Page 65 - 1962-02

¦V Şedinţa Consiliului de S ta t
PROLETAHT DIN TOATE ŢAP. IEE, UNIŢI-VA ! al R. P. Romîne

e C alea gosp od ăriei colective L u n i 19 f e b r u a r ie a a v u t lo c ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i 'de S t a t a l
— calea b elşu gu lu i (p ag. 2-a) ; E. P. R om îne.

o V iaţa de partid A u lu a t p a rte tovarăşii:" G h eorgh e G Iieo rg h iu -B ej, p r e şe d in te le
C om uniştii — în fruntea în ­ C o n siliu lu i de S ta t, Ion G h eorgh e M aurei', Ş te fa n V o itec şi A vram
trecerii so c ia liste (p a g . 3 -a ) ; B unaciu, v icep reşed in ţi ai C o n siliu lu i de S tat, G rigore G ea.
m ănu, secretaru l C onsiliu lui de Stat, A nton B reiten liofer, Ion
o U niunea S ovietică a fost şi C reangă, C on stan tin D aicoviciu , D um itru D ia co n escu , Isac M ar­
va fi de partea poporului cuban. tin, A tan ase Joja, R om an M old ovan , M ihail R alea, M aria R o-
D ecla ra ţia g u vern u lu i U .R .S .S . sseti, L u dovic T ak acs, la co b T eclu şi V asile V îlcu, m em bri ai
C onsiliu lui de Stat.
. (pag. 4-a).
C o n siliu l a em is u n n u m ă r de a cte n o rm a tiv e şi h otărîri.-
j Anuí XIV. Nr. 2225 j Marţi 20 februarie 1962 4 pagini 20 bani P rin tre a cestea fig u rea ză d ecretu l p rivind reo rg a n iza rea
M in isteru lu i In d u striei P etro lu lu i şi C him iei şi d ecretu l cu p r i­
INDICII PREVĂZUT! PENTRUANUL 1965 vire la o rgan izarea, p e lîn g ă C om itetele ex ecu tiv e ale S fa tu r i­
lor p o p u la re ale oraşelor, r a io a n e lo r de oraş, cen trelo r m u n c i­
E nevoie de mai multă preocupare to reşti etc., a con tro lu lu i o b ştesc asu p ra fab ricării, tra n sp o r­
tu lu i şi d esfa cerii p lin ii, in sc o p u l de a se asig u ra p rod u cţia
S -au în tîln it lîn g ă furnal şl discută. P recizăm de la bun început că a ces­ nu fun cţion ează. N ici ing. Ioan B olo- u n ei p iin i de c a lita te su perioară.-
Stnt cin ci şi d acă nu cei m ai buni din te planuri n-au fost înfăptuite, ceea ce, g a , tot adjunct al şefului secţiei, nu a C onsiliu] a fo st in fo rm a t d esp re stad iu l p roiectelor n oilor
secţie, printre cei m ai buni. D iscu tă pe lîn gă unele cau ze obiective, au d e­ făcut prea m ult pentru repararea s ilo ­ legiu iri, în curs de elaborare.
desp re ce an u m e ar putea fa ce pentru term inat o producţie sub posib ilităţile zurilor de m inereu de care răspunde In con tin u are a fo st a scu lta tă d area de seam ă p rezen tată
a sco a te şi m ai m ult d in furnale, pentru secţiei. d ir e c t. d e p r e ş e d in te le T r ib u n a lu lu i S u p r e m , Al. V o itin o v ic i, cu p riv ir e
a spori şi m ai m ult indicii de u tili­ la a ctiv ita tea T rib u n a lu lu i S u p rem , în p erio a d a de la 1 ia n u a ­
zare. S e n u m esc D um itru D uca, T eo­ D in planul la n ivelu l com binatului, C ele sp u se perm it să s e tra g ă c o n ­ r ie 1 9 6 0 , la 31 d e c e m b r ie 1961. D in d a r e a d e s e a m ă s e c o n s t a t ă
dor Capră, G heorghe A rdeleanu, Petru m ăsuri cum ar f i : ap rovizion area cu clu zia că conducerea secţiei n-a acor­ o d escreştere a fen om en u lu i in fra cţio n a l, cit şi îm b u n ătăţirea
P u jin e lu , Io a n R ic e a n u ş i lu c r e a z ă Ia două garnituri de plăci de vu lca n iza t dat aten ţia cuven ită p regătirii con d i­ a ctiv ită ţii de ju d eca tă şi în d ru m are a in sta n ţei suprem e.
fu rn a lele 1 şi 2 din C om binatul si­ e le c tr ic e d e 1.200 m m ., c o n str u ir e a şi ţiilor n ecesare îndeplinirii ritm ice a In tru cit din ex a m in a rea a cestei dări de sea m ă a rezu lta i
derurgic H unedoara. A ngajam en tu l ce m ontarea benzii interm ediare de la fur­ planului de producţie, s-a m ulţum it o p o rtu n ita tea co m p letă rii le g isla ţie i civile, s-au d at in d ica ţii în
şi l-au luat, îm preună cu ceila lţi m u n ­ n alele 1 şi 2, m ărirea cap acităţii de pră- doar să schim be term enele de în făp ­ a cest sen s C on siliu lu i de M iniştri.
citori şi teh nicieni de la a g reg a tele res­ jire prin con stru irea a în că 4 cu p to a ­ tuire a m ăsu rilor din planul tehnico- C on siliu l a rezolvat apoi lu crări curente.
pective, l-au pus la inim ă şi fa c tot re, c o n fecţio n a re a a d o u ă jg h ea b u ri la o r g a n iz a to r ic . A c e s t lu cru a d u s la
p o sib ilu l pentru a-I resp ecta şi chiar furnalele 1 şi 3 cu clap ete duble, m o ­ n e r e a liz a r e a p la n u lu i d e p ro d u cţie în CÁU flCnU Efi
depăşi. E vorba de an gajam en tu l de a b ile, pentru a se putea u tiliza în caz luna ian u arie la fu rn alele 3-4, a creat
realiza în acest an creşterea produc­ de defectare a unei benzi, ap rovizio­ greutăţi secţiei. pecializarea - o cerinţă imperioasă
tiv ită ţii furnalelor (40 la su tă ) pre­ narea cu în că cel puţin două care de
v ă zu tă de C on gresu l al Ill-le a al parti­ fontă ş.a . au ră m a s p e hîrtie. A şa cum spuneam la început, co lec­ U zin ele m eta lu rg ice C ugir — treprind erile con stru ctoare de
d ului pentru anul 1965. tiv e le ta r e d e se r v e sc fu r n a le le tir. 1 au fost d o ta te în u ltim ii ani m aşin i, rezisten ţa m aterialelor,
C onducerea com binatului şi în sp e­ şi 2 au reuşit să -şi rea lizeze în ian u a­ cu m aşin i şi u tilaje m oderne
S ă facem un scurt bilan ţ a l realiză­ cial direcţia teh nică n-au m an ifestat su ­ rie a n g a ja m e n tu l d e a sp o ri cu 4 0 la de în a lt n iv e l tehnic» şi d e m are şi organe de m aşini, teh n ologia
rilor ob ţin u te în prim a lu n ă din a cest ficien t interes pentru a a sig u ra furna­ su tă in d icii de u tilizare, faţă de reali­ p rod uctivitate. C olectivului u zi­
a n . F a ţă d e p lan s-a u rea liza t indici de liştilor cele m ai bune condiţii de rea­ zările anului 1959. S e poate face însă nei n oastre I s-a în cred in ţat m ecanică, teoria aşchierii m e ­
u tiliza re sp o riţi cu 41 k g . fon tă p e m .c. lizare a planului, deşi cu n oştea perfect m a i m ult. In sc r iso a r e a a d resa tă z ia ­ sarcina de m are răspundere de
volu m u til Ia furnalul nr. 1 şi cu 28 kg. situaţia cerinţele m ari de fontă. V ina o rului cu prilejul îm brăţişării in iţiativei, a produce m aşin i u n elte care talelor şi proiectarea sculelor,
la furnalul nr. 2. A ceste creşteri au a si­ poartă şi conducerea secţiei care n-a ei au arătat a cest lucru. P reocupare şi să se ridice la n ivelu l teh n icii
g u rat realiza rea şi chiar dep ăşirea, cu in sista t su ficien t pentru urgentarea în ­ hotărîre există. R ătnîne doar ca şi co n ­ celei m ai în alte. P entru a stă - electroteh n ică şi echipam en t
puţin e drept, a creşterii de 40 la sută făptuirii m ăsurilor prevăzute. du cerea secţiei să m a n ifeste m ai m ult pîni şi u tiliza cu pricepere te h ­
a p rod u ctivităţii furnalelor faţă de rea­ in teres în a cest s e n s .'Ş i n -a r fi d eloc nica nouă, pen tru a produce electric, desen tehnic şi elem en ­
lizările anului 1959. D in păcate la fel se prezintă lucru­ rău dacă direcţia tehnică a com binatu­ m aşini u n elte de în a ltă teh n i­
rile şi în c e priveşte m ăsu rile ce tre­ lui ar acorda m ai m ult sp rijin secţiei. citate, se cer cadre cu ca li­ te STAS.
O am en ii au m uncit bine. S -a u stră ­ buiau rea liza te în cadrul secţiei. fica re su perioară, m un citori
duit să p răjească corect m inereul, să D in planul în to cm it la 27 iulie P atria are n evoie de tot m ai m ultă sp ecialişti. In cursurile de sp ecia liza re şi
respecte reţetele de dozare, graficele de anul trecut, care cuprindea 35 m ă ­ fontă, in iţiativa „S ă realizăm în 1962
evacu are, să red u că tot m ai m ult nu­ suri s-au înfăptuit doar cîteva, deşi indicii p revăzuţi pentru an u l 1965“, Pentru ca această cerinţă im ­ de ridicarea calificării care
m ărul orelor d e m ers redus şi opriri. În ­ m area m ajoritate aveau term en în 1961. a p lica tă la fu rn a lele nr. 1 şi 2 u rm ă­ perioasă să fie în făp tuită, s-a
treţinerea şi-a făcu t ş i ea datoria. D e Acum , acela şi plan, in titu lat „P lan de reşte tocm ai a cest lucru, deci să i se pornit o largă a cţiu n e de sp e­ ş i - a u în c e p u t a c t i v i t a t e a la .15
altfel realizările a m in tite vorb esc de la m ăsuri tehnico-organ izatorice refăcut cializare şi de ridicarea ca lifi­
sin e despre preocuparea furnaliştilor după u rgen ţe şi resp on sab ilităţi...“, cu ­ n -r rd e toată a ten ţia , să le fie crea te o a ­ cării m u n cito rilo r şi a cad relor ian u arie a.c., sîn t cu p rin şi 31
pentru realizarea planului şi a n g a ja ­ prinde 26 m ăsu ri, din ca re m ajoritatea teh n ice m edii. A ceasta are m e­
m entului. neînfăptuite. E le p rivesc aproape toate m enilor care o ap lică toate co n d iţiile nirea să a ju te pe m u n citori şi frezori, 49 stru n gari, 18 r e c tifi­
sectoarele de activitate a le secţiei. cad rele te h n ic e m edii în rezo l­
T otu şi în cu v in tele lor d istin g i parcă pentru în lăp tu irea p reved erilor ei. A cest varea p ractică a m ultor p ro­ catori şi 50 lăcătuşi-m ontori. In
o notă de nem ulţum ire. „P utem face Iată c îtev a , b in e în ţe le s n erea l Ízate: blem e teh n ice, să -şi reîm pros­
m a i m u lt 1" S ă f i e o a r e a ş a ? A n d r e i repararea tuturor corfelor pentru a se a- lucru e p osibil cu co n d iţia unei p reocu­ p ăteze şi să -şi îm bogăţească cu ­ cursul cu m aiştrii şi teh n icie­
R acz, secreta ru l o rg a n iza ţiei de partid sig u r a o re z e r v ă d e cel p u ţin 20, m o n ­ n oştin ţele, să lege teoria de
confirm ă. tarea sondelor m ecanice la toate furna­ pări m ai iu slin u te din partea factori­ p ractica m un cii de zi cu zi. I n ­ n ii sîn t cuprinşi 70 tovai'ăşi,
lele, repararea m ijlocie a separatorului tr-un cu vîn t, să stă p în ea scă şi
— A devărul e u rm ă to ru l: oam enii au nr. 2, schim barea orificiului de ev a cu a ­ lor am intiţi. să ap lice teh n ica nouă. iar în cel p en tru d esen a to ri te h ­
m uncit bine, s-a u străduit să dea cit re a fon tei la furnalu l nr. 4, repararea
m ai m ultă fontă. R ealizările obţinute la silo zu rilo r d e m inereu ... In plan m ai era A. JURCA Calcule şi schiţe! Nicolae I. Popa de la oţelăria elec­ In anul 1962, pe b aza in d ica ­ n ici 55 tovarăşi. A ceste cursuri
furnalele nr. 1 şi 2 sîn t concludente. stab ilit a se co n so lid a ca lea de rulare tricii a Combinatului sideturgie din Hunedoara lucrează la o ţiilor com itetu lu i de partid, co n ­
T otu şi ele nu se ridică la nivelu l celor nouă inovaţie. ducerea uzin ei şi com itetu l sin ­ au o d urată de 6 luni şi se ţin
obţinute an u l trecut în u n ele perioade. a m acaralei din h a la de turnare a fo n ­ dicatului au luat m ăsuri de or­
A u fo st zile cînd cu a ceste a g reg a te tei. D in ca u ză că a cea stă lucrare nu Şi de de data aceasta desigur că va reuşi. Pentru a rea­ ganizarea unor cursuri de sp e­ de două ori pe săptăm înă. La
s-a u produs în m edie, ziln ic, cca. 20— s-a făcu t la tim p m acaraua a staţionat liza ţelul propus el însă trebuiesă depună multă strădanie. cializarea şi ridicarea calificării
30 tone fontă m ai m ult. recent aproape o săp tăm în ă. S e p revă­ m un citorilor din secto a rele m a ­ term in area acestor cursuri m u n ­
zu se de asem enea să se construiască o -»«•m i« şini u n elte, sculărie şi a lte se c ­
Intr-adevăr, la o cercetare m ai aten ­ reţea sep arată de aburi pentru v u lc a ­ toare de bază, pentru organ iza­ citorii vor prim i certific a te de
tă a factorilor ca re determ ină n ivelu l nizare şi în că lzire Ia sta ţia d e ciuruire. rea unui curs de specializare
producţiei se con stată că furnalul nr. 2 D in a cela şi m otiv, în luna ianuarie s-a pentru toţi m aiştrii şi teh n icie­ m uncitori sp ecia lişti şi pe baza
a m ers redus tim p d e 8 ore din ca u za pierdut m ult tim p cu o cazia unei rep a­ nii d in u zin ă cit şi p en tru d e­
reparaţiei b en zii de cocs, că un a g regat r a ţii la o b a n d ă . E x e m p le m a i p ot fi senatorii teh n ici. P entru fiecare rezu ltatelor ob ţin ute vor fi în ­
a f o s t o p r it 10 o r e p e n tr u d e b lo c a r e a date. curs în p a rte s-a sta b ilit o p ro­
tijei clopotului m are, tim p în care s-ar gram ă an alitică corespunzătoa­ ca d ra ţi în ca te g o rii su p erioare
D e înfăptuirea m ultora din a c e s­ re şi s-a u recru ta t in g in eri b in e
fi putut produce o în sem n ată can titate te m ăsuri răspundea şi răspun­ pregătiţi şi cu m u ltă exp erien ţă de salarizare.
d e fontă. N im ic de zis, asem en ea de­ cum sîn t: C ornel O niga, C adar
fecţiuni pot surveni. T ot atît de a d ev ă ­ de m ecanicul şef al secţiei. Nc- F rancisc, D orin G oţa şi alţii,' in viitor n e propunem ' să or­
ra t în s ă e fa p tu l c ă e le p ot fi p rev e­ care să p red ea la a c e ste cursuri.
nite. P entru aceasta se cere previziune, fiind tras la răspu n d ere de con d u ­ P entru strungari, frezori, recti­ ganizăm şi cursuri de sp ec ia li­
ficatori, lă că tu şi-m o n to ri —
sp irit go sp o d ă resc, preocupare, m ultă cerea secţiei, el n-a m an ifestat su fi­ program a prevede tot ceea ce zare pentru Inginerii u zin ei
p r e o c u p a r e ş i sp rijin d in p a r te a faclo-> este nou în teh n o lo g ia m eseriei,
cien t in teres pentru în d ep lin irea o b li­ @3 eg- desen te h n ic şi m a tem a tică , iar n o a str e p en tru a - i p u n e Ia c u ­
rilor în drept. pentru cursul cu m aiştrii şi teh ­
g a ţiilo r ce-i revin. V orbind de con d u ­ V fc n icienii, program a prevede or­ rent cu to a te cuceririle ştiin ­
•' 0 a m c u 6 l u n i în u r m ă , c în d s e c ţ ia gan izarea p roducţiei, p la n ifica ­
cerea secţiei, trebuie să am intim că în ­ rea şi ev id e n ţa co n ta b ilă în în ­ ţe i şi te h n ic ii n oi. T o t în a c e s t
a prim it cifrele de plan pe anul curent, au
su şi şefu l ei, C onstantin G onstantinescu, scop noi ob işnu im să o rgan i­
fo st în tocm ite două planuri de m ăsuri zăm periodic sesiu n i te h n ic o -
a m anifestat delăsare faţă de în făp tu i­
teh n ico-organ izatorice, unul cuprinzînd Pentru îmbunătăţirea activităţii In construcţii Nou magazin sătesc ş tiin ţific e In ca d ru l că ro ra se
rea sa rcin ilor de care răspu n d ea direct.
m ăsuri ce trebuiau rea liza te de con d u ce­ In satu l T ărtăria, raionul p rezin tă cliferite refera te şi c o ­
Gum altfel s-ar exp lica faptul că deşi O răştie, a fost con stru it şi dat m unicări teh n ic o -ştiin ţifice .
rea com binatului, celălalt, m ăsuri la n i­ era prevăzut ca începînd cu 1 ianuarie d e cu rind în fo lo sin ţă un nou
Ieri, a a v u t lo c la D e v a o şe d in ţă a C om itetu lu i ex ecu tiv al S fa tu lu i şi m odern m agazin sătesc. M a­ N um ai depunînd o m un că
a.c. să se ţin ă lu n ar d ou ă con ferin ţe popular reg io n a l H unedoara care a a n a liz a t situ a ţia îndep lin irii planului în
con stru cţiile de locu in ţe pe anul 1961 şi a stab ilit m ăsuri coresp u nzătoare gazin u l este bine aprovizionat perseverentă şi p erm anentă
p en tru 'rea liza rea sa rcin ilo r de plan pe anul 1962. pentru sp ecializarea şi ridica­
cu m ărfurile ceru te şi cău tate
Gu a ce st prilej, tov. O vid iu V elch o rsch i, d irectorul T .R .G .H . a p rezen ­ rea calificării m uncitorilor şi a
tat o am plă inform are privind rea liză rile obţinute de către T rustul region al de ţăranii noştri colectivişti.
de con stru cţii în anul trecut, precum şi d eficien ţele care au ex ista t pe şa n ­ cadrelor teh n ico -in g in ereşti, p u ­
tiere. P a rticip a n ţii la d iscu ţii au a n a liz a t cu m u ltă com p eten ţă a ctiv ita tea GH. BALOSIN
din co n stru cţii şi au v en it cu p rop u n eri p reţioase. tem să ţinem pas cu cu ceri­
corespondent
rile ştiin ţei şi teh n icii m oder­

ne, o putem stăpînî şi ap lica

în p ractică. D e a ce ea , n oi n e

Fier vechi p en tru oţelării vom preocupa cu răspundere de

Seară educativă organizarea m un cii de sp ecia li­

Z ilele trecute, com itetul sin d icatu ­ U te m iş tii do Ia se c to r u l e le c - ţiu n e patriotică, s-a u ev id en ­ zare şi de ridicare a c a lifică ­
lui d in secto ru l „ E d il“ al I.C .S.H . în tro m ec a n ic a l I.C.S. H u n ed o a ­ ţia t tineri din brigăzile co n d u ­
colab orare cu co m itetu l U .T.M . a or­ ra, co n stitu iţi în brigăzi de se de tov. M anole N an, Ioan rii m u n cito rilo r, a ca d re lo r t e h ­
g a n iz a t, la in d ica ţia co m itetu lu i de m uncă p atriotică, au colectat R eceu şi ioan Perţan.
partid, o sea ră ed u cativă. D upă con ­ de la în ce p u tu l a cestu i an şi nice de to a te gradele, pentru
p în ă în p rezen t m ai m u lt de 30 VASILE POP
ton e fier vechi. In această ac- ca a cea sta să se d esfăşoare în
corespondent
m od p erm a n en t şi ia n iv elu l c e ­

rinţelor actu ale, a sarcinilor

care sta u în fa ţa u zin ei n oastre.

velu l secţiei. înfăptuirea acestor p la­ pentru com pletarea cu n oştin ţelor p erso­ ferinţa „S ă m in ăm pilda fru ntaşilor“ Penlru eleefrificarea salului TRAIAN STANCIU
nuri a v ea scopul de a crea condiţii de n alului secţiei, pînă în prezent nu s-a în care s-au arătat m etodele de m un­
preşedintele com itetului

realizare ritm ică a planului de produc­ ţinut nici una ? S e m ai prevedea ca în ­ că ale celor m ai d estoin ici m unci­ sin d ic a tu lu i
ţie în 1962 în că din prim ele zile ale cepînd cu 1 septem b rie 1961 să se d e s­ tori din sector, a urm at un program
an u lui. T erm enele de traducere în v ia ­ chidă un curs sp ecial pentru ridicarea artistic. In cursul săp tăm în ii trecute, ca sa t p în ă în p rezen t în trea g a ANTON BARABAŞ
ţă a m ăsurilor resp ective expirau în m a­ calificării cauperiştilor. C ursul respec­ su m ă v o ta tă şi a depus-o la S fa ­
joritate în trim estru l IV anul trecut şi tiv, deşi de el răspunde adjunctul ş e ­ V. POP co lec tiv iştii din O haba s-au tu l popular al com unei. T oţi director cadre şî îu v ă lă m în t
parte în trim estrul I anul curent. fului secţiei, in g. C lem en t M arin escu , cetăţen ii satului au depus su ­
corespondent adunat în tr-o adunare p opu ­
m ele cu ven ite cu m are d ragos­
lară u n d e, la în d em n u l o r g a ­ te şi în su fleţire. P rintre prim ii Num ai într-o s ă p tă m în ă
care au a ch itat b anii a fost
n iza ţie i de partid, au h o tă rit G h eo rg h e Şarău, in v îrstă de 72 M uncitorii ceferişti din sta ţia
d e ani. C .F.R . S im eria -că lă to ri, d ep u n
să contribuie cu bani şi m uncă o m uncă în su fleţită. T oate tu ­ iaţiei cit m ai bună. D fbpt ur­
volu n tară pen tru a introduce !. IOANA rele se străd u iesc să d ep ă şea s­ m are, num ai în tr-o singură să p ­
cu ren tu l electric în sat. că toţi in dicatorii de plan şi să tăm în ă s-a u realizat 406 v a ­
corespondentă obţină o reg u la rita te a circu - goan e ore econom ie.
COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC^'C-O^OOOOOOOOOO C r iş a n l o s i f p o v e s te ş te .5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 oo ©OOOOOOOOOOO S -au fix a t su m ele ce trebuie
depuse şi s-a form at un com itet EMIL CREŢU
o de acţiu ne. A cest com itet a în -
o corespondent
mi-a fost deajuns. Eram fo­ cele mai mari note, in ’960, cO

chist pe locomotivă... Dar nu, cind tovarăşii m-au ales pri- 6 Cooperaiiva
se va autofinanţa
nici nu vreau să-mi amin­ ma oară in comitetul sindica- c

tesc... Alte vremuri trăim tulul, in ’961, cind poştaşul

acum. In ’948, cînd am venit mi-a adus o telegramă de fe­ In sa la c ă m in u lu i cu ltu ra l d in sa lu l
G urasada a avut loc recent adunarea
la Petroşani, tovarăşiil de la licitare din partea C.C.S. pen­ gen erală a m em brilor coop erativei de
con su m din localitate.
depou m-au înconjurat cu tru munca depusă, deunăzi
Cu acest prilej a fost sc o s în e v i­
dragoste. Eram de acum me­ cind Emilia a venit acasă cu denţă [aptul că iu an u l trecut co o p e­
rativa şi-a rea liza i planul de d esfă şu ­
canic. Am urcat pe locomo­ o steluţă purpurie prinsă pe L r a r e în p r o p o r ţie d e 101 la s u lă , r ca -
lizîn d un b en eficiu de 90.000 lei.
tivă. şi mi-ăm îndrăgit mese­ bluza-i albă de pionier... Nu o
M em brii cooperatori au hotărit ca,
ria tare, şi mi-o îndrăgesc şi se pot enumera bucuriile pen- o pe b a z a r e z u lta te lo r c c Ic v or o b ţin e
in a n u l a cesta , co o p era tiv a lor s ă se
acum aşa cum drag mi-e că­ tru că acestea, cum spuneam, o a u to fin a n ţ'e z e .

minul. cum dragă mi-e fam i­ mă însoţesc şi acasă, mă in- 3 A U G U ST IN AN DRIC A

lia. In '950, cînd am intilnit-o soţesc şi atunci cind urc pe L corespondent

pe Viorica — fata minerului maşină. o

Ţintea din Petroşani — şi cina Acum o oră Emilia a venit o

am pornit alături, cu încredere acasă şi mi-a spus: S

in viaţă, ne-am visat un că­ — Trebuie să merg la foto- 3

min modest, In care să auzim graf. ştii, poza mea va fi pusă o

glasul cristalin a unei fetiţe. la panoul de onoare al şcolii o P artid ul şi guvernul acor­
dă o grijă d eosebită d ezvol­
„...Nu vă uitaţi la mine că-s La 2 ani, glăsciorul Emiliei nr. 3. © tării în v ă ţâ m în tu lu i. In în ­
treaga ţară se con stru iesc
cărunt. Nu-s chiar bătrin. Am ne-a umplut căminul de bucu­ Am strins-o la piept şi i-am 3 n en u m ărate localu ri de şco a ­
doar 36 de ani. încărunţeşte rie. Şi de atunci bucuriile n-au răspuns : lă. C op iii c o le c tiv iştilo r din
L D aia (in fo to ) n-au avut n i­
ciod ată asem enea con d iţii de
omul de tinăr cînd trece prin vrut să ne părăsească, ne-au — Du-te fata tatii. Şi mie 3 în v ă ţă tu ră cum au azi. In
multe... Şi am trecut şi eu, însoţit m ereu: cea mai mi-a spus conducerea depou- q sat există acum şcoală nouă,
n-am ce mă plinge... Războiul mare in ’957, cină am lui să merg. Şi am fost. Nu g sp a ţio a să , cu m ob ilier m»u.
m-a încărunţit... N-am fost pe intrat in marea familie a ştiu e pentru panou sau pen­

front, dar groaza bombelor ce comuniştilor, in ’959 cînd Emi­ tru vreun ziar?“.

au căzut deasupra Timişoarei lia ne-a adus primele — şi LICIU LUCIA

OOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo