Page 68 - 1962-02

•*
4 aroagsrsuiaaaKMtawtuw^
P
A mmH
!/
Pentru înfăptuirea dezarmării
generale şi totale
M e s a ju l lui N. S. H ru ş c lo v
a deschis noi p ersp ective rezolvării
problem ei dezarm ării
: 'ATENA 19 (Agerpres).
Referindu-se la mesajul lui
N. S. Hruşciov în problema de­
zarmării, influentul săptămînal
burghez „Ikonomikos Tahidro-
mosu scrie că inijiativa lui
N. S. Hruşclov a iost senza­
ţională. In Pccident mulţi spri­
jină 'punctul de vedere al pre­
şedintelui Consiliului de Miniş­
tri al U.R.S.S. că pentru rea­
lizarea unui acord cu privire la
dezarmare trebuie să se asume
obligaţii serioase, lucru pe care
îl pot tace numai şefii de gu­
verne. Opoziţia puterilor occi­
dentale tată de propunerea lui
Hruşciov, subliniază ziarul, va
face ca Rusia să apară ca „sin­
gura mare putere sincer intere­
M area d em o n straţie antirăzboinică,
t- d e la M ilano
M IL A N O 19 (A gerpres). — TA SS
transm ite :
P este 30,000 de oam en i au lu at parte
Ia m a r e a d e m o n s tr a ţie a n tir ă z b o in ic ă
ce a a v u t lo c la 18 feb ru arie la M i­
lan o — unul din cele m ai m ari cen ­
tre in d u striale din Italia. M uncitorii de
Ia fa b ricile şi u z in e le din M ila n o , ţă ­
rani din d iferite provin cii a le Lom bar-
cliei, tin e retu l stu d io s, n u m e r o şi o a m en i bruarie a fo st precedată de o în iîln ire
de cultură şi d eleg a ţii a le oam enilor
m uncii so site la M ilan o din diferite co l­
ţuri ale ţării, au trecut pe stră zile şi
prin pieţele oraşulu i, purtînd pancarte
cu lozin ci în sprijinul luptei pentru pace
şi pentru dezarm are g en era lă .
In vech ea piaţă S an Ştefan o a avut
loc un m are m iting.
„ S ă nu se leg en e în ilu zii cei ce cred
că m uncitorii noştri vor m erge să -şi
dea via ţa pentru in teresele m onop olişti-
Ior stră in i" , a d ecla ra t la m itin g F er-
nando S an ti, secretar gen eral adjunct
al G onfederaţiei G en erale a M u n cii din
Italia. „G erem lichid area b azelor stră i­
ne de pe teritoriile stră in e şi, în prim ul
rînd, retragerea trupelor stră in e de pe
teritoriul ţârii n oastre" , a d eclarat un
a lt vorbitor, sen atoru l U m berto Terra-
cini, fo st preşedinte al A dunării co n ­
stitu a n te d in Ita lia , v,Noi, poporul Ita­
liei, a a d ă u g a t Terracini, vom d esem n a
o delegaţie care v a reprezenta ţara
n oastră la tratativele în problem a d e­
Poporul sovietic
doreşte să trăiască
în prietenie
cu poporul american
M O SCOVA 19 (A gerpres). —
T A SS transm ite.:,
N in a H ruşciova, vicjepreşe­
dinţe al In stitu tu lu i pentru re­
la ţiile sovieto-am erican e, soţia
p reşed in telu i C onsiliu lui de M i­
n iştri al U .R .S.S., a rostit o cu -
vîn tare la p ostu l de radio M os­
cova, ad resată radioascultăto-
rilor d in S.U .A . In cu v in ta r ea
sa, N in a H ruşciova a chem at
„p e to ţi ad evăraţii p artizan i ai
păcii, in clu siv fe m e ile din to a te
ţările să -şi u nească eforturile
p en tru a obţine în cetarea cursei
înarm ărilor şi p en tru ca în tre­
g u l a rm a m en t să fie a ru n ca t în
ocea n “.
N in a H ruşciova a su b lin iat că
poporul sovietic nu doreşte
război, ci să tră ia sc ă în p r ie te ­
n ie cu poporul am erican, să
fa că com erţ cu el, să m en ţin ă
reia ţii sim ilare celor ex isten te
pe tim p u l p reşed intelui R oose­
velt, care a văzut în rela ţiile
dc p rieten ie d intre U .R .S.S. şi
S.U .A . baza' m en ţin erii p ă cii în
în trea g a lum e.
P E S C U R T © IPIE S C U R T @ P E S C U R T ® PIE S C U R T
.M O SC O V A — Gu prilejul celei
dc-a 14-a a n iversări a în ch eierii T ra­
tatului de prietenie, colaborare şi a sis­
ten ţa m utilată dintre U .R .S .S . şi R .P .
U ngară, N jkiţa H ru şcio v şi L conid
B rejnev au felicitat cordial pe condu­
cătorii ungari, Jan os K adar şi Istvan
D cbi, pe toţi oam en ii m uncii din
U n garia frăţească.
LQ N D R A . — R u şii m anifestă faţă
de tînăra g en era ţie o g rijă atît de nată. D e a sem en ea , m un citorii din civ il. D u p ă o scurtă e sc a lă pentru trupele e n g le z e a u o cu p a t to a te p o zi­
m are cum la noi, în A n g lia , n ici nu
se poate visa, astfel caracterizează
coresp on dentu l din M oscova al z ia ­
rului e n g le z „O b scrver“ im presiile
unuia din m em brii d eleg a ţiei en g leze
de m em bri ai corpului didactic e n ­
g lez, care a u vizitat m ai m ulte şcoli-
internate din M oscova şi L eningrad.
B O N N . — C onducerea partidului
v csb g erm a n U niunea germ ană a pă­
cii a adoptat în cadrul unei şedin ţe
la E ssen , d eclaraţia „principiile de
biiză §le ' politicii germ an e în anul
R g d a clia şi ad m in istra ţia z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 188, 189, 75, 674. T axa p lă tită în n u m erar co n fo rm ap rob ării D irecţiei G en era le P. T.T .R . nr. 263.328 d in 6 n o iem b rie 1949. — T ip a r u l: În trep rin d erea P oli g ra fică „ l M a i“ — D ev a .
sată în dezarmare, iar S.U.A’. —
ca ţară care nu vrea să facă
nici un sacrificiu pentru pacea
internaţională“.
Mesajul lui N. S. Hruşciov
în problema dezarmării, scrie,
ziarul „Avghi“; a contribuit la
intensificarea luptei pentru în­
tărirea păcii, a deschis noi
perspective rezolvării problemei
dezarmării, a reprezentat un
pas înainte spre realizarea de­
zarmării, o aoţiune politică de
o uriaşă importanţă. Opinia
publică mondială sprijină din
tot sufletul propunerea lui N. S.
Hruşciov ca la lucrările comi­
tetului să participe şefii de gu­
verne.' ‘
za rm ă rii ca re v o r în cep e în curîn d la
G eneva. A ceastă d elegaţie se va pro­
nunţa clar pentru în făp tu irea d ezarm ă­
rii g en e r a le şi to ta le, su b un strict con-
trol internaţional".
P articip an ţii la m itin g au cerut ca
noul guvern al Italiei care urm ează să
se form eze peste cîtev a zile, să prom ită
că va prom ova o politică externă inde­
pendentă, în scop u l apărării păcii şi
d ezvoltării colaborării p a şn ice cu toate
ţările, indiferent de regim u l lor social
ş i "de s t a t .
G ra n d io a sa m a n ifesta ţie din 18 fe ­
a d eleg a ţiilo r m un citorilor din to a te
regiu n ile Italiei. R eprezentanţi ai o a ­
m e n ilo r m u n c ii d e la 1.000 d e în tr e ­
prinderi m ari şi de la n u m eroase în tre­
prinderi m ijlocii şi m ici din în trea g a
ţară au ad optat o hotărîre în care se
cere în tregu lu i proletariat ifalian să
participe la lupta pentru apărarea
păcii.
m potfiva înarmării atomice
DORTMUND 19 (Agerpres).
Adversarii înarmării atomice
din oraşul vest-german Dort­
mund au manifestat timp de
două ore, în automobile, pe
străzile oraşului. Demonstran­
ţii scandau lozinci şi purtau
N o i a ta e a ira te r o r is te
a ie f a s c i ş t i lo r d i o O.A.S»
PARIS 19 (Agerpres). —
După cum relatează cores­
pondentul din Alger al agenţiei
France Presse, atacurile tero­
riste ale bandelor fasciste din
cadrul ,O.A.S. au continuat în
cursul zilei de 18 februarie şi
al nopţii de duminică spre luni
în majoritatea oraşelor alge­
riene.
Bilanţul acţiunilor fasciste
din ziua de 18 februarie se ri­
dică — pe întreg teritoriul al-
gerian — la 31 de atentate cu
bombe şi focuri de armă. In
urma acestor atentate au fost
omorîie 16 persoane, iar alte 26
au fost grav rănite. Agenţia
France Presse, relevă că nu­
mai la Alger şi Oran în cursul
zilei de duminică au avut loc
27 atentate soldate cu moar­
tea a 12 persoane şi rănirea al­
tor 18. Paralel cu atacurile ar­
mate împotriva populaţiei paş­
1962“. In d eclaraţie se sp u n e că po-
ăitica d u să p în ă în p rezen t d e g u v er­
nul vest-g erm a n este sortită eşecului.
D e aceea, se su b lin iază în declaraţie,
este n ecesară o reconsiderare a po­
liticii. .
L IM A . — 2.000 de m un citori peru-
vicn i de la societatea nord-am ericană
„M arcona M in in g C om pany“ au decla­
rat g rev ă pe o p erioadă nedeterm i-
portul S an Juan, asupra căruia com ­
p ania exercită un control total pe
baza unor drepturi de extrateriforia-
litnte acordate de gu vern u l peruvian,
au declarat grevă. G reviştii cer m ă­
rirea sala riilo r şi resp ectarea de c ă ­
tre com pania n ord -am erican ă a drep­
tului lor la repausul săp tăm în al.
A T E N A — P otrivit ziarului „K a-
th im e n n i“, s -a ad op tat h otărîrea d e ­
f in it iv ă c il p r iv ir e i,a c o n s t r u ir e a p e m ateriale care, p otrivit datelor auto­
in su lă G reta a u.nui ce n tr u N .A T .O .
de instrucţie, pentru m înuirea rache-
DtfÜMÜE 3 W A W M 0 E Ü T
e
ULTIMELE S T IR I ULTIMELE S T IR I ULTIMELE S T IR I
Uniunea Sovietică
a fost şi va fi de partea
poporului cuban
Declaraţia guvernului U. R. S. S.
MOSCOVA 18 (A gerp res). —
TASS tran sm ite :
iLa 18 fe b r u a r ie g u v e r n u l
U .R .S.S. a d at p u b lic ită ţii o d e ­
cla ra ţie în care se sp u n e că „U ni.
u n ea S ovietică a fo st şi va fi şi
p e v iitor de p a rtea p op oru lu i
cuban şi a lu p tei sale ju ste, i-a
acord at şi ii va acorda şi p e v i.
itor aju to r“.
T otod ată gu vern u l sovietic a
reafirm at d ecla ra ţia lu i N. S.
H ruşciov că R ep u b lica C uba
p oate conta totd eau n a pe aju­
toru l şi sp rijin u l p op oru lu i so ­
vietic. „C un oscu tele avertism en ­
te a le g u v e r n u lu i so v ie tic Ia
ad resa d uşm anilor C ubei p o p u ­
lare răm în în vigoare si a s­
tă z i“.
Sn d e c la r a ţia g u v e r n u lu i s o ­
vietic se su b lin iază că „p olitica
S.U .A . f a ţă de C ub a creea ză o
prim ejdie serioasă p en tru p acea
şi secu ritatea in tern aţion ală“.
G uvernul sovietic d eclară că
co n ferin ţa de la P u n ta del E ste
„a fo st organ izată ca un fel de
p roces îm p otriva C ubei revolu ­
ţio n a re şi ca u n p rolog Ia noi
acte de a g resiu n e îm p o triv a e i“.
„C on ferin ţa de Ia P u n ta del
E ste ilu strea ză o d ată m ai m ult
d ispreţu l m a n ifesta t de guver­
n ul S.U .A . fa ţă de n o rm ele e le ­
m en tare ale d rep tulu i in tern a­
ţion al, fa ţă de p rin cip iile şi ţe ­
lu rile C artei O rganizaţiei N aţiu ­
nilor U n ite“.
G u vern u l U .R .S.S. a ra tă în d ecla ­
raţia sa că, im p u n în d h otărîrea
d e a e x c lu d e C u b a d in O .S.A .,
S .U .A . ,nu fa c d e c ît s ă s u b lin ie z e
că p e n tr u e le O .S.A . e ste „de
fa p t în că un b loc m ilita r-p o litic
în ch is al cărui tă iş este în d rep ­
ta t îm p otriva lu p tei de elib era­
re n a ţio n a lă a p op oarelor A m e-
ricii L atin e“.
A m intin d de am estecu l b ru tal
al S.U .A . în tre b u rile in te r n e ale
pancarte împotriva înarmării
atomice şi a pregătirilor de răz­
boi. Aceasta a fost prima de­
monstraţie din seria de demon­
straţii împotriva înarmării ato­
mice, proiectate ¦de partizanii
păcii din Dortmund.
nice musulmane, la 17 februa­
rie, membrii O.A.S. au făcut să
explodeze o încărcătură cu plas-
tic în interiorul unui vas fran­
cez aflat în portul Bone şi au
distrus două macarale electrice
care deserveau portul Philip-
ville. i fo st o în d elu n g a tă perioadă dc g
Agenţia France Presse subli­
niază totodată că la 17 februa­
rie a fost ucis cu un foc de
armă deputatul U.N.R., Djilali
Ivadari, primar al oraşului Tia­
rei
Atacurile bandelor fasciste
clin O.A.S. continuă şi în Fran­
ţa. După cum anunţă agenţia
France Presse, în seara zilei
de sîmbătă, o puternică explo­
zie a distrus în mare parte clă­
direa ziarului „Aux Ecoutes“.
Cîteva minute mai tîrziu o altă
bombă avaria clădirea unde îşi
are birourile publicaţia france­
ză „F.sprit“.
telo r. V iz ite le îri C reta a le u nor o fi­
ţeri su p erio ri a m erica n i din N .A .T .O ., ţiei F ran ce P resse, A iin isteru l de R ă z­
d ev en ite tot m ai frecven te în ultim ul
tim p, sîn t le g a te dc a cea stă hotărîre.
TOKIO. — După cum anunţă agen ­
ţia U n ite d P r e ss In tern a tio n a l, la 18 In a cela şi tim p s-a făcut cu n o scu t p le­
februarie a so s it la T okio, v en in d din
O landa, un a v io n a l com paniei dc
transporturi aerien e o la n d eze „K .L .M .“
avîn d la bord so ld a ţi ola n d ezi în
a p rovizion area cu com bustibil, a v io ­
nul a p lecat spre Iriânul de V est.
B O N N . — In cursul inundaţiilor
care au lo v it m ulte regiuni ale G er­
m anici occid en tale din 'vecinătatea
M ării N ordului, s-au în n eca t 250 de
o a m e n i, ia r 100.000 d e o a m e n i 'au r ă ­ t e r ia le s e c ifr e a z ă la s u m a d e p e s te
m as fără adăpost. A ceastă calam itate
n atu rală a pricinuit uriaşe pagube
rităţilor, se cifrează la m iliarde de
m ărci •’ •
a lto r s t a te , g u v e r n u l U . R . G. S.
su b lin ia z ă : „Nu C uba în cearcă
să ex p o rte r e v o lu ţia in S.U .A . sa u
în vreo altă ţară, ci S tatele U n i­
te ex p o rtă co n tra r ev o lu ţia în
C uba şl îşi cau tă com p lici în rîn-
dul ţărilor latin o-am erican e.
G uvernul sovietic d eclară că
g u v ern u l S.U .A . p ă ş e ş te p e u n
teren foa rte n esigu r d acă îşi
arogă d reptul de a organ iza şi
conduce o agresiu n e îm p otriva
unei a lte ţări. „D upă cum se
ştie, S ta tele U n ite ale A m ericii
nu d isp u n de o p u tere m ilitară
ca re să Ie p e r m ită să -şi d icteze
con d iţiile altor ţă ri“.
„ O a m en ii de s ta t d in S.U .A .
trebu ie să ţin ă sea m a şi să nu
u ite că ex istă alte ţă ri care p o ­
sedă arm e n u m ai p u ţin terib ile
şi care stau de strajă p ăcii şi sîn t
gata să îm p ied ice d ezlăn ţu irea
unui nou război“.
G uvernul sovietic arată că
U .R .S.S. „ co n d a m n ă cu h o tă r îre
p lan u rile agresive îm p otriva
C ubei“.
T otod ată, se su b lin iază în d e­
claraţie, U n iu n ea S ovietică ştie
u nd e şi în jurul căror sta te sîn t
situ ate baze străin e şi ce fel dc
baze sîn t ele.
„ D a că g u v e r n u l S.U .A . a m e­
n in ţă C uba, ol treb u ie să tragă
co n clu z iile co r esp u n z ă to a r e în
ce p riveşte ţările unde sîn t s i­
tu a te b azele m ilita re ale S ta te­
lor U n ite a le A m ericii. U nii o a.
m en i p o litic i d in S.U .A ., m a i m i.
zează în că p e p o litica „de pe
p oziţii de fo rţă “, con tin u ă să
agite arm ele, să am en in ţe sta te
iu b itoare de p a ce, în să aceste
arm e au d ou ă tă îşu r i“. E le, se
spune în în ch eierea d eclaraţiei,
se p o t în toarce îm p otriva acelor
fo rţe p e ca re S.U .A . ar d o ri să
le fo lo sea scă p en tru a a m en in ţa
U niun ea S ovietică şi alte state
iu bitoare de pace.
in S.U.A. a apărut cartea:
„Povestea cuBăiiă“
ooooo xxx>oo
g NEW YORK (A gerpres). -
O In editura n ew york eză „G eor- ^
g g e B raziller“ a apărut cartea O
O „ P o v estea cubană" de Ilerbert 5
^ M a t t h e w s , u n u l d in c o r e s p o n d e n - <>
O ţii pentru A m erica L atină ai zia-
L rului „ N ew Y ork T im es" ş i fost
O co n silier al D epartam entului de
g Stat.
g R eferin d u -se la ca u zele revolU -
<> ţ ie i c u b a n e , M a t t h e w s r e c u n o a ş t e
g că a cestea rezidă în d om in aţia g
O e x e r c it a t ă a s u p r a C u b e i d e c ă t r e <S
L in teresele de afaceri a le S tatelor g
g U nite. „In 1958, spune autorul O
<> c ă r ţ ii, i n t e r e s e le n o r d - a m e r ic a n e L
g co n trolau 80 la su tă din servici-: O
O ile publice, 90 la su tă din m ine, q
g 90 la su tă din ferm ele de creşte- g
r e a v it e lo r , î n t r e g p r o c e s u l d e q,
rafinare şi distribuire a petrolu- g
lui, precum şi 40 la su tă în in- O
d u stria zah ăru lu i din C uba“.
„In Cuba, scrie M atthew s, a O
control exercitat asupra econ o- O
m iei cu bane în folo su l com pani- o
X ilor din S .U .A . şi a unui m ic g
g grup de afacerişti şi politicien i g
O cubani corpuţi". „ A cestea sîn t g
g fa p tele“, su b lin ia ză autorul, care, g
O d eşi nu aprobă regim ul revolu- o
O8 t io n a r d in C u b a , r e c u n o a ş t e c ă g
’ •*
O revolu ţia cubatlă era „in evita- ;
g bilă“. ’
O SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Evenimentele din
G E O R G E T O W N 19 (A g e r p r e s). —
N oi trupe en g leze ah fo st trim ise în
G uyana !B ritanică su b pretextul „ m en ­
ţin erii orctinei“ în urm a g ra v elo r tu l­
burări provocate în a cea stă colon ie de
elem en te h u lig a n ice aflaté în slujba co­
lon ialiştilor. P otrivit relatărilor a g e n ­
boi al M arii B ritan ii a anunţat că alte
trei freg a te ale m arinei reg a le au fost
trim ise sp re G eorgetow n pentru a se
alătura celorlalte două so site anterior.
carea spre G uyana a unei com panii a
regim entului „ D u cele de E dinburg", în ­
tregul regim en t aflîn d u -se în stare de
alarm ă „pentru orice even tu alitate“.
D upă cum tran sm ite agen ţia. R eufcr,
ţiile stra teg ice din acea stă colon ie şi
patrulează pe stră zile cap italei G eor­
g etow n . In urm a tulburărilor care au
durat tim p de două zile, cin ci p ersoane
au fost u cise şi peste o su tă au fost
rănite, cartieru l com ercia l d in G eo rg e­
tow n a fost d evastat, iar p agu b ele m a­
zece m ilioan e lire sterline.
In ciudă afirm aţiilor conducătorilor
partidelor dc o p oziţie că îşi vor co n ţi-
iţua /.a cţiiin ilă “ p în ă vor ob ţin e d em i­
sia prim ului m inistru J a g a n , un purtă-
I tor de cu vîn t al prim ului m inistru a de-
% ® >$
Mmm
BARAJUL DE LA H ID R O C EN TR A LA TO PO LNIŢA == g* BU L G A R IA .
se pună capăt
S.U.A. în Vietnamul de sud!
H A N O I 19 (A gerp res). —
L a 18 feb ru a rie, g u v ern u l R .D .
V ietnam a dat p u b licită ţii o d e ­
cla ra ţie in care con d am n ă agre­
siu n ea m ilita r ă a S.U .A . în V ie t­
nam ul de sud.
I n d e c la r a ţ ia t r a n s m is ă 1 'de
A genţia V ietn am eză de In for­
m aţii se arată că agresiunea
m ilitară am erican ă creează o
p rim ejdie d irectă la adresa
secu rităţii R ep u b licii D em ocra­
te V ietn am , la ad resa p ă cii din
A sia d e su d -e st şi reg iu n ea
O ceanului P acific.
In co n d iţiile în care fa lim e n ­
tul regim ului n godin hd iem ist d e­
vin e to t m a i ev id en t în urm a’
p uternicei rezisten ţe a poporu­
lui, g u v ern u l K en n ed y ş i-a in ­
ten sifica t agresiu n ea în V iet­
nam ul de sud, trim ite trupe
am ericane şi arm am en t m odern
dc to a te tipu rile, in clu siv su b ­
stan ţe chim ice, pen tru d esfă şu ­
rarea războiului, şi a creat un
com an dam en t m ilita r sub co n ­
ducerea gen eralu lui H arkins,
p en tru a p a rticip a în m od d i­
rect la lu p ta îm potriva p op oru ­
lui d in ' V ietn a m u l d e sud.
" G u v ern u l R .D . V ietn a m ‘ cere
c a g u v ern u l S.U .A . să în c e te z e
im ed iat p o litica de agresiune
o arm ată îm p otriva V ietn am u lu i
de sud, să lich id eze de in dată
co m a n d a m en tu l m ilita r d e la
S a ig o n , să retra g ă din V ie tn a ­
m ul de sud to a te u n ităţile ar­
m ate, personalul m ilitar, arm a­
m en tu l şi celela lte m ateriale
m ilitare.
G u vern u l R .D . V ietn a m cere
C om isiei in tern a ţio n a le de su ­
p ra v eg h ere şi con trol în V ie t­
nam să -şi în deplinească sarci­
nile şi să asigure ap licarea în ­ colon ialism u lu i. S istem u lu i co lo - te efortu ri u n ite a le p op oare­
:M Z-
LAOS: Grupul de la Savannakei sabotează N. S. H ru şcio v d ecla ră că sim ­
crearea guvernului naţional de coaliţie v ietice au fo st to td ea u n a şi sînt
g XÎENG KUANG 19 (Ager­
pres). —
La 18 februarie s-a reîntors
în Valea Uloioarelor prinţul
Suvanna Fumma, primul minis­
tru al guvernului regal laoţian,
venind din Luâng Prabang,
unde a avut convorbiri cu re­
gele Laosului şi cu generalul
Fuini Nosavan, unul din con­
ducătorii grupului de la Savan-
naket. După cum remarcă ob-
.<
Guyana Gritaniea
clarat, potrivit a g en ţiei F ra n ce P resse,
că guvernul nu va dem isiona.
D upă cum recunosc agen ţiile o cci­
d en tale de p resă, tulburările din G u­
ya n a B ritan ică, puse la ca le de co n d u ­
cătorii partidelor reacţion are de o p o zi­
ţie, fa c parte d intr-un com p lot a l c o ­
lo n ia liştilo r en g lezi, sp rijin iţi de S .U .A ., SE n ă r ii d e sa e ra le a Mc fJ0
pentru a îndep ărta pe prim ul m inistru
C heddy Ja g a n . cu n oscu t pentru v ed e­
rile sa le p rogresiste.
Z iarul e n g lez „G uardian" a scris că
„n erăb d area“ prim ului m inistru J a g a n
în cererea de obţinere a independenţei
depline şi m ăsu rile sa le pentru în făp ­
tuirea unor reform e so c ia le „au pro­
vocat în grijorare nu num ai la Londra,
dar şi la O taw a şi W a sh in g to n “.
C oresp on dentu l din W a sh in g to n al triva acţiu n ilo r a g r e siv e a le S .U .A . bruarie, fără să -şi m otiv eze a c ea stă c e ­
agen ţiei U nited P ress International re­
latează la rîndul lui că, potrivit unor
surse oficíale am ericane, „ S ta tele U n i­
te , au su gerat de m ai m ulte ori g u v e r ­
nului en g lez că acordarea in d ep en d en ­
ţei G uyanei B rita n ice ar putea co n sti­
tui un pericol datorită ten din ţelor de
stin g ă ale lui Jagan . G uvernul S ta te­
lor U n ite — a d a u g ă a g e n ţia — este
deosebit dc în grijorat de ceea ce s-ar
p u tea în ti!ripia d u p ă a c o r d a r e a in d e ­
pendenţei, nu n u m a i datorită vederilor
politice ale lu i Jăgan^ dar şi deoarece
se pare că, el în treţin e relaţii priete­
neşti cu unii lideri cu b a n i“.
Nr. 2225
actelor de agresiune Provocări ale auîoriîăfilor
militare americane asupra
unui vas sovietic
to cm a i a acordurilor de la G e­ M O SC O V A 19 (A gerp res). —'
n eva cu privire la V ietn a m u l de D upă cum se anunţă într-o tele­
sud. El cere p reşed inţilor şi gram ă apărută în ed iţia de luni se a ­
p a r tic ip a n ţilo r Ia c o n fe r in ţa de ră a zia r u lu i „ I z v e s tia “, vap o ru l so?
la G en eva din 1954 p en tru in - vietic „M iklu h o-M ak lai“ a constituit
dochina să elab oreze d e u rgen ­ obiectul unor acţiu ni ileg a le ale au­
ţă m ăsuri eficien te pentru a se torităţilor m ilitare am erican e în re­
pune cap ăt actelor de agresiu ­ giu n ea C analului P anam a.
n e a rm a tă a le g u v ern u lu i S.U .A . U n grup de sold aţi am ericani înar­
în V ietn am u l de sud. m aţi, sub com an d a unui ofiţer, s-au
urcat în rada portului B a lb o a la bor­
? dul n a v ei „M ikluho-M aklai“, şi în
P este 50.000 de locu itori ai pofida p rotestelor exprim ate de m a­
c a p ita le i R .D . V ietn a m au p a rti­ rinarii so v ietici, au fost fotografiate
cip a t la 18 feb ru a rie la un m i­ aparatele de n a v ig a ţie şi echipam en­
tin g organ izat de F ron tu l P a ­
triei din V ietn a m , de C o m ite tu l tul radio. A fo st sig ila tă cabina de
pentru apărarea păcii şi de C o­ rad iotelegrafie şi rad iolocaţie.
m itetu l de solid aritate cu ţările
A siei şi A fricii p en tru a -ş i e x ­ O fiţerul am erica n a recu n oscu t că
prim a in d ig n a rea fa ţă de a m es­ a cest regim a fo st institu it în can a­
tecul tot m ai in ten s al S ta te­
lor U n ite în V ietn a m u l d e sud. lul P anam a num ai pentru n avele so ­
v ie t ic e . :tr .
îm i
La Addis Abeba s-a deschis
S e s iu n e a C om isiei e c o n o m ic e O. N. U.
pentru A frica
A D D IS A B E B A 19 (A gerp res). — co m isiei, m em brii a so cia ţi şi observa­
TA SS tran sm ite: tori din partea u n ei se rii de ţări, in clu ­
s iv o d e le g a ţie d e ob servatori din p ar­
La 19 feb ru arie la A d d is A beba s-a te a U n iu n ii S o v ie tic e în fru nte cu A.
d eschis cea d e-a patra se siu n e a C om i­ V . B u d a k o v , a m b a sa d o ru l U .R .S .S . in
sie i econ o m ice O .N .U . pentru A frica. E tiopia.
La lucrările se siu n ii iau parte m em brii
S esiu n ea v a dura pînă ta 3 m artie.
Telegrama lui N. S. Hruşciov
M O SC O V A 19 (A g e rp re s). — n ia l i s - a u d a t lo v itu r i n im i­
N. S. H ruşciov, şe fu l gu ver­ citoare, d e p e urm a cărora nu
nului so v ietic, a adresat celei se va m ai p u tea reface. T otuşi,
de-a patra sesiu n i a C om isiei a ra tă N . S. H ruşciov, pentru
e c o n o m ic e O .N .U . p en tru 'Afri­ d istru g ere a d e fin itiv ă a c o lo n ia ­
ca o teleg ra m ă în care su b li­ lis m u lu i su b t o a t e f o r m e le şi-
n iază că în an u l care s -a scurs m a n ifestă rile lui, precum şi
p opoarele A fricii au dobîndit p en tru lich id a rea urm ărilor lu i
noi su ccese în lu p ta îm potriva grele, va m ai fi n ev o ie de m u l­
lor 'Africii şi a le p o p o a relo r de
pe în treg glo b u l păm în tesc.
p a tiile p opoarelor U niunii So­
şi a stă zi de p artea popoarelor
care lu p tă pentru libertate,
servatorii, perspectivele creării p entru in depend en ţă.
unui guvern naţional de coa­
liţie nu s-au îmbunătăţit în -O —
urma acestor convorbiri. In
ciuda prevederilor acordului de Greva iunciionanlor
la Geneva, semnat de conducă­ de stei din Congo
torii celor trei părţi din Laos,
grupul de la Savannaket conti­ L E O P O L D V IL L E 19 (A g e r p r e s). —
nuă să revendice portoîoliile- L a 19 februarie, S in d ic a tu l fu n cţio ­
cheie ale Apărării şi Afacerilor n arilor de sta t din R epublica C ongo
Interne din guvernul naţional a d eclarat g revă, cerînd sporirea sa la ­
de coaliţie. Prinţul Suvanna riilor şi îm bu n ătăţirea con d iţiile de
m un că. S in d ica tu l — ca re are 90.000
de m em bri — a declarat că funcţionarii
Fumma a declarat că atîta vre­ nu vor relua lucrul pînă cînd g u v er­
me cit grupul de la Savanna­ nul nu le va sa tisfa ce revendicările.
D upă cum anunţă corespondentul
ket îşi va menţine această po- a g e n ţie i R eu te r , în u r m a g r e v e i p o şta
z..ţ. .ie, nu vedj e vreo perspect. i.v.a , aş, f otset î%n c h isră ,a îafr ele gjătet.u r ile te lsetfrotnteicfce
pentru rezolvarea problemei . o r a ş u lu i L e o p o ld v ille circulă detaşa-
laotiene.
' m en te a le arm atei.
¦W;
La închiderea ediţiei
îMiBisarea, şedisafei p leeas°e
N E W YORK 19 (A g e r p r e s). T A S S principiului eg a lită ţii în drepturi şi
tra n sm ite: autodeterm inării popoarelor şi n eam es­
tecu lu i în treburile interne a le oricărui
L a şe d in ţa p len ară din 19 februarie stat.
a A dunării G en erale a O .N .U ., d eleg a ­
ţii urm au să exam in eze raportul C o­ R ep rezen tan tul R epublicii C osta R ica,
m itetului P olitic cu privire la rezu lta­ urm înd in d icaţiile d eleg a ţiei am ericane,
tele discutării protestului C ubei îm po­ a cerut am înarea şed in ţei din 19 fe ­
D upă cum se ştie discu tarea acestei rere.
problem e — la care, în pofida în cercă ­ îm potriva a cestei cereri au lu at cu-
rilor d eleg a ţiei a m erican e de a torpila
d iscu ţiile — au participat peste 50 de vîn tu l reprezentantul U .R .S .S ., V. A.
d eleg a ţii, a durat de la 5 la 15 febrila- Z orin şi d eleg a tu l C ubei, G arcia In-
rie. chau steglli.
In ca d ru l şe d in ţei p len are d eleg a ţii P reşed in tele A dunării G enerale, Slim ,
a pus totuşi la v o t „propunerea" re­
A dunării G en erale a O .N .U . urm au să prezen tan tu lu i R ep u b licii C osta R ica.
ex a m in eze de a sem en ea , proiectul de D eleg a ţii Cubei şi ţărilor so cia liste au
rezolu ţie prezentat dc d elegaţia R. P. v o ta t îm p otriva a ceste i „propuneri".
M o n g o lă , potrivit căruia A dunarea G e­ B lo cu l o ccid en ta l a sp rijin it-o , iar prin­
nerală, exam in în d raportul C om itetului cip a lele ţări din A frica şi A sia s-au a b ­
ur» 1, a m in t e ş t e c ă o b ie c t iv u l p e r m a ­ ţin u t de la vot.
n en t al O .N .U . este con solid area rela ­
ţiilor de p rietenie pe b a za respectării Ş ed in ţa a fost am în ată pentru 20 fe­
b r u a r ie .