Page 67 - 1962-02

*Tr 9225
ßr>,ACilfasngWMteti^^
v i a t a DE P A R T I D
Comuniştii —în fruntea întrecerii
f de fa se cţie se org a n izea ză schim buri
Furnaliştii din Călan sînt iniţiatorii valoroasei iniţiative : d e ex p erien ţă , se ţin lecţii-ex p u n eri
T „Să realizăm in 1962 indicii de utilizare a agregatelor prevă­ pe d iferite te m e d e p ro d u cţie etc.
zuţi pentru anul 1965“. In munca ce o desfăşoară in acest scop,
colectivul secţiei furnale a font şi este îndrumat şi sprijinit
îndeaproape de organizaţia de partid, comuniştii fiind mereu
in fruntea întrecerii socialiste, insufleţitorii şi mobilizatorii
întregului colectiv pentru îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor te a fo n te i nu a fo st la n iv elu l cerut,
întrecerii.
In articolul 'de faţă relatăm unele aspecte din activitatea
comuniştilor din această secţie desfăşurată pentru a da. viaţă
angajamentului luat.
în 1962 să se rea lizeze indicii de
utilizare a agregatelor planificaţi pen­
tru 19651 G ît d e în ă lţă to r e ste a c e st
a n g a ja m e n t! U n asem en ea a n g a ja ­ rîndul m uncitorilor şi în d eoseb i al co­ agitatorilor.
m ent nu putea fi în să luat d acă oa­
m enii nu se pregăteau, dacă ei nu
căutau să pună în valoare rezervele
existen te. D e aceea, furnaliştii, m un­
citorii de la încărcări, de la silozu rile
de m inereuri, de la banda de turnare,
sub con d u cerea o rg a n iza ţiei de partid,
s-a u străd u it să introducă cu curaj
m etode noi de lucru, să îm bu n ătăţeas­
că necontenit procesul teh n ologie de
elaborare a fontei.
La propunerea com uniştilor, s-a or­
g a n iz a t un co lectiv form at din cele
m ai pregătite cadre de m uncitori frun­
taşi, in gin eri şi tehnicieni căruia i s-a
în cred in ţat sarcin a să stu d ieze tot ce
trebuie făcut pentru ca lucrurile să
m eargă din ce în ce m ai bine. in
îndeplinirea a cestei sarcin i, tov. loan
Stoicoi, N icolae P iîly, Tom a Paraon,
Anton R ăceanu şi ceilalţi m em bri ai
colectivu lui, au d ovedit m ultă răspun­
dere. Z ile d e-a rindul ei au stu d iat
la locurile de m uncă p osib ilităţile une'
m âi bune întreţineri a agregatelor,
ridicării tem peraturii aerului in su flat
în furnale, m ărirea ca p acităţii o a le­
lor de turnare, îm bu n ătăţirea sis te ­
m ului de turnare pe bandă etc. Pe
baza stu d iu lu i s-a u făcut apoi propu­
neri şi s-a trecut ta fapte. Iată cîteva
exem ple. Intr-o vrem e, în silozuri se
am estecau sorturile de m inereuri. A s­
tăzi a c e st lucru nu se m ai petrece.
A ici lucrează Ican Suciu, care răspun­
de de felul în ca re se face în silo za -
rea m inereurilor. P eriodic, o rg a n iza ţia
de partid îi a n a lizea ză a ctivitatea d e s­
fă şu ra tă în a c e a stă p rivin ţă, şi-t ajută.
Din cau za d efecţiu n ilo r e x isten te la
m acaraua de şarjare şi a vagoan elor
cântar, se întrerupea uneori în că rca rea
furnalelor. A cest lucru ducea după
sin e la pierderi d e fon tă. In prezent,
fiecare m uncitor de la întreţinere are
repartizate sarcin i p recise de în g ri­
jire a fiecăru i a g reg a t. S -a u lu a t de
a sem en ea m ăsuri pentru îm bunătăţirea
sistem u lu i d e asam blarea roţilor aler­
gătoare de la m acaralele de şarjare.
M ult s-a îm b u n ătăţit sistem u l de tur­
nare pe b andă. In a ceastă direcţie
s-au luat m ăsuri de creşterea tem pe­
ratu rii a eru lu i in su fla t în fu rn a le prin
în lătu rarea pierderilor d e aer care
duceau la m icşorarea intensităţii de
ardere a cocsului, s-a îm bunătăţit per­
m ea b ilita tea în că rcă tu rii prin sep a ra rea
prafului din m inereu şi m ărirea pre­
siu n ii gazu lu i epurat etc. In secţie a
Lcu$
# au atra s a ten ţia în tr eg ii lum i. P o p o a rele celor 20 de sta te d in A m erica L atin ă se trezesc la
B razilia e ste a şeza tă în parlea de
nord-est a A m ericii de sud. La ocupă o
su p rafaţă d e 8.153.844 km .p., fiind, ca
întindere, cea m ai m are ţară a A m ericii
L atine şi a patra de pe g lob (după
l'.R.S.S., R .R . C h in e z ă ş i C a n a d a ). A cest
teritoriu este p op u lat d e 70.528.00fl d e Io.
euitori. Cea m ai m are parte a populaţiei
ţării o form ează albii, apoi urm ează
în o r d m e : m etişii, m ulatrii, n egrii şi
indienii, a ceştia din urm ă fiind băşti-
n a ţii B raziliei. C ele m ai im portante
o ra şe din ţară s i n i : noua cap itală —
B rasilia, con stru ită d e curînd în partea
cen trală a ţă r ii; R io d e Janeîro — v e ­
ch ea ca p ita lă — cu o populaţie de 3 ini-
socialiste
' alţii, să -şi d esfăşoare activitatea
fost organ izat un control eficace pe
fa ze de producţie.
S em n ifica tiv e ste şi fap tu l că din z ile un curs d e p regătire al tuturor
m uniştilor, au izvorît in iţiative v a ­
loroase. Tov. Sim ion Stănculea, m un­
citor la p reîncălzitoare a chem at la în ­
trecere pe ceilalţi tovarăşi pentru a
ridica tem peratura aerului cald in su ­
fla t în furnale cu cel puţin 20 de g r a ­
de C elsiu s. L a rîndul lor, co m u n iştii
lo a n S tăniloiu, loan B laj şi alţi şefi
de echipe care d eservesc furnalele şi-au
lu at angajam entul să producă m ai
m ult, să lu creze din ce în ce m ai bine.
T ov. loan P araon, prim -furnalist, a
chem at la întrecere pe ceila lţi topi-
tori.
Ş i atunci cînd s-a sim ţit greul, co­
m uniştii s-a u d oved it a fi hotărîţi să
„ S â r e a l i z ă m în '1962
indicii p revăzu ţi pentru
anul 7965"
fa că totul pentru ca m unca s â se d es­
făşoare în cele m ai bune condiţiuni.
In l o c d e 12 o r e , c î t s e f ă c e a in m o d dici de utilizare.
obişnuit schim barea unui şuber de aer
caid, această lucrare s-a executat doar
în 51 d e m inute. A nton R ăcean u , S ie-
lian Ş tefă n escu , A urel P ăscut eseu , au
m uncit pe neîntrecute. F urnalul a pu­
tut produce în a cest fel în plus m ai
b ine de 30 ton e fontă. A sem en ea lor
au lucrat şi com u n iştii R u d olf Ţipţer,
P avel N icolaescu , C on stan tin H avrict,
E m erik T olazzi, care au execu tat în-
tr-un tim p record, lu crările de recon­
stru cţie a cab in ei de com an d ă d e la
f u r n a lu l n r. 1.
în rîndul furnaliştilor—
o muncă politică susţinută
U n m a re m erit -îl a re o r g a n iz a ţia
de partid din se c ţia furnale în ceea
ce priveşte organ izarea şi desfăşura­
rea m uncii p olitice de m asă. A ici, nu­
m ero a se g ra fice, panouri, lo zin ci, prin
caracteru l lor concret, ţin m ereu la
curent întregul colectiv asupra desfă­
şurării întrecerii. G îţiva dintre furna­
liştii din C ălan, sp rijin iţi de către or­
g a n iza ţia de partid, scriu presei n oa­
stre d esp re n o u tă ţile din m unca şi
viaţa colectivului. La învăţăm m tul de
partid, problem ele producţiei, leg a rea
teoriei m a rx ist-len in iste de sarcin ile
eco n o m ice, o cu p ă 'un lo c im p ortan t. In
cadrul cercului de econom ie concretă
s-a u d iscu ta t n u m eroase problem e pri­
vin d sporirea indicilor de u tilizare a
a g reg a telo r, rolul in ovatorilor în pro­
cesu l de producţie. In sa la culturală
./g " ro
lioan e de locuitori, cel m ai m are port
al ţ â r i i ; S a o P a o lo — cu 3,5 m ilio a n e
locuitori, puternic centru in d u str ia l;
R ecife — cu 730.000 locu itori, S a n -S a l-
vad or cu 550.000 locuitori etc.
B razilia d ispune de u riaşe b o g ă ţii:
v e g e ta ţie ab u n dentă, a lcă tu ită din cir­
ca 40.000 de sp ecii d e p lan te fib roase
(arbori de cau ciu c, arbori de lapte,
nuci braziliene, arbori de cacao, cafea,
palm ieri etc.) ; su b solu l ţării con ţine
bogate zăcăm in te de fier (cele m ai m ari
din în trea g a lum e ca p ita listă ), m a n g a n
(în privinţa căruia se situ ea ză pe locul
3 din lum e, după U .R .S .S . şi C oasta de
A ur), ţiţei şi cărbune, bauxită, nichel,
zirconiu, aur etc. D e asem en ea , în B ra­
zilia se extrage o m are can titate de
diam ant industrial şi se cultivă pe m ari
su p rafeţe bum bacul.
Toate a ceste bogăţii uriaşe au încăput
în să pe m ina jefuitorilor străin i. în că
din anul 1530, 20 de ani după d esco p e­
C oncom itent cu sporirea producţiei
de fontă, colectivul secţiei m anifesta
m ultă grijă şi pentru îm bunătăţirea
calităţii m etalului. A tunci cînd, ca lita­
procentul de d eclasate fiind depăşit,
biroul o rg a n iza ţiei d e bază a ajutat
pe agitatorii G h eorghe P anait, Petru
M ardan, loan B iriş, Petre T irian şi
în a cea stă direcţie. M erită su b lim ată
şi iniţiativa lu ată de către org a n iza ­
ţia de partid de a o rg a n iza in a ceste
O rgan izaţia de partid acordă o d eo­
seb ită aten ţie şi în tăririi rîndurilor
s a le . N u m a i d e Ia u ltim e le a le g e r i în
o r g a n iz a ţia d e partid au fo st prim iţi
10 c a n d id a ţ i ş i 11 m e m b r i d e p â r tia
din rîndul celor m ai buni dintre cei
m ai buni m uncitori şi tehnicieni.
Întrecerea în plină
desfăşurare
In a c e s t a n , ca u rm are a m u n cii p li­
ne de en tuziasm , fu rnaliştii, avînd m e­
reu în frunte pe com unişti, au continuat
să ob ţin ă su ccese deosebite în în d ep li­
n irea şi d ep ăşirea sa rcin ilor de plan.
în luna ian u arie, pe b aza sporirii in ­
dicilor de utilizare a agregatelor, fur­
n a liştii din C ălan au produs peste plan
m ai bine de 600 tone fontă. A n gajam en .
tul luat de a depăşi încă din a cest an
in d icii d e fo lo sire a a g reg a telo r pentru
anul 1965, se d oved eşte a fi pe deplin |
rea liza b il. In u n ele z ile s-a obţinui
chiar o sporire sim ţitoare a acestor in ­
In luna februarie, în trecerea a că p ă ­
ta t un caracter şi m ai viu. O am enii se
întrec în m un că pe echipe, pe sch im ­
buri. Ş i r e z u lta tu l: n ici un furnafist,
n ici uii în că rcă to r d e la b an d ă, n ici o
echipă nu este sub pian. P revederile
planului de producţie au fo st nu num ai
în d ep lin ite ci cu m ult depăşite. C om u­
n iştii, ca de altfel şi ceila lţi m uncitori
d in a cea stă secţie, au d ovedit că-şi res­
p ectă p e d ep lin a n g a ja m e n tu l lu a t. In
fieca re zi, Ia fieca re d esc ă rca re a fu r n a ­
lului ei produc fontă m âi m ultă şi de
calitate m ai bună. N um ai în perioada
t-1 5 februarie, echipa de furnalişti c o n ­
dusă de com unistul T om a P araon a
produs 224 tone fontă peste plan, a to ­
varăşulu i loan S tăn iloiu — 175 tone,
a lui loan B laj — 164 tone etc.
D upă cîte ne-a relatat tov. loan
S toicoi, şeful sectorulu i furnale d e la
u zin a „ V icto ria “ C ălan, şi în direcţia
îm bunătăţirii calităţii m etalului s-au ob­
ţin u t rezu ltate bune. In a cest an, pro­
centul adm is de d eclasate a fost redus
cu 17,3 la su tă.
¦?r
întrecerea d esfăşu rată în a cest an
pentru sporirea in dicilor de u tilizare a
a g regatelor este d eoseb it de rodnică. Z i­
le în şir fu rn a liştii din C ăian reu şesc
s ă o b ţin ă rea liză ri n em a iîn tîln ite. In
fruntea întrecerii, în plină acţiu n e se g ă ­
se sc în totd eau n a com uniştii. Ei se stră ­
d u iesc să lu creze din ce în ce m ai bine,
să valorifice rezervele existen te, să fo ­
lo se a scă p osib ilită ţile pentru a produce
pe fieca re m .c. volu m u til de furnal fo n ­
tă m ai m ultă şi m ai bună.
GH. CâLINESCU
E volu ţia even im en telor ce se d esfă şo a ră în ú ltim a vrem e pe con tin en tu l la tin o .a m erica n
viaţă, în cep să-şi fă u rea scă o n o u ă istorie. P u tern ica m işcare de eliberare de sub asu p rirea im ­
p eria lism u lu i a cu p rin s co n tin en tu l de la un cap ăt la altul. V ictoria revolu ţiei cubane a arătat
celor 200 m ilioan e de la tin o -a m erica n i că lu p ta ferm ă şi o rg a n iza tă este în cu n u n ată de succes:
p o p o a rele sîn t h o tă r îte să se elib ereze d in g h ia rele im p e ria lism u lu i şi să .şi ia so a rta in p rop riile
m iini.
In m aterialu l de m ai jos oferim cititorilor noştri o scu rtă prezen tare istorică a econom iei s
şi v ieţii p o litice a B raziliei.
rirea B raziliei, co lo n ia liştii portughezi
au început să acapareze şi să jefuiască
b o g ă ţiile şi truda n eg rilo r din B ra zilia .
In urm a exterm inărilor sălb atice, popu­
la ţia b ăştin a şă a fost decim ată în m are
parte. In prezen t, b ă ştin a şii ca re au su ­
p ra v ieţu it tră iesc izolaţi prin pădurile
din b azin u l A m azon u lu i şi podişul M ato
G rosso.
P oporul brazilian a lu p tat de m ult
îm potriva jefuitorilor străini. S în t c u ­
n oscu te m arile ră sco a le d e la începutul
secolu lu i al X lX -Iea care au avut ca
rezultat proclam area la 7 septem brie
1822, a independenţei ţării. D ar soarta
poporului a în căp u t pe tnîna altor jec­
m ănitori şi m ai la c o m i: în B razilia a
n ă v ă lit capitalul en g lez care a pus stâ-
pînire pe b o g ă ţiile ţării, tra n sfo m iîn d -o
într-o ad evărată colon ie a M arii B ri­
ta n ii.
Incepînd cu anul 1930, d om inaţiei en ­
g leze i-au urm at cea a m onopolurilor
nord-am ericane, care şi-au în tin s ten ­
ta cu lele în în trea g a econ om ie a ţării.
In vestin d cap italu l in econ om ia B razi­
liei, m o n op olu rile sto rc an u al profiluri
fa b u lo a se ce întrec cu m ult su m ele in­
vestite.
Ca rezultat al d om inaţiei im perialis­
te, econ om ia B raziliei a răm as într-o
stare de înapoiere totală. D eşi dispune
dc m ari zăcăm inte m etalifere, industria
^KOMTTL S O C IA L « MULCT
nafuguMt5c>az&g<vMas*?mj.mx-w.—a¦i?a
O S > cy,
A so sit laptele.
O probă, an aliza
'de laborator, şi m a­
teria prim ă e intro­
dusă în fabricaţie.
In f o to g r a f ie : la b o ­
ranta C ornelia B ea ­
ta d e la I.G .I.L.
S im eria , în tim pul
lu c r u lu i.
•<5
Ce dorim să se organizeze
la căm inul cultural?
In aceste zile, la căm in u l cultural
d in G ristur, v in num eroşi co lectiv işti.
A ici ci au prilejul să -şi îm b o g ă ţea scă
cu n oştinţele profesionale şi de cultu­
ră generală, să-şi dezvolte cunoştin ­
ţele de artişti am atori, să se recreeze.
P entru ca a ctiv ita tea d esfă şu ra tă la
căm in să fie şi m ai b ogată în co n ţi­
nut, m ai legată de via ţa satului, iată
ce propun cîţiva to v a r ă şi:
IO AN H O R V A TH , preşedintele Go-
m itetu lu i ex ecu tiv al S fatu lu i popular
c o m u n a l: A m p articipat de m ulte ori,
alături de colectivişti, la activităţile
d esfăşu rate de căm in ul cultural. M i
s-a u părut instructive şi interesante
tem ele conferinţelor exp u se în ultim a
vrem e pe tem e ca: „P regătirea cam paniei
d e prim ăvară şi repararea u n eltelor în
tim p u l o p t im “, „ R e z u lt a t e le c o l e c t i v i ş ­
tilor din com una n oastră — îndem n
pentru v iito r“ şi altele. Propun în să
ca pe viitor, conferenţiarii să vină în
faţa auditoriului şi m ai bine pregătiţi,
să -şi alcătu iască conferinţele în ter­
m eni m ai accesib ili şi să le leg e m ai
strîns de realitatea gospodăriei agri­
cole colectiv e din com una n o a stră -
A preciez faptul că la că m in u li cul­
tural se o rg an izează m anifestări cul­
tural-educative interesante pentru co ­
lectiv iştii rom îni şi m aghiari. U rm ă­
resc sp ectacolele prezentate de form a­
ţiile artistice. R ecu n osc că şi eu port
v in a p en tru fa p tu l c ă în p r e z e n t Ia
căm inul cultural nu există o brigadă
artistică de agitaţie. V om ajuta în să
conducerea căm inului cultural ca în
cel m ai scu rt tim p să alcătuiască-- şi
o a sem en ea form aţie.
AR P A D FU R G A , brigadier zooteh­
nic : M i-a plăcut m ult program ul pre­
zen tat de form aţiile artistice ale că ­
m inului cultural sp re sfîrşitu l anului
trecut, intitulat „în floreşte colectiva".
In acest program au fo st arătate şi
su ccesele colectiviştilor ce lucrează în
sectorul zootehnic. D e asem en ea, au
m etalurgică este foarte slab d ezvolta­
tă. A gricultura, cure reprezintă cea m ai
im portantă ram ură a econ om iei n aţio­
nale este departe de n ivelul p o sib ili­
tăţilor. Cea m ai m are parte a păm in-
tului aparţine la tifu n d iilo r ; e le deţin
62,3 la su tă din în tr ea g a su p ra fa ţă a g r i­
c o lă a r a b ilă , în tim p c e p e s t e 10 m ili­
oane de ţărani sîn t lipsiţi total d e pâm îiit
şi trudesc din greu pe m o şiile feu d a li­
lor. C elor 40 m ilio a n e d e ţă ra n i (70 la
su tă din pop u laţia ţâ rii) le rev in e doar
30 Ia su tă d in v e n itu l n a ţio n a l (d in
care o m are parte a ju n g e în b u zu n a­
rele latifundiarilor şi a ţăranilor bo-
U' .')•
Stăpînirea m onopolurilor străine şi
rela ţiile sem ifeu d a le din eco n o m ie îm ­
pied ică d ezvoltarea ţârii, iar poporul se
zb ate în m izerie, foam ete şi n eştiin ţă
(p e ste 50 la su tă din locu itori sin t a n a l­
fabeţi). Şi aceasta se petrece într-o ţa­
ră în care eco n o m iştii con sid eră că ar
putea ii h răniţi toarte bine 900 m ilio a ­
ne lo cu ito ri!
D atorită faptului că B razilia are o
m are in flu en ţă în A m erica L atin ă, cer­
curile im perialiste s-au străduit decenii
la rind să îm p ied ice d ezv o lta rea c o n ­
ştiin ţei n aţion ale a poporului brazilian,
s-au in stalat in B razilia ca la ele a ca ­
să , d eterin inîn d u -i a h t politica internă
cit şi cea externă.
fost pline dc în văţăm in te conferinţele
cu caracter zootehnic care, spre deo­
sebire dc altele, au fost m ai bine pre­
gătite. G ele p rivin d „G reşterca oilor
cu lină fină şi se m ifin ă “, „G reşterca
v a c ilo r cţc l a p t e “ ş i a lt e le , a u f o s t a s ­ U ioara. P artid a s-a d esfăşurat
cultate cu interes. Ar fi bine ca a se ­
m enea program e artistice şi conferinţe
să fie o rg a n iza te cît m ai des. A cti­
vitatea culturală va trebui să sprijine
şi m ai m ult d ezvoltarea se c to r u lu i
zo o teh n ic prin form e cît m ai v ii de
activitate ca seri de calcul, seri ale
în grijitoru lu i de an im ale fruntaş şi
altele..
FAZECA Ş G H IZELA, co le c tiv istă :
S în t m em bră în form aţiile de teatru,
dan su ri populare şi cor. G red că
există posibilităţi pentru întărirea for­
m aţiei corale. P entru aceasta ar tre­
bui acord ată m ai m ultă aten ţie repe­
tiţiilor, ridicării calităţii artistice a
p rogram elor pe care le prezentăm în
faţa colectiviştilor. Propun ca reper­
toriul form aţiilor artistice să fie îm ­
prospătat la intervale m ai scurte, a st­
fel program ele îi vor interesa m ai
m ult pe colectivişti, îi vor a tr a g e , î n .
n u m ăr m ai m are Ia cărrjinul cu ltjiral.
M A TEŞ R O Z A L lA , c o le c tiv istă :
S în t nem ulţum ită de felul cum se d es­
fă şo a r ă se rile d istr a c tiv e Ia că m in u l
cultural. A cea sta pentru că nu toţi
tinerii ştiu cum să se com porte în di­
ferite îm prejurări. C onducerea că m i­
nului cultural ar trebui să organ izeze
acţiuni cu tineretul din sa t 'pe tem e
de ed u caţie. D e pildă, să aibă Ioc
la căm in întîln îri în tre tineri şi vîrst-
nici unde să se vorbească despre în ­
datoririle tineretului. B ib lioteca com u­
n ală a o rg a n iza t o recen zie la rom a­
nul „ M a m a “ de M . G orki, care ridica
şi problem e de ed u caţie a tineretului.
Gred că astfel de recenzii precum şi
alte acţiuni o rg a n iza te în colaborare
cu căm in ul cultural ar fi bune pentru
tinerelul din com u na noastră.
trezeşte
> v en ţiei în treburile interne ale altor
$ A ce a stă o rien ta re a p o liticii Iui Q u a ­
/¦v'-v/v
D ar întăim trul ţării a a v u t loc un
proces im portant d e creştere a noilor
forţe so cia le care luptă pentru indepen­
denţa d eplină, pentru un ad evărat pro­
g res so cia l şi eco n o m ic al ţării. In
fruntea acestor forje se află proletaria­
tul — torţa co n ştien tă şi a ctivă a po­
porului brazilian. P artidul C om unist din
B razilia, d eşi se află în ileg a lita te încă
din am il 1047, s e , situ ea ză în fruntea
luptătorilor pentru elib erarea ţării dc
sub stăpînirea m onopolurilor nord-am c-
r ica n e.
N oua rep artiţie a forţelor p o litice din
B razilia a avut drept co n secin ţă crearea
F rontului eliberării n aţion ale care g ru ­
pează pe toţi p atrioţii din ţară. Intre a-
ceste forţe p ro gresiste şi cercurile rea c­
ţionare a lia te cu W ash in gton ul se dă o
luptă hotârîtoare. Nu o d ată im p eria liş­
tii am erica n i au în cerca t, prin in term e­
diul m ilitarilor fa scişti din B razilia, să
in stau reze în ţară o d ictatu ră p rofas­
cistă . A cest lucru cercu rile con d u cătoare
din S .U .A . l-au în cercat şi în an u l 1961,
punînd la ca le com p lotu l îm potriva pre­
şedintelui Q uadros.
D upă cum s e ştie, J a n io Q u ad ros. la
in stalarea sa ca preşedinte al B raziliei,
în lu n a ian u arie 1961, a g ă s it ţara în ­
tr-o stare d ezastru oasă, datorită fa p ­
tului că era a serv ită în în tregim e mono-.
SPO
Echipele de fotbal se
pregătesc
C orespondenţii noştri continuă să ne
trim ită v eşti in legătu ră cu p regătirile
echipelor de fotbal in vederea ca m p io ­
natului care se apropie.
Printre fotbaliştii
de la Sebeşul
In c e p în d c u d a ta d e 11 ia n u a r ie e c h l j
pa de fotbal S eb eşu l şi-a reluat antre-
riam entelc sub conducerea antrenorului
V irgil H uzum . In ved erea unei bune
c o n d iţ ii f iz ic e ş i im p r im a r e a u n e i tac-* jan, . Turcu, B ăloiu, M urzacu, M arina
tici adecvate, conducerea asociaţiei a
p e r fe c ta t u n n u m ă r d e 10 în t îln ir i a m i ­
ca le cu ech ip e care activ ea ză în ca m ­
pionatul region al H unedoara şi B raşov.
P înă în prezent echipa S eb eşu l s-a in-
tiln it cu V ictoria G ăjan şi Firul roşu
C isnădie.
Lotul cuprinde o scrie de elem enle
tinere. Iată Iotul ech ip ei S e b e ş u l: D ră-
g h ici, P ctraşcu, V inclcr, R aica, R aclz,
O lteanu, H om or, P opa, L ungaru, O prea,
M itucă, G onstantincscu, S im ilie, R îurea-
riu, G a v r ilă , U r c a u , H u z u m , B a rb u .
DORIN LĂDARU
corespondent
La Dlnarno Barza
P entru ca cititorii noştri să cu n oască
M c a amica
D u m in ică, fo tb a liştii din T e-
iuş au su sţin u t un m eci am ical
în com p an ia ech ip ei M inerul
pe un tim p nefavorabil, care
a îm p ied icat controlul b alon u ­
lui.
'Avînd o m a i b u n ă o rien ta re
tactică, gazd ele pun stăpînire
în că din p rim ele m in u te pe joc
şi reuşesc să deschidă scorul
prin H a ţeg a n . F o tb a liştii d e la
M inerul trec la con traatacu ri,
forţează egaiarea, însă tab ela
P en tru fa za finafa
O raşul T im işoara a găzd u it de
curind în tîln irile de b asch et din
cadrul cam p ionatu lui republican
şcolar, fa za de zonă. Au p a rti­
cipat echipele de baschet, fete
şi b ăieţi, ale şcolilor p ed agogică
şi „D eceb a l“ din D eva, precum
şi ech ip ele cam pioane ale regiu ­
n ii B an at. D upă în treceri viu
disputate, dreptul de a p arti­
cip a la fa za fin a lă s reven it
la fe te rep rezen ta tiv ei regiu nii
SCHI
In cadrul spartachiadei de
iarnă, a av u t loc la P etrila, fa za
I-a a concursului de schi, juniori
şi seniori. La acest concurs au
p articip at p este 20 schiori din
localitate. Proba de fond se ­
niori a fo st o îştig a tă de lo a n
Inel. La juniori, coborîre, prim ul
polurilor S .U .A . Q uadros a întreprins
o serie d e m ăsuri pentru a înlătu ra a-
c e a s tă sta r e d e lu cru ri. In d o m e n iu l p o­
liticii interne el a prom is că va lu p ta
pentru stîrpirea corupţiei, că v a res­
pecta orice leg e care leg a lizea ză parti­
dul com u nist, în fiin ţa t încă din anul
1922, că nu va acţiona îm potriva m iş­
cării m u n c ito r e şti; a prom is de a se m e­
nea reform e b an care şi restricţii la ie­
şirea profiturilor din ţară. P e plan e x ­
tern. Q uadros şi-a propus să n orm alize­
ze şi sâ dezvolte relaţiile cu ţările so ­
cialiste, pronunţîndu-se îm potriva inter­
sta te şi pentru d ezarm area g e n e ia lă şi
totală.
dros con traven ea, în să, intereselor cercii-'
rilor im p erialiste din S .U .A . Ca urm are,
m onopolurile im perialiste încep a g resiu ­
nea econ om ică îm potriva B raziliei. N e-
izbutind să -şi a tin g ă sco p u l, W a sh in g to ­
nul a recu rs la un a lt plan — în lă tu ­
rarea lui Q uadros, cu ajutoru l « !a cţiu ­
nii m ilitare din B ra zilia . D upă d em i­
sia acestu ia. S.U .A . a încercat să îm p ie­
d ice preluarea funcţiei de preşedinte al
B ra ziliei, de către v icep reşed in tele .loan
G oulart. A cest com plot a fost ză d ă r­
nicit, de către torţele unite ale poporu­
lui.
T otuşi, reacţiunea nu a depus arm e­
le. In urm a p resiu n ilor exercitate, de
m ilitarii fa scişti. C ongresul brazilian a
a d op tat un a m en d am en t la C on stituţia
ţării, care prevede ca preşedintele să
con d u că politica internă şi extern ă a
ţării îm preună cu C on siliu l de M iniştri.
Z ădărnicirea uneltirilor reacliu n ii a
constituit o im portantă victorie repur­
tată de forţele dem ocratice, in truntea
cărora au acţion at cu en ergie com u n iş­
tii. C ondus de partidul com u n iştilor,
proletariatul a folosit diferite form e de
luptă, d in tre ca re cea m ai im portantă
a fo st g rev a p olitică. In tim pul crizei
politice în ţară au apărut detaşam en te
ale m iliţiei patriotice, form ale din m u n ­
paç. 3
unele am ănunte în legătură cu p regă­
tirile ech ip ei D in am o B arza am sta t dc
vorbă zilele trecute cu instructorul
sportiv Petru © hereschedeanu.
— M ai în tîi vă rugăm să ne sp u ­
neţi lotul.
— L o tu l n o stru e s te fo r m a t d in 17
jucători şi a n u m e : M ercea, D em in, B i-
cu, P ctrachc, S toia, V olt, G abor, Ivan,
P etrean, Silica?, G risz, S ch lettc, R ogo-
A urel.
— Gum staţi cu pregătirile ?
— In g en era l echipa se prezintă d es­
tul dc bine. P în ă în p rezen t am d at a-
tenţie deosebită pregătirii fizice a jucă­
torilor şi realizării unui control bun al
balonului. T otodată am su sţin u t cîteva
m eciuri am icale cu ech ip e ca D inam o
B rad şi altele.
— G c m eciuri dc verificare m ai aveţi
perfectate ?
— Vom juca cu M inerul G helar, V a ­
gonul A rad, S eb eşu l S eb eş, M inerul Lu-
peni şi altele.
MIHAI SUSAN
corespondent
de m arcaj răm îne neschim bată.
D upă pauză, jocul devine m ai
dinam ic, iar gazd ele ata că m ai
insistent, destram ă apărarea a d ­
versă şi în scriu d e d ou ă ori prin
acelaşi H aţegan.
In u ltim ele m inu te ale p arti­
dei, in fa ţa p o rţii ceferiştilo r
s-a produs o în vălm ăşeală şi
ju cătorii de la M inerul reduci
scorul. P artid a a lu at sfirşit cu
3— 1 în fa v o a rea ech ip ei C .F.R .
T eiuş.
A. OŢOIU
corespondent
B anat, iar la b ăieţi, ech ip ei
Şcolii m edii „ D eceb al“ din D eva.
E chipa din D eva a în vin s rep re­
zen tativa regiunii B an at cu sco ­
rul de 52— 43. In a ce st m eci s-a u
rem arcat în m od d eo seb it M ir-
cea M ihăluş, T itu s K u n st şi R o ­
m ulus C îm pean.
DOINA PUICAN
DOINA CIS MAS U
e le v e
loc a fo st ocupat de A lexandru
G avriş, iar la seniori coborîre,
pe prim ul loc s-a cla sa t loan
V esa.
C âştigătorilor li s-a u în m în at
diplom e.
GH. ECOBESCU
corespondent
citori, ţărani, stu d en ţi şi reprezentanţi
ai intelectualităţii.
Intr-un m esaj ad resat poporului, noul
preşedinte a l B raziliei a su b lin iat că
ob iectivele principale a le luptei foiţelor
p opulare din B ra zilia s î n t : „realizarea
reform ei agrare, reprim area abuzurilor
puterii econ om ice, controlul asu p ra c a ­
pitalului străin şi dreptul tuturor la în ­
v ă ţă m int“, iar „au tod eterm in area şi n e ­
intervenţia în treburile interne a le a l­
tor ţări con stituie principiile de b ază
ale politicii externe b razilien e“.
M işcarea pentru ap ărarea co n stitu ­
ţiei a d oved it creşterea puterii forţe­
lor dem ocratice, a m arcat schim barea
raportului de forţe din ţară în d efa v o a ­
rea e le m e n te lo r pro im per ia liste .
E xistenţa unui puternic front antiim -
p erialist în ţară, face posibil ca B ra­
zilia să se elibereze definitiv de sub
tutela S.U .A . şi sâ m a n iîeste tot m ai
m ultă in d ep en denţă in p rob lem ele in ­
tern a ţio n a le. A cest lucru s-a v ă zu t În­
d eosebi la co n ferin ţa de la F u n ia de 1
E ste a m iniştrilor de E xterne latinn-
ainericani, cînd d eleg a ţia B raziliei s-a
pronunţat cu ferm itate îm potriva in ter­
v en ţiei în a fa cerile interne a le C ubei.
A părînd dreptul poporului cuban de a-şi
a le g e liber regim u l dorit, retuzînd să
rupă relaţiile diplom atice şi econom ice
cu Cuba, gu vern u l B raziliei a sp rijin it
şi sp rijin ă lu p la eroică a Cubei.
Faptul că B razilia a restab ilit rela­
ţiile diplom atice cu o serie de state so ­
cialiste, inclusiv cu U niunea S ovietică
şi cu ţara noastră, iar în prezent îşi
dezvoltă cu su cces legătu rile com erciale
cu a ceste ţări, co n stitu ie un indiciu că
B ra zilia se sm u lg e tot m ai m ult din
ch in g ile im perialism u lu i şi p ă şeşte pe
calea întăririi independenţei n aţion ale.
A ceastă poziţie a B raziliei va avea
o m are iiiflue--;a asupra ev o lu ţiei eve-
¦uim entelor din A erica L atin ă, a!e c ă ­
rei p opoare d esfă şo a ră o luptă hotărî!a
pentru eliberarea de sub d om in aţia im ­
p e r ia listă .
I . L’.