ton puţin cam aspru co­
munistul Gheorghe Ştef.
Munca a fost reorganizată la
toate fazele. Dar cel mai mult
s-au zbătut pentru o calitate su­
perioară oamenii de la maşini.
Toma Mărgineanu, care lucrează
aici, a stat şi el de vorbă cu
ortacii.
— Măi băieţi, calitatea depin­
de în mare măsură de felul cum
muncim noi, aici la maşini. Dacă
lucrăm prost, iese mobilă urită.
'Munca întregului colectiv a dai
roade. Di luna ianuarie au fost
executate 18 garnituri de mobilă
de toată frumuseţea. Vestea s-a
răspinăit cu iuţeală. Garnitu­
rile au fost vindute repede.
Muncitorii atelierului nr. 1 au
fost minări.'de rodul muncii lor.
Cel mai mîndru pare să fi fost
însă Toma Mărgineanu. Dar el
nu se mulţumeşte cu atît, de
aceea spune adesea: putem să
mai aducem îmbunătăţiri. Mo­
bila noastră va fi şi mai fru­
moasă. Eu m-am şi gîndit la
unele lucruri.
V. ALBU
__O__
3-ft Îlk m n i
i • /,s
LITERATURA POLITICĂ
Form area, con ştiin ţei
so cia liste a oam en ilor
m u n cii d in R .P.R .
(„P roblem e de b ază ale
teoriei m arxist-len in is-
te “ ) 112 p a g . — 2,40 lei.
Ed. p olitică sînt sub posibilităţi, iar în clasele Xl-a de elevii cu care lucrează. Numărul
ISTO RIE
*** D ocu m en te p rivin d
U nirea P rincipatelor —
voi. I D ocu m en te in ­
terne (1854 — 1857 878
p a g . — 38,30 lei (p în -
zat),
Ed. A ca d em ie i R .P.R . buna pregătire a elevilor. Să ne oprim
© La In stitu tu l de en ergetică al acţion ează ven tilu l racordat la
glia nr. 41, pentru Ungaria nr.
35, pentru Franţa nr. 33, pentru
Bulgaria nr. 28, pentru R o m în ia
nr. 47 etc.
caa aoaasss*! sas
iaa M a r e a N e a g r a
„N avele zburătoare“ so v ie tice , cu zbaturi su bacvatice care
m en ţin n ava d easu p ra ap ei, şi care d e m ai m u lţi a n i sîn t în
serv iciu p e lin iile fiu v ia le in te r n e a le U .R .S.S., vor fi eurincl
exp erim en tate pe M area N eagră.
M odele care vor fi ex p erim en ta te vor fi m ai m ari decît
c e le flu v ia le , în sta re să r e z iste su flu lu i v in tu lu i şi şo cu rilor
valurilor. P rototip u l — „ să g e a ta “ — con stru it la L eningrad va
p u tea transporta 92 călători. L a încercări, „S ă g ea ta “ a şi
atins 80 km ./h.
Se a flă în studiu şi a lte m odele : „C om eta“, p revăzută
p en tru tran sportu l a 150 că lă to ri, „V îrtejul“ — care va p u tea
transporta 300 călători şi „D au p h in é“ care va fi ech ip at cu un
m otor cu reacţie de avion tip „ T U -124“ şi care va p utea tran ­
sporta 240 călători cu o viteză de 110 km ./h.
P rototip u l unui ap arat de radio stereo fo n ic „V ioia-stereo“
cu frecv en ţă jo a să şi d ouă c a n a le de in te n sifica r e, p rod u s fn
R. P. P olonă.
Minerii pensionari Avram Doţiu şi Ţîgoreanu Ion, citesc ultimele noutăţi din ziar.
M s iiic a cai e l e v u l l a c l a s ă — e fte ^ ă ş le 5.00 Muzică; 8,30 Muzică uşoară; nească; 11,03 Goncert de estradă;
a succesului îsi învăţăm iniul s e r a l suri ; 11,30 Almanah ştiinţific; 11,50 tănel şi Zuzuca după el“ scenetă de
In învăţămîntul seral s-a încheiat
un semestru. Rezultatele obţinute, ex­
perienţa dobîndită, constituie pentru
conducerile şcolilor şi cadrelor didacti­
ce, pentru mundtorii-elevi, un bun în­
dreptar în activitatea lor de viitor.
Analiza semestrului 1, făcută de con­
ducerea Şcolii medii serale din Petro­ ţiile în care învaţă, munca, aspiraţiile; profesor de istorie, de asemenea cadru meşti regiunea Ia şi; 17,30 Prietena nească de estradă; 18,10 Muzică popu­
şani a scos Ia iveală atît succesele
obţinute cît şi unele neajunsuri împo­
triva cărora va trebui luptat în viitor.
A reieşit de pildă că la clasele V-VII
s-au obţinut-rezultate bune la învăţătură
(procentaj global-de promovare 75,90).
Clasa V-a A, are un procent de pro­
movaţi la sfîrşitul semestrului de 92,86.
Acelaşi lucru se poate spune des;-re
clasele a VllI-a A, 13 şi G. l)e exemplu,
în clasa VlII-a 13, din numărul total al
elevilor 83,85 la sută sînt promovaţi.
Dar, spre deosebire de aceste clase, în
clasele superioare (IX, X şi XI) situa­
ţia la învăţătură nu este mulţumitoa­
re. Astfel, clasele a IX-a A şi 13 suit
mult rămase în urină, cu un număr
mare de corigenţi; la clasa a X-a B re­
zultatele înregistrate pînă în prezent
B şi Xl-a 6 există cel mai mic pro­
cent de elevi promovaţi. Această situa­
ţie se daiureşte în, primul nnd insu­
ficientei preocupări a profesorilor care
predau la aceste clase, cît şi lipsei
de îndrumare şi control din partea
conducerilor întreprinderilor, privind
însă asupra felului în care profeso­
rul munceşte cu elevul la clasă.
Şcoala medie serală din Petroşani
este încadrată cu cadre didactice bine
pregătite, majoritatea cu destulă expe­
rienţă în muncă. Dar unui cadru didac­
tic nu i se apreciazămunca numai
Jermoregulator pentru clădiri
'A cadem iei de Ş tiin ţe a R .S.S.
L etone a fost creat un dispozi­
tiv pentru reglarea au tom ată a
tem p era tu rii în ca sele de lo cu it
şi în clăd irile cu a ltă d estin a ­
ţie. D isp ozitivu l este prevăzut
cu un sesizor sensibil care rea c­
ţio n ea ză la sch im b area tem p e­
raturii şi em ite sem n ale electri­
ce prin in term ed iu l cărora se
;e
DRUAIUL’ SOCIALISMULUI
, (F o to Agerpres — V. MOLDOVAN)
după nivelul lecţiilor predate, după nu­
mărul de consultaţii şi al orelor de
meditaţii etc., ci, în primul rînd după
cunoştinţele pe care le posedă elevii,
apoi după ieh'l în care apreciază acesfe
cunoştinţe, după felul cum ştie să se.
apropie de elevi, să le înţeleagă condi­
după felul cum reuşeşte să insufle dra­
goste faţă de profesor, şi faţă de ma­
teria respectivă. Or, Ia acest capitol,
j lfwllWATANIINIIUIUUII
unele cadre didactice de la Şcoala me­
die din Petroşani sînt deficitare, lată.
de pildă, pe prof. Ion Dărăbanţ, care
predă chimia. Este un cadru hun, apre­
ciat pentru pregătirea sa temeinică:
s-a străduit să pună la punct laborato­
rul de chimie al şcolii şi se străduieş­
te să pregătească bine lecţiile, orga-
nizînd chiar meditaţii pentru elevi. Cu
un cuvînt se pare că se ocupă serios
de materia respectivă. Dar, după cît se
vede din rezultatele obţinute, se ocupă
tnai mult „de materie“ şi prea puţin
cel mai mare de corigenţi din şcoală a
fost înregistrat la chimie. In catalog
la rubrica chimic, la majoritatea cla­
selor abundă notele mici. De exem­
plu, Ia clasa a X-a B care are 34 elevi,
la teză au fost date multe note slabe.
Aceste rezultate nu reflectă oare toc­
mai munca profesorului Dărăbanţ? Căci
se pune întrebarea : ce a făcut acesta
pentru ca elevii să nu ajungă aici? In
radiator. M ecanism ul, care nu
este com plicat, deschide sau în­
chide, după cum este nevoie,
afluxu l de apă caldă şi m en ţin e
o tem peratură a aerului con ­
sta n tă la o valoare de
+ 17... r+ 19 g r a d e .
G raţie folosirii acestui d ispo­
zitiv se va p utea econom isi
ap roxim ativ 25 la su tă din c a n ­
tita te a to ta lă de com bustibil
consum ată.
Ceas astronomic
S p ecialiştii sovietici au con ­
struit ceasul astronom ic „ACF-3“
care, în ceea ce p riv eşte p r e c i­
zia, e ste de 10 ori m ai e x a c t
decît cele m ai bune ceasuri as­
tron om ice din lum e.
In d e c u r s de 24 de o re Ia c e a ­
sul ..A C F -3“ se p oate con stata
o eroare ce variază între a d o-
u ăzecea m ia parte şi a treize-
cea m ia parte d intr-o secundă.
C easul este d estin at lab oratoa­
relor m eteorologice şi ob serva­
toarelor astronom ice. A lim en ta­
rea este asigu rată tim p de un
an de la un elem en t uscat cu
o te n siu n e d e 1,2— 1,5 v o lţi.
Copiii şi întrebările
Cite î n t r e b ă r i pu­ dat cite un micro­
n e un copil in cursul fon şi cite un mag­
u n e i zile ? R ă s p u n s netofon minuscul pe
care le-au purtat
la o astfel de pro­ asupra lor ascunse
b le m ă a dat tehnica sub haine. In acest
fel au fost inregis-
modernă.
Unor mame li s-uu
Tehnica împotriva alcoolului
Consecinţele tris­ marca. Insfirşit, a
te ale acţiunii alco­ fost găsită o soluţie mai neînsemnată
olului asupra şoferi­ pentru securitatea
lor nelinişteşte de tansportului: taxiu­
multă vreme opinia
publică din Dane­ rile au fost prevă­
zute cu dispozitive
>BiL3ax>MssszTOgrres55s5?^:3^a^.agas3t?*^>atg
V- :-X.L -rv?>
ce măsură s-a străduit să găsească me­
todele cele mai indicate de predare, să
se apropie de muncitorii-elevi, să ie
inspire încredere în posibilităţile lor, să
le trezească dragoste şi interes pentru
chimie ? Aproape nimic.
Sau alt exemplu: tov. Ion Poporogu,
bine pregătit, în loc să aprecieze cum
se cuvine cunoştinţele elevilor, foloseş­
te „metoda“ de a-i ţine „sub presiune“,
cu note limită, spre a avea „garanţia"
(?!) că elevul va învăţa şi în semes­
trul următor. Alte metode pentru obţi­
nerea acestei garanţii oare nu se gă­
sesc ? Nici tov. profesor Pompiliu Muş-
teanu, care predă fizica nu se străduieş­
te suficient pentru a crea o atmosferă
mai caldă în clasă. Uneori foloseşte
ironii şi epitete ce jignesc sau pedep­
seşte cu ...note actele de indisciplină,(!)
lucru cu toiul nepedagogic.
Dat fiind situaţia la învăţătură arătată
mai sus (analizată de altfel cu mult
spirit de răspundere de către conduce­
rea şcolii), nu numai tovarăşii citaţi,
ci toate cadrele didactice trebuie să se
gindească profund dacă au făcut tot
ceea ce puteau pentru a ridica nivelul
la învăţătură, iar materialul predat în­
suşit cît ¦mai temeinic.
Organizaţia de bază P.A1.R. din şcoa­
lă va trebui să dea tot sprijinul necesar
cadrelor didactice în această direcţie,
să le ajute să găsească calea cea mai
nimerită spre obţinerea unui succes de­
plin în munca lor grea, frumosă şi de
mare răspundere de instruire şi educa­
re a muncitorllor-elevi.
De munca desfăşurată cu elevii la
clasă depind în primul rînd succesele
pe care aceştia Ie vor obţine la în­
văţătură.
P rof. V. CHIŞ
...de la în ce p u tu l erei n o a s­
tre p în ă în p rezen t n-au trecu i
î n c ă u n m i lio n d e z ile ?• A c e a s ­
tă cifră va îi atin să doar p es­
te... 890 de ani.
...p rim a zi a lu n ii ian u arie
din p rim u l an al erei n o a stre
a fost sîm b ătă ?
...d acă nu s-ar fi efectu a t în ­
d rep tări la v ech iu l calen d ar,
în antal 19.565 a l er ei n o a str e
p rim a zi de p rim ăvară ar fi
coincis cu Anul nou ?
...în u ltim ii 100 de ani pe
în treg glob ul păm ântesc au
fo st ex tra se 13 m iliard e to n e
ţiţei ?
...în p rezen t este lu cra tă
doar 9 ia su tă d in su p r a fa ţa
în treg u lu i u sca t al p la n etei, şi
că ap roxim ativ Î6 la su tă este
acop erită cu p ăşu n i ?
...k m a aru n că în sp a ţiu l a s­
tral o um bră cu lu ngim ea de
400.090 k m . ?
...d acă în trea g a ca n tita te de
en erg ie fo lo sită în p rezen t ar
creşte de 30 de ori ar co n sti­
tu i, to tu şi, raai p u ţin de o m i-
im e din ca n tita te a de en er­
gie solară cave ajun ge pe su ­
p ra fa ţa păm ântului ?
,..d acă ap a nu s ar co m p ri­
m a de Ioc, n ivelu l ocean elor
ar fi m ai rid ica i în m edie, cu
25 de m etri ?
trate toate întrebă­
rile puse de copii in
timpul cit nu dorm.
S-a constatat că un
copil de patru ani
pune intr-o zi, in
medie. 437 întrebări.
care sesizează cea
cantitate de alcool
in respiraţia şoferi­
lor şi nu permit ma­
şinii să se mişte din
loc.
P«?. »
!§>ă iî it f e iî s â f ic ă m l u c r ă r i l e
cg ă tip e iîi leg u m icu ltu ra !
,Urmare din pan. l-a) ex ecu ta te arâtu rlîe în grăd in i,
sem ăn atu l în cîm p a legum elor
drum ate de către organ izaţiile tim p u rii (sp an ac, sa la tă ) p la n ­
de p artid vor lua cele m ai e fi­ tatu l cepei pentru stu fa t etc.
cien te m ăsuri.
E xecutînd în ep oca op tim ă
E ste n ecesa r ca fă r ă întârziere to a te lu crările am in tite, ap li-
să se facă ap rovizion area cu cînd cu stricteţe în treg u l co m ­
sem in ţe de legum e, tran sp ortu l p lex de m ă su ri a g ro teh n ice la
b ă leg a ru lu i în grăd in ă, e x e c u ta ­ cu ltura legu m elor, u n ită ţile a-
rea p latform elor de preincălzire, gricole so cia liste d in regiu n ea
repararea răsad n iţelor şi a in ­ n oastră vor p u tea ob ţin e în a cest
ven taru lu i de răsad n iţă, am en a­ an p rod u cţii sp orite de legu m e
jarea şi d ezin fectarea răsa d n i­ şi zarzavatu ri, vor p u tea să -şi
ţe lo r . aducă astfel o m ai m are co n tri­
b uţie la ap rovizion area p erm a­
D e asem en ea, trebu ie lu a te
m ă su ri ca în p erio a d a 25 f e ­ n en tă a o a m en ilor m u n cii d e la
b ru arie — 5 m artie să se fa că
sem ă n a tu l legum elor tim p u rii, oraşe cu legum e şi zarzavatu ri
în sp ec ia l a v ă rzo a selo r şi, de
în d a tă ce tim pul p erm ite, să fie de ca lita te şi în ca n tită ţi în d e s­
tu lă to a r e .
19 FEBRUARIE 1962 lare romîneşli; 5,30 Marşuri patriotice;
PROGRAMUL I : 5,10 Cîntecc de 6,10 Polci şi mazurci; 6,30 Emisiune
m uncă; 5,30 Muzică uşoară interpie- pentru safe; 6,45 Salut voios de pio­
tată la diferite instrumente; 6,10 nier; 7,15 Jocuri populare romîneşti;
Jocuri populare romînoştl; 6,30 Emisiu­ 7.30 Sfatul medicului: Valoarea nutri­
nea pentru sa te ; 6,45 Salut voios de tivă a sucului de roşii; 7,45 Gîntece
pionier; 7,15 Muzică de estradă; 7,30 sportive; 8,00 Sumarul presei cen­
Sfatul medicului: Sănătatea şi cultura trale; 8,05 Muzică; 9,20 Muzică din
fizică; 7,45 Muzică instrum entală; operete; 10,08 Muzică populară româ­
9.00 Tinereţea ne e dragă; 10,37 Val­ 11,45 Radio prichindel: „înainte Mo-
Muzică -populară românească; 12,15 Gălin Gruia; 12,30 In faţa h ărţii:
Actualitatea literară în ziarele şi re­ Madagascar; 13,08 Goncert de muzică
vistele noastre; 13,08 Goncert dc es­ populară românească;* 15,10 Gîntece şi
tradă; 14,00 Goncert din muzica po­ jocuri populare romîneşti şi ale mi­
poarelor; 14,30 Uverturi şi dansuri din norităţilor naţionaje; 15,40 Concert
operete; 15,45 Muzică uşoară; 16,15 dc muzică din opere şi operete; 16,15
Versuri dc Gamil Baltazar; 17,15 Gin­ Vorbeşte Moscova; 16,45 Gîntece de
tă fanfara G.A.G. din comuna Gos- pace şi prietenie; 17,15 Muzică româ­
noastră cartea; 18,35 Formaţii romî- lară ru să; 18,30 Limba noastră; 10,00
neşti de muzică uşoară; 19,00 Jurna­ Revista economică radio; 19,20 Pro­
lul satelor; 19,25 Muzică populară ro­ gram muzical pentru fruntaşi în pro­
ducţie din industrie şi agricultură;
mânească; 20,30 Noapte bună, copil:
„Puiul de ren“ dc Maria Paler; 20,50 20.30 Noapte bună, copii: „Gine creşte
Tribuna radio; 21,00 Muzică de balei; mai repede“ de Serghei Baruzdin;
22,25 Melodii de dragoste. 21,15 Emisiune literară; 21,30 Din
comoara folctorului nostru.
PROGRAMUL II: 12,45 Muzică
uşoară interpretată dc solişti români; PROGRAMUL I I : 12,42 Gîntece
15.30 Muzică dc estradă; 18,15 Din populare romîneşti; 13,00 Muzică co­
cîntecele ţărănimii noastre muncitoa­ rală ronârrească; 13,30 Din folclorul
re ; 16,30 Vorbeşte Moscova; 18,05 popoarelor; 14,03 Gîntece dc dragoste
Doine şl jocuri populare româneşti;
19.30 Din activitatea sfaturilor popu­ dc compozitori sovietici; 14,30 Melo­
lare; 20,20 Concert dc estradă; 21,15 dii populare romîneşti; 14,53 Muzică;
Muzică; 22,00 Muzică populară româ­ 15,40 Muzică uşoară; 16,15 Muzică
nească şi a minorităţilor naţionale. distractivă interpretată de fanfară;
16,50 In pas cu ştiinţa; 18,35 Muzică
20 FEBRUARIE 1962 populară românească; 19,00 Interpreţi
dc muzică uşoară.
PROGRAMUL 1 : 5,10 Melodii popu­
fP O T jilH ctt
19 F E B R U A R IE 1962
DEVA: Dragoste de septem­ 20 FEBRUARIE 1962
brie: HUNEDOARA: Cerul Bal­
ticei seria l-a şi a ll-a; PETRO­ DEVA: Dragoste de septem­
ŞANI : Ultimul meu tango ; brie: HUNEDOARA: Cerul Bal­
ticei seria I-a şi a ll-a; PETRO­
ŞANI : S-a furat o bombă;
Zece paşi spre răsărit; SIMB­
R IA : Două vieţi seria l-a şi RIA : Două vieţi seria l-a şt
Il-a: ORAŞTIE: Mecanicul con­ ll-a; ORAŞTIE: Mecanicul con­
ducea trenul; Vintui s-a oprit ducea trenul; Vintui s-a oprit
în zori; ALBA IULIA : Piticul în zori; ALBA IU LIA: Piticul
vrăjitor; Carmen de la Ronda; vrăjitor; Carmen de la Ronda;
SEBEŞ: / Oameni pe gheaţă ; SEBEŞ: Oameni pe gheaţă;
BRAD : Cind primăvara c fier­ BRAD: Doctorul din Bothenow;
binte ; HAŢEG: Vaca şi prizo­ HAŢEG: Secţiunea a V-a; LO­
nierul; LONEA: Oameni pe pod: NEA : Oameni pe pod; TEIUŞ
TEIUŞ: Am supravieţuit morţii
mele ; ZLATNA ; Adio copilărie; Am supravieţuit morţii mele
IL IA : Lumină la fereastră; ZLATNA : 'Adio copilărie; ILIA
APOLDUL DE SUS: Prin gos­ Lumină la fereastră; 'APOLDUL
podăriile colective ale Olteniei. DE SUS: Prin gospodăriile co­
lectivii'- ale Olteniei.
•>i —«j— —>,—> r ~ i r+r-'r* »
O .f.L . ALIM EN TARA PETROŞANI]
t angajează urgent i
[ R E V I Z O R I DE G E S T I U N I ]
1
cu limitele de salarizare între i
{ 700=925 lei lunar. ]j
LCondifiile da angajare sînt: studii medii]
ide specialitate sau studii medii cu stagiu]
de cel puţin 2 ani. 1
Pentru informaţii suplimentare, 1
doritorii se vor adresa la ]
direcţiunea Q.C.L. ALIMENTARA Petroşani ]
din str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 102]
A T E L IE R E L E R .M .R . Ş IM U B IA
angajează de urgenţă:
•50 cazangii calificaţi
2 ingineri eiecîro-mecanici, mecanici, sau
ingineri specialişîi în material ruianf
1 economisi financiar
1 economisi merceolog
Inform aţii se pot obţine de la serviciul de |
personal al atelierelor \
v 'w v w w v v y i A /W V W