Page 66 - 1962-02

paf. 2
pgg
alea gospodăriei colective - calea belşugului
„PÎNĂ LA SFIRSITUL ANULUI 1965, NUMĂRUL BOVI­
NELOR TREBUIE SĂ AJUNGA LA 5.800.000, DIN GARE VAGI
DE LAPTE 2.900.000, REALI ZÎNDU-SE O PRODUCŢIE
ANUALA DE PESTE 50 MILIOANE HECTOLITRI LAPTE".
(D in raportul la cel dc-al IlI-Iea G on gres al P artidului
M u n citoresc R om în).
t® a m a l
G e l c a r e a t r e c u t î n u r m ă c u 10 a n i
prin g o sp o d ă r ia a g r ic o lă co lectiv ă din
G îrbova, şi o v izitea ză astăzi, va ră-
rnine su rp rin s de profun d ele schim b ări
petrecu te aici în an ii ce s-a u scu rs de
a tu n c i.
P este to t lucruri noi. S -a schim b at v o ltă m cît m ai m u lt to a te ram u rile de
satu l, s-a u sch im b at oam en ii.
D e ia 63 fa m ilii, cîte se h o tă rîseră în
prim ăvara anului 1950 să p ăşească pe
calea nouă, a b elşu gu lu i, gosp od ăria
co lectiv ă a ajuns să cuprindă acum 465
fam ilii (întregul sa t). F aţă de num ai
207 ha. teren, cît deţineau la început,
c o le c i v iştii a u a cu m 1.352 h a. P e 65
d e hectare, a ltă d a tă neroditoare, se în ­
tind acu m v iile şi m in u n atele liv ezi ale
gosp od ăriei.
C ît poţi cuprinde în za re cu ochii
se întind ogoarele colectivei.
R ealizări la care a ltă d a tă unii dintre m ult cu ltu ra tutu n u lui care s-a d oved it
gîrb oven i nu în d răzn eau nici m ăcar să
v is e z e , <s-au o b ţin u t şi în se c to r u l z o o ­ scop vom m ai construi în că 4 uscătorii
teh nic. G ospodăria d eţine în prezent
310 cap ete b ovine, 710 oi, o m are fer.
m ă d e porci, iar Ia m a rg in ea sa tu lu i
au fo st în ălţate construcţiile zootehnice,
m a g a zia pentru cereale, pătulele, g a ra -
jul pentru au tocam ioan e şi u scătoria de
tutun. T oate sîn t construite de m eşte­
rii colectivei, de m îin ile h arn ice ale co .
le c tiv iş tilo r .
S -a m uncit cu spor şi acum întrea­
g a noastră fam ilie de colectivişti se
bucură de rodul m uncii depuse.
D ezv o lta rea celor m ai rentabile ra­
m uri de producţie a făcu t ca an de an
să sp o rea scă şi a v u ţia o b ştea scă . D e la
136.030 lei cît în su m a fon d u l d e b ază
la sfîrşitu l anului 1950, valoarea a ces­
tu ia a a ju n s acu m la 2.154.322 lei. O d a­
tă cu a cea sta a sporit con sid erabil şi
b u n ăstarea colectiviştilor. D in v en itu ­
rile rea lizate în gosp od ărie, p este 150
de colectivişti şi-au ’
con stru it ca se noi, úvsterm fméi&u
to t cam atîţia şi-au
cum părat m obilă, a- GAC gîrbova
parale de radio, a-
ragaze, m aşin i de
cusut, biciclete şi
cîte altele.
Şi traiul co lecti­
v iştilo r noştri v a fi
tot m ai îm belşu gat,
m ai fericit pentru că
g o sp o d ă ria din care
fac parte va de-
îmbrăţişăm iniţiativa
99
D upă iegutnicultură, una din ram u­ şi vom lupta pentru în d ep lin irea şi
rile de p rod u cţie ad u cătoare de m ari d ep ăşirea o b iectivelor stab ilite. In acest
venituri b ăneşti pentru g o sp o d ă r ia
n oastră colectiv ă este zootehnia. Ţ inînd
s e a m ă d e in d ic a ţiile P le n a r e i G.G. al
R .M .R . d in 3 0 iu n ie — 1 iu lie 1961,
şi d c cele reieşite din C on sfătu irea pe
ţară a ţăranilor co lectivişti, o rg a n iza ­
ţia d e b ază P.M .R . şi co n siliu l de
conducere al gosp od ăriei noastre co­
lective au stu d iat toate posib ilităţile
de care disp u n em pentru d ezvoltarea
continuă a creşterii anim alelor. Am
ajun s a stfel la, co n clu zia că putem să
sporim sim ţitor în a cest an num ărul
a n im a lelo r şi p ro d u ctiv ita tea lor.
In a cest scop, o rg a n iza ţia de partid
şi-a stab ilit în planul de m ăsuri să
repartizeze pentru a lucra în sectorul
zootehnic, m em bri şi cand id aţi de
partid (exem plu co lectiv iştii M axim
Bădău, G heorghe P opa şi a lţii). D e
asem enea, s-a indicat con siliu lu i de
con d u cere a l G .A .® . să p erm a n en tizeze
în grijitorii de an im ale şi să -i retribuie
în fun cţie d e producţia obţinută. A vem
astăzi îngrijitor! de anim ale ca A urel
S u ia g a şi Iu liu s Sturz care lucrează
în zo o teh n ie de la1 în fiin ţa rea g o sp o d ă ­
riei, iar co lectiv iştii P etru M agd a,
A ron M oise, Io a n B o ie şi D um itru
H aida au îm p lin it trei ani de acti­
vitate în a cest sector. R ezu ltatele ob­
ţin u te de e i a u f o s t în fieca re' a n b u n e. 2.000 d e păsări.-
Au reuşit, bunăoară, ca toţi v iţeii, por­
cii şi m icii obţinuţi, să fie vigu roşi şi
să n ă to şi.
în c ă rcă tu ră d e a n im a le Ia su ta de
ha. (la 31 d ecem b rie 1961), a ju n sese
la 36 b o v in e d in c a r e 16 v a c i şi ju-
n in c i, 1 5 2 p o r c in e ş,i 9 2 o v in e . P e s t e
80 la su tă din n u m ă ru l total al a n i­
m alelor s-a u obţinut din p răsilă pro­
prie.
Z ilele trecute am lu at şi noi cu n oş­
tinţă despre in iţiativa colectiviştilor
din B alom ir. O îm brăţişăm cu căldură
UaammBSXOBltataamsaSKSÜBS
« © le c tlv a -—
E lo rlto a re
veni tot m ai puternică. Iată doar cîte- D rogoţel în adunare. N um ai în anul
va cifre, care vorb esc de la sin e cum 1961, îm preună cu so ţia şi fiul, au
va arăta gosp od ăria n oastră la sfir- efectu at p este 600 zile-m u n că. A cum
şitu l an u lui 1965.
C hibzuind gosp o d ă reşte, am hotărît ta şii go sp o d ă riei co lectiv e din V inerea.
cu to ţii ca pină la a cea stă dată să d e z ­
producţie şi în d eoseb i creşterea a n im a ­
lelor. Gu sp rijin u l pe carc-1 prim im din
!jartea statu lu i, vom spori efectivul de
b o v in e la 680 ca p ete din ca re 450 v a ci
de lapte. N um ărul oilor v a a ju n g e la
1.500 c a p e le (to a te cu lîn ă s e m iiin ă ), iar
al p ăsă rilo r la 6.000 b ucăţi. P entru adă-
p o stirea lor, pe lin g ă c o n stru cţiile pe
care le avem , vom m ai ridica în că 7
grajduri cu o cap acitate de 700 vile
m ari, o m atern itate pentru 50 scroafe,
o în g r ă şă to r ie p en tru 200 porci ş i un
sa iv a n p en tru 1.500 d e oi.
In v iitorii an i vom extin d e şi m ai
a fi d eoseb it de ren tab ilă. In a cest
pentru tutun.
D ezv o ltîn d con tinu u ram u rile de pro
ducţie existen te, înfiin ţînd a ltele noi
pentru care avem create con d iţii, zm u
g în d păm întului rod tot m ai b ogat, ne
vom spori continuu şi averea ob ştească
A ceasta va în su m a la sfîrşitu l şesen a -
lu lu i p este 9.000.000 lei, iar v a lo a rea
fo n d u lu i d e b a ză se va rid ica la
6 .000.000 le i.
D ar nu ne vom opri aici. V om con ­
tinua să m uncim cu şi m ai m ult spor
pentru a realiza su ccese din ce în ce
m ai m ari.
D înd v ia ţă ob iectivelor stab ilite, sîn-
tem co n v in şi că vom fa ce din g o sp o
dăria n oastră o u n itate tot m ai puter­
n ică, iar v ia ţa co lectiv iştilo r v a fi toi
m ai îm b elşu gată.
G H EO RG H E CRĂCIUN
p reşed in tele G .A .G . d in G îrbova
raionul Sebeş
A de a da viaţă recomandărilor
balo mirenilor
sco p vom con tinu a să reţinem din
p ră silă proprie în treg u l tineret pentru
a p u te a a ju n g e la s fîr ş itu l a n u lu i Ia
o încărcătu ră de 82,2 b ovine, d in care
20 v a ci şi juninci şi 150 ovin e la
suta de hectare teren agricol, iar
efectivul m ediu anual al porcinelor să
fie de 160 ca p ete la su ta de ha. teren,
a r a b il.
In anul 1962 vom putea livra sta­
tului pe bază de contract 162 porci
g r a ş i ş i 86.000 litri la p te d e v a c ă ,
fără a m al soco ti ca rn ea de vită, lina,
b rîn za de oi, o u ă le şi ca rn ea de p a ­
săre.
A vem con v in g erea că m em brii g o s ­
podăriei n oastre colective, su b îndru­
m area perm anentă a organ izaţiei dc
partid se vor strădui să traducă în
v ia ţă a n g a ja m en tele luate, să lupte
pentru rea liza rea şi d ep ă şirea lor.
A cest lucru a ieşit la iveală m ai a les
în cadrul adunării gen era le a co lec­
tiviştilor în care s-a u dezbătut cifrele
p lan ulu i de producţie pentru anul 1962.
C o lectiviştii au fo st în u n an im itate
de acord cu propunerea con siliu lu i dc
co n d u cere al G .A .G . de a co n stru i în
acest an un grajd cu o capacitate de
100 c a p e le v if e m a r i, o î n g r ă ş ă t o r i e
p e n tr u 100 d e p o r c i ş i Un c o te ţ p en tr u
D e a sem en ea, am hotărît să a sig u ­
răm an im alelor o puternică b ază fu­
rajeră d e pe cele 30 ha. cu trifoi, 19
ha. cu lucerna, 5 ha. c u b o r e e a g , 20
h a . c u p o r u m b s i l o z , 10 h a . c u p o ­
10r u m b în m ir iş ti, ha. cu napi, 4
h a. c u s f e c lă fu r a je r ă , 10 h a . c u o v ă z
ş i 22 ha. cu orz.
Im brăţîşînd" in iţia tiv ă co lectiv iştilo r
din B alom ir, m uncind cu d ra g o ste şi
en tu ziasm pentru sporirea efectivului
de anim ale şi penfru creşterea produc­
tiv ită ţii lor, vom reuşi ca în a cest an,
DRl'MUL QOf!AI ISMIT UI Np. 2?25
!Sie Drogatei şi-a Planul unui colectivist „PINĂ IN ANUL 1965 TREBUIE SĂ AJUNGEM CA, IN
respectat oisvînîui — De cind eşti In colectivă vechi, că e ca o buruiană intre CONDIŢII CLIMATICE NORMALE, SA PRODUCEM ANUAL
văd că ai prins clieag măi Li- flori în curtea voastră. 14—16 MILIOANE DE TONE DE CEREALE, DIN CARE
In toam na anului 1959 şi-a făcut ce­ vule. Casă mîndră ţi-ai ridicat, GRIU 5 -5 ,4 MILIOANE TONE, IAR PORUMB-BOABL)
— N-am vrut să ne apucăm
rere de intrare în G .A .0. şi Ilie Dro-
g o ţe l. D u p ă c e a d u n a rea g e n e r a lă i-a mobilă nouă ş: radio ai, ii spune de el în prag de iarnă, răspunse 8 - 9 MILIOANE TONE“. *
a p ro b a t în u n a n im ita te cererea , Ilie admirativ baci Gheorghe, după Liviu, dar. în anul ăsta îl vom (D in raportul la cel d c-al IlI-le a G on gres al P artidului
D rogoţel a ţinut să a d a u g e: „M ă ce bău rachiul cu care a fost face. ' — '^ .5 M uncitoresc R om în). ¦
p ricep m ai b in e la p lu g ă r it d ecît la servit de Liviu Belea, îngrijito­
vorbă, în să v ă prom it că voi m unci — Eu zic să mai laşi grajdul
rul de la turma colectivei.
un an, mai bine să facem ce
în colectivă, în a şa fel în eît să vă — Luaţi şi-o ţlră de slănină, C reşterea oilor —
m îndriţi cu m ine, să d evin fruntaş. că avem destulă, glumi Virgi- ne-am vorbit: bucătăria de vară
şi o magazie că o să rida tot
F a p tele au în tă rit cele sp u se de Ilie nia, nevata lui Belea, doar nu o ram ură rentabilă
degeaba am tăiat trei porci. Leşnicul de tine cind n-o să ai
unde pune bucatele de la colec­
— Las’ nu te mai făli că şi tivă, interveni mama soacră.
eu am destulă. Mai bine spune — Şi mobilă de bucătărie, în că d in anul con stituirii g o sp o d ă i p od ăria a r ea liza t u n v e n it de 185.506
cind o să dărimaţi grajdul ăsta riei colective, n e-am orien tat să d ezvol­ Iei. F iin d c o n v in şi d c ren ta b ilita tea
Ilie D ro g o ţel se num ără printre frun­ adăugă Virginia. tăm cele m ai ren tab ile ram uri de pro­ creşterii oilor şi ţin în d sea m a dc reco­
ducţie. A n alizîn d p osib ilităţile, am con ­ m and ările G orisfătuirii pe ţară a ţă ra n i­
— Le-om face pe rină pe toa­
te, nici o grijă — răspunse ti- sta ta t că a v ea m create con d iţii din cele lo r c o le c t iv iş t i, n e - a m p r o p u s c a în a-:
Legumicultorii din Miceşti nărul colectivist, deschizînd apa­ m ai bune şi pentru creşterea oilor. D c c e st an să' m ărim e fe ctiv u l la 1.500 c a i
ratul de radio. Să mai ascultăm aceea, în anul 1950 am cum părat 90 de pete. A vînd în ved ere faptul că efec­
La ciţiva km. de oraşul iarovizat sau confecţionează \ oi. D atorită faptu lu i că am acordat o tivul de oi va creşte sim ţitor, ne-am
Alba lulia, pc malul Ampo.- lădiţe şi rafturi necesare ia- ( o ţiră muzică. Păcat că nu pot grijă perm anentă creşterii efectivulu i dc propus să efectuăm lucrări de îm bu ­
iului, se află situat satul Mi­ rovizării cartofilor pentru cele să-l iau cu mine vara la oi. Dar oi, reţifiind toţi m ieii p roven iţi din fă- nătăţire pe în trea g a suprafaţă de pă­
ceşti. Dc cind se ştiu, locui­ 10 ha. planificate. Zeci de am să-mi cumpăr unul portativ. tări, am aju n s să d eţinem în prezent şu n e.
torii acestui sat s-au înde­ atelaje transportă pe terenul ca p roprietate o b ştea scă 818 oi.
letnicit cu cultura legumelor. rezervat grădinii gunoiul de — Multe vrei tu să-ţi faci In afară de grăp ăfl, curăţirea de
Tradiţia s-a menţinut din grajd, iar altele aduc la locul P a r a le l cu c r e ş te r e a e fe c tiv u lu i, ne-i m ărăcini şi d istrugerea m uşuroaielor,
generaţie în generaţie, iar cind unde se pregătesc răsadniţele anul ăsta 1 7 ara p reo cu p a t şi d e îm b u n ă tă ţire a ra sei vom în g r ă şa p ăşu n ea prin tîrlire şi cu
de oi. P entru a cea sta , am fo lo sit ca re­ urină. T otod ată, vom b a ta liza 100 berbe-
— Stai că nu ai auzit lotul. producători n u m ai berbeci din rasa ti­ cuţi. In p rezent avem un sa iv a n pentru
gaie. N oi am p regătit şi cadre teh ­
Vrem să ne mai cumpărăm hai­
ne bune pentru toţi, încălţămin­ nice care aplică cil su cces în săm în ţă-
te, tencuim casa...
rilc artificiale.
— Mai lasă şi pentru anii
a luat fiinţă gospodăria co­ pămîntul necesar. Cu deose­
care vin că nu o să ai ce face R esp ectîn d cu stricteţe regulile de mai1.000 c a p e t e o v in e ş i v o m con­
lectivă, cultura legumelor a bită mîndrie îţi vorbesc colec­ cu banii, glumi baci-Gheorghe. zo o ig ien ă in d icate de sp ecia lişti, am strui în că unul. S în fem hotărîţi ca prin
devenit îndeletnicirea de tiviştii din 'Miceşti despre — Crezi ? Dacă ai şti cîte mal p u tu t în lă tu r a p ie r d e r ile Ia fă tă ri. ap licarea regu lilor de zo o ig ien ă , prin
bază a colectiviştilor. Supra­ In felul a cesta am reuşit să ţig a i- îm bu n ătăţirea p ă şu n ii şi prin a sig u ra t
perspectivele de dezvoltare a vrem să ne luăm! Nevasta vrea zăm în tr ea g a turm ă de oi. O problem ă rea de nutreţuri su ficien te şi de bună
faţa cultivată cu legume şi legumicultura în unitatea lor. maşină de cusut şi de spălat principală asupra căreia ne-am îndrep­ ca lita te să sporim continuu cantitatea
zarzavaturi a crescut din an Sera care va cuprinde o su­ rufe, eu vreau televizor, copiii tat atenţia a fost şi creşterea produc­ de lap te ş i lînă pe cap de oaie. In a cest
in an, ajung înd in 1961 la prafaţă de 1.000 m.p., iriga­ biciclete. Toate le-am planificat. tiv ită ţii oilor. P rin în g rijirea aten tă şi fel gosp od ăria noasfră va realiza şi în
70 ha. Pricepuţii grădinari rea care se va extinde pe o De cind sînt în gospodărie am furajarea ra ţio n a lă a lor, am reu şit să viito r im portante ven iiu ri din creşterea
au muncit cu hărnicie şi au suprafaţă mai mare şl ridi­ curajul să-mi fac planuri de ob ţin em în an u l trecu t cîte 50,5 litri, oilor.
obţinut peste 100 vagoane de carea calificării colectiviştilor viitor pentru că sînt sigur că le la p te şi 2,200 k g . lîn ă p e c a p d e o a ie .
roşii, varză., cartofi, ardei şi pot îndeplini. Hai noroc baci- K IR R IOAN
alte legume. Valorificate pe care se îndeletnicesc cu
bază de contract, ele au adus această ramură de producţie p reşed in tele G .A .G . din A p old u
sînt factori care contribuie din
Gheorghe!. P rin v a lorificarea a cesto r produse, g o s ­ de Sus
gospodăriei colective venituri plin la dezvoltarea legumi­
de aproape un milion de lei. cultura la G.'A.C. din Miceşti,
Ţintnd seama şi de ve­ la obţinerea unor cantităţi
niturile importante pe care
le-au adus legumele, s-au ho­ sporite de legume pentru oa­ C olectiviştii din C îlnic dezvoltă continuu
tărît ca în acest an să mă­ 0
menii muncii. i creşterea anim alelor
rească grădina de legume la U n a din sa r cin ile prin cip ale puse in porci. P en tru a sig u ra r ea b a zei furajere, m ări p în ă lă sfîrşitu l anului num ărul
109 ha. { Obiective
Dacă vizitezi în aceste zile ţ
'de iarnă gospodăria agricolă ( mobilizatoare fa la gosp od ăriilor colective de către în a cest an, colectiviştii şi-au propus T ovinelor cu în că 76 capete, al o v in e­
colectivă din Miceşti, preocu- i D irectiv ele C on gresu lu i al U f-lea al c a p e lîn g ă c e le 100 h a . d e tr ifo i, s ă lor cu 414 cap ete iar al porcinelor cu
p a rtid u lu i, şi d e p le n a r a G.G. a l P .M .R . m ai cu ltive 50 ha. cu porum b silo z, 40 118 capete. D e asem en ea, vor înfiinţa
pările colectiviştilor te con- ( C olectiviştii din Şibot, raionul O răş- d in iu n ie — iu lie 19Gt e s t e m ă r ir e a h a . cu se c a r ă fu rajeră, 20 h a . cu sfe c lă şi o ferm ă de p ăsări. V en iturile rea li­
efectivulu i şi a p rod u ctivităţii a n im a le­
ving in mare parte despre în­ lor.
tie, şi-a u prop u s p entru anul acesta fu ra jeră ş i 40 h a . cu porum b fu rajer în za te de g o sp o d ă rie din sectorul zooteh-
deletnicirea lor de bază, des­ Ţ inînd seam a de a ceste sarcin i, şi
o b ie c tiv e ca re, în fă p tu ite, v o r d u ce la fiind în d ru m at de către o rg a n iza ţia de m irişte. n ic v or sp ori m ult, şi od ată cu a cea sla
partid, co n siliu l de con d u cere al g o s ­
pre interesul pe care-l depun întărirea eco n o m ico-organ izatorică a p od ăriei c o le c tiv e din sa tu l G îlnic şi-a C o lectiv iştii din G îlnic au acu m u la t vor creşte şi ven iturile colectiviştilor
pu s în centrul aten ţiei, ca o problem ă
g o sp o d ă riei, la creşterea b u n ă stă rii lor. principală, d ezvoltarea zooteh n iei. Prin o experienţă bună în creşterea an im a­ la ziu a -m u n că , iar puterea econ om ico-
valorificarea chib zu ită a tuturor resur­
Consfătuirii pe ţară a ţărani­ selor ex isten te în gosp od ărie, co lecti­ organ izatorică a gosp od ăriei va creşte
v iştii au m ărit an de an efectivul de
lor colectivişti privind apro­ D e Ia cu ltu ra m arc, u n d e şi-a u p la ­ a n im a le proprietate o b ştea scă . D e la lelor. P rintr-o se lecţie rig u ro a să , prin c o n tin u u . ,:y
60 de bovine şi 359 ovin e cite deţinea aplicarea unei în g ri­
vizionarea din abundenţă a n ifica t să .!realizeze o producţife m e­ g o sp o d ă ria în anul 1958, efectivu l a jiri şi fu ra jă ri ra­ Creşterea
crescut pînă la sfîrşitu l anului 1961 • ţionale a an im ale­ la
dic de 1.900 kg. g rîu , 2.700 kg.’ po- lor, în g rijito rii-m u l- efectivului de animale
G. A. C. Cîlnic
oamenilor muncii cu legume
proaspete. Toţi colectiviştii î ru m b -b o a b e ş i 16.000 k g . ca rto fi de
muncesc de zor. Unii repară \ to a m n ă la h a., a u h o tă r ît să r e a liz e z e
gători de aici au
şi dezinfectează ramele pen- ţ un v en it de 548.000 lei. reuşit să obţină în
A cordînd atenţia cuven ită dezvoltării anul trecut cîte
tru răsadniţe, alţii pregătesc ( se c to r u lu i z o o te h n ic , în p la n u l d c p ro ­ 2.865 litri lap te pe
cap de vacă furaja­
amestecul de pămînt, aleg ducţie, s-a prevăzu t ca pînă la finele
cartofii care trebuie puşi la \ a n u lu i, e fe c tiv u l d e a n im a le s ă c r e a s c ă la 2 6 5 b o v in e , d in c a r e 120 v a c i ş i ju ­ tă. D e la un Iot de
„ a ^ considerabil. A stfel, num ărul bovinelor ninci, 596 o vin e şi 275 porcine. 18 v a c i, în g r ijito -
In anul trecut, folosin d cred iţele acor­ rii-m ulgători U skat
va a ju n g e la 258 cap ele, din care 128 S iin ion şi Schuster
vaci. N um ărul de p orcine va ajun ge date dc stat, au fost cum părate 55 v i­ M ihai au obţinut
la 126 ca p ele, îar al o v in elo r la 525 ţele şi 8 v a ci de lapte, iar din fonduri cîte 4.300 litri la p ­
cap ele, din care 300 oi făfătoare. proprii în că 8 v a ci. P a ralel cu sp orirea te pe cap de vacă
P enfru asigu rarea de adăposturi co ­ efectivului de an im ale o aten ţie d eose­ furajată.
J s 'i m Ă f M Î respunzătoare, colectiviştii din Şibot bită a fo st acordată a sigu rării a d ă p o s­ D e pe urm a creş­
& şi-a u propus term inarea grajd ulu i pen­ turilor şi a b a zei furajere co resp u n ză ­ terii a n im alelor, g o s ­
tru 100 c a p e t e b o v in e , a c ă r u i c o n ­ toare. P în ă acum au fost ridicate două podăria a realizat
strucţie a în cep u t în anul trecut, şi g rajd u ri şi un sa iv a n , iar p în ă în anul un ven it de peste
a unei în grăşătorii pentru 50 capete 1965 se vor m ai construi în că 4 g ra j­ 596.000 lei. C on vin şi
porci. V en itu rile p la n ifica te a s e rea­ duri, un sa iv a n , o m a tern ita te pentru de ren tab ilitatea
sectorulu i zootehnic,
din g o sp o d ă ria n oastră co lectiv ă să liza din sectorul zooteh n ic în anul scroafe şi o în g ră şă to rie pentru 400 de co lectiv iştii vor
trim item spre oraşe can tită ţi tot m ai 1962 s e rid ică la su m a d c 46 9 .0 0 0 Ici.
m ari de lap te, b rîn ză, 'carne, ouă şi D e la g ră d in a de leg u m e pe care
lină, să sporim con tinu u a v u ţia ob ­ au ex tin s-o tn a cest an cu în că 6 h ec­
ştească, să repartizăm colectiviştilor tare, s-a p revăzu t obţinerea unui ven it
la ziu a -m u n că ven iiu ri b ăn eşti din ce de 250.000 lei.
C o n s tru c ţii z o o te h n ic e ie ftin e si tra in ic e
in ce m ai m ari. H otărîrca colectiv iştilo r din Şibot Cu d oi în urm ă, c e tă ţe n ii de tiv iştii şi-au p rop us să d ezvol­
este de a lupta pentru în făptuirea a ces­ pe raza com unei noastre au h o­ te un p u tern ic sector zooteh n ic.
ANONIE GHEARA tor o b iectiv e fiin d co n v in şi că astfel tă rît să se u n ea scă şi ei în m a ­ A şa se ex p lică fa p tu l că în p r e ­ cu c h eltu ie li care se rid ică la
îşi vor în tări con tinu u g o sp o d ă ria lor rea fa m ilie a colectiviştilor. A st­ zen t co lec tiv iştii din S a rm ise­ n u m a i 79.817 lei. T o t în a n u l
secretarul organ izaţiei de bază fel, au lu a t fiin ţă d ouă g o sp o ­ getu za deţin ca p rop rietate ob ­ trecu t s-a con stru it o m atern i­
dării agricole colective, u n a la ştea scă 222 b ovin e din care 86 tate p en tru 50 scroafe care a
P .M .R .’ S a rm iseg etu za şi alta la B reazo- v a ci şi ju n in c i, 1.162 oi d in care c o s ta t 17.787 lei in lo c de 107.200
va. C hiar de la în cep u t, colec- 380 cu lîn ă sem ifin ă , 80 p o rcin e lei. ia t ă d eci co n stru cţii care
I LUCREŢIA COSTA colectivă, îşi vor ridica perm anent etc. B ine s-a d ezvoltat această p rin fo lo sirea resu rselor lo ca le
r a m u r ă şi la G .A .C . B r ea z o v a . şi a altor p o sib ilită ţi au fo st r i­
p reşed in tele G .A .G . d in L ă p u şn ic n ivelul lor de frai. d icate cu ch eltu ieli m inim e, rea-
S p orirea n u m ăru lu i do an im a ­ lizîn d u -sc econ om ii de p este
raionul Iha * R. MIMAI le a im p u s lu a rea de m ăsu ri cit 653.000 lei. L a G .A .C . d in B r ea ­
m ai e fic ie n te pc.'-tru a d ă p o stir ea zova s-a u co n stru it două rem i-
lor, lu cru ce s-a şi fă c u t in b un ă ze pentru atelaje şi au fost am e­
p arte. Ia tă cu m s-a m u n cit în n ajate două grajd uri.
acea stă d irecţie.
C olectiviştii d in com u n a n o a s­
în d ru m a ţi în p erm an en ţă de tră nu se vor op ri în să aici. Cei
către com itetu l com unal de d in G .A .C . S a r m ise g e tu z a şi-a u
partid, co lectiv iştii de pe raza p rop u s ca în a cest an să sp o ­
com unei S arm isegetu za au de­ rească m u lt efectiv u l de an im a,
pus toate efortu rile p entru a le. Ei vor a ju n g e să d eţin ă p este
realiza con stru cţii zooteh n ice 300 c a p e te b o v in e, 1.530 oi, 120
ie ftin e şi tr a in ic e . D e şi G .A .C . p o rcin e etc. A cela şi lucru ş i.a u
p rop u s şi C C ' - :tiv iştii din B reazo­
din S a rm iseg etu za este tîn ără, va. P en tru a se crea con d iţii de
aici s-au co n stru it d ouă graj- ad ă p o stirea an im alelor, sfa tu l
durŢ o m a tern ita te p en tru p op u lar com u n al a în d ru m at
scroafe, o m agazie, p ivn iţă, re­ c o n d u c e r ile c e lo r d o u ă G .A .C . s ă
m ize etc. F olosin d resu rsele lo ­ ia toate m ăsu rile în ved erea
cale şi ap licîn d h otărirea a d u ­ con stru irii unor ad ăposturi ie f.
n ării gen erale ca fieca re co lec­ tin e şi train ice. A stfel, s-a h o ­
tiv ist să lu creze volu n tar la co n ­ tă rît a se con stru i un saivan
stru cţii cîte 4-5 zile p e an, s-a p en tr u 1.200 oi, u n g ra jd p en tr u
reu şit a se rid ica ad ăp ostu ri 160 ca p ete, o în g ră şă to rie de
train ice, sp a ţio a se şi ieftin e. D e p orci etc. La realizarea acestor
p ildă, în an ul 1960 s-a co n stru it ob iective vom fo lo si şi pe viitor
un grajd p entru 150 capete, zi­ resu rsele lo ca le c a : n isip , p ia ­
d it in în treg im e din p ia tră , p a r­ tră, var etc. P reocu p area n oas­
d osit, acop erit cu ţig lă şi p re­ tră a tuturora este aceea de a
văzut cu lin ie d ecovil. C o n stru c­ d ezvolta cit m ai m u lt sectoru l
ţia lu i a c o s ta t d oar 88.097 lei zooteh n ic din g o sp od ăriile a g ri­
în lo c de 353.780 lei cît era p r e ­ cole colective contribuind astfel
v ă zu t in deviz. In an u l 1961 a
fo st con stru it un alt grajd p en ­ la creşterea n eco n ten ită a nive-
tru 160 cap ete care, con form d e­
vizu lu i, ar fi c o sta t 368.500 lei. lu lu i de trai al colectiviştilor.
G r a j d u l î n s ă a' f o s t c o n s t r u i t
Bine îngrijite şi hrănite, vacile gospodăriei agricole colective din Apoldu de Sus au dat VASILE ZGIRCEA al
anul trecut in medie, fiecare, peste 2.700 i. lapte.
preşedintele C om itetului executiv
In fotografie: O parte din animale în timpul furajării la grajd. S fa tu lu i popular com unal
S arm iseg etu za , raionul H aţeg