Page 69 - 1962-02

iv a
PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ! 1
--------------------------------------------------------------------------------------- ; V

Anul M V . Nr. 2228 Miercuri 2i februarie 1982 4 pagini 20 bani

'aj araettCHSE«» l WSBBBSBBfBSBSSi

Citiţi în paşjina 3-a

¦. ^ îl P A id a (fe í m í á d O iniţiativă

valoroasă

Cuvlnfül colectiviştilor din O breja Să realizăm

D u p ă ce a p rim it zia ru l, V ă lea n L u p ea, se creta ru l orga-* se ră to ţi cei d esp re care fu sese vorb a. D isc u ţiile p urtate în în 1 9 6 2 indicii
lib a ţie i d e b a ză din G .A .C . O breja, s-a d u s la sed iu l co ­ jurul in iţia tiv ei co lectiv iştilo r din B a lo m ir au durat piuă
lectivei. In iţiativa pornită d e co lectiv iştii din B alotnir d e a sea ra tîrziu. prevăzuţi C ontează şi am balajul m ărfii I j
rea liza în a c e st an o în cărcătu ră de 40 bovin e, din care pentru anul (
20 v a c i ş i j u n in c i, 6 0 p o r c in e ş i 100 o v i n e la s u t a d e h e c ­ C on su ltările cu in gin eru l, părerile b rigad ieru lu i zooteh ­ D c a cest lucru sîn t co n v in şi lu- [ Valoroase angajamente
tare, i s-a părut deosebit de valoroasă. nic au fo st ascu ltate şi com en tate pe la rg . In cele din .urm ă, 1965 în întrecerea socialistă
părerea unan im ă a fost aceea că la O breja, sîn t condiţii crătorii Petru S olom on şi E dita
„II in ! O a se m e n e a în că rcă tu ră — g în d e a e l — n u -i prea ca pînă la sfîrşitu l anului, ob iectivele prevăzute de co lecti­ Colectivele de muncă din regiunea noastră şi-a u ,luat an­
m are. D acă la sfîrşitu l anului trecut noi am realizat 35 b o­ v iştii din B alom ir să fie nu num ai realizate, dar chiar d e­ M an d c Ia I.C .I.L . S im eria , care gajamente valoroase in întrecerea socialistă organizată pe
vine, 50 porcine şi 85 o vin e la su ta de hectare, în sea m n ă p ăşite. G alculele făcu te de in gin er erau de altfel destul baza Directivelor C.C. al P.M.R. Publicăm astăzi o serie dc
că putem a tin g e cu sig u ra n ţă ob iectivele balom irenilor. N ici de cla re: d eserv esc m aşin a de am balat angajamente a unor colective de muncă din Valea Jiului.
nu în cap e în d oială...“
— D e la v a cile pe care le a vem în prezent, vom reţine unt. D e aceea, ei se străd u iesc Producjie sporiiă de cărbune cocsificabii
La sed iu i-a în tîln it pe Ioan S a lcă u , p reşed intele g o sp o ­ to t tin e retu l. L a a c e ste a a d ă u g ă m c e le 10 v a c i şi 40 v iţele
dăriei şi pe A urel P otopea, in gin eru l agron om , pe care le vom cum păra din credite. în sea m n ă că num ărul să-şi facă în m od con ştiin cios 'M inerii d in L u p en i şi-a u lu a t u rm ă to a r ele a n g a ja m e n te în
t o t a l a l b o v in e lo r v a fi d e 2 4 5 c a p e t e . R a p o r t a te la s u t a legătu ră cu în d ep lin irea sa rcin ilo r de p lan p en tru an u l în curs :
— A ţi citit an g a ja m en tu l celor din B alo m ir V de hectare teren ag rico l, revin m ai m ult de 40 cap ele. A vem datoria.
C ei doi, dădură din um eri, sem n că nu ştia u despre ce d e a se m e n e a p o sib ilită ţi s ă re a liz ă m şi 20 d e v a c i ş i ju­ V om d ep ă şi p la n u l de p r o d u c ţie cu 30.000 to n e că rb u n e c o c ­
este vorba. ninci la suta de hectare, d eoarece vor trece în grupa sup e­ W. sifica b ii b rut. In acest scop vom lu a u rm ătoarele m ă s u r i:
— Iacă, prim ii acu m ziaru l. P o ftim 1 D eschideţi-1 şi c i­ rio a ră 40 c a p ete tin eret fem ei. G ît d esp re oi, a ic i vom rea ­
tiţi c e sc r ie in p a g in a a d ou a. liza o încărcătură de 148 capete la su ta de hectare. \si - — vom sp o ri'v ite ze le de în a in tă r i.in ab atajele fro n ta le la
In în că p ere s e a fla şi G h eorgh e G iontea, m em bru în 20 m .l. p e lu n ă , f a ţ ă d e 2 4 ,2 m . 1. p e l u n ă c i t e s t e p l a n i f i c a t ;
c o n siliu l d e co n d u cere a l G .A.G . îm p reu n ă cu p reşed in tele S ă so c o tim a cu m p o r c in e le . A v em în p rezen t 120 porci la Tinărul Harta
şi inginerul, se ap lecă şi el asupra p a g in ii... în g ră şa t, 65 de purcei şi 30 de scroafe. D a că obţinem de Jude lucrează — vom sp ori vitezele de în a in tă r i în ab a ta jele ca m eră la
— Cam m ult I z ise el. N oi nu a v em create toate co n ­ la fiecare scroafă num ai 14 purcei (d in două ta tă ri), îm ­ la atelierul de 55 m .l. p e lu n ă f a ţ ă d e 51 m .l. p e lu n ă , c it e s te p r e v ă z u t în
d iţiile pentru a rea liza a cea stă încărcătură. G în d iţi-vă că preună cu cei puşi la în g ră şa t şi cu ceila lţi m ici, ex isten ţi mobilă a 1.1.L'. p lan :
a c u m în f e r m ă , r e z u lt ă u n e f e c t i v m e d iu d e p e s t e 120 c a ­ „Crişana“ din
num ai taurine trebuie să avem peste 240 de capete. U nde pete Ia su ta de h ectare teren arabil. Brad. Datorita — vom o b ţin e în g a le rii a v a n să r i de 44 m .l. p e lu n ă:
le a d ăp ostim ? In grajd ul cel n ou nu intră m ai m ult de o priceperii ca şi V om o b ţin e o p r o d u c tiv ita te m ed ic p e e x p lo a ta r e de 1,090
sută. A fo st lăm urită totod ată şi problem a furajării a n im a le­ hărniciei de ca­ to n e p e p o st, fa ţă de 1,067 to n e p e p o st c ît e ste p la n ific a t. P o n .
lor. D in ca rn eţelu l să u , b rig a d ieru l zo o teh n ic a en u m erat re dă dovadă, tru a cea sta se vor lu a u rm ă to a rele m ăsuriV
— M ai con stru im unul. D oar n e-am p revăzu t în plan pe rînd su p rafeţele de teren d estin ate cu ltivării plantelor el îşi depăşeşte — e x tr a g e r e a p rin tă ie r e m e c a n ic ă a cel p u ţin 140.000 to n e
a cest lucru. Ş i-a p o î, a vem am en a ja te ad ăp ostu ri pentru în că furajere : 75 ha. cu fin n atu ral, 66 ha. cu trifoi, lu cern ă şi lunar sarcinile că rb u n e şi în că r c a r ea m e c a n iz a tă a m in im u m 30.000 m .c.
b o rcea g , 33 h a . cu porum b silo z, 15 ha. cu porum b în m i­ de plan. ster il:
100. rişti, 7 h a . cu s f e c lă fu r a jer ă , 25 h a . cu o r z şi o v ă z . In
afară de acestea, b a za furajeră se va com pleta cu în că 93 In fo to g r a fie : — v a .fi îm b u n ă tă ţită te h n o lo g ia de lu cru în a b a ta jele se c ­
— G hiar ş i a ş a .. . S ă p resup u n em că rezo lv ă m problem a tone porum b boabe şi o m ulţim e de alte concentrate. toru lu i III, p rin cip a lu l sector al m in ei, p rin trecerea la su sţin e ­
ad ăp ostu rilor. C e fa ce în să cu furajele ? Ţ ineţi cont că Tinărul Horia rea cu grinzi m etalice în co n so lă şi fo lo sirea tra n sp o rto a relo r
tr e b u ie s ă m a i c r e şte m oi, p o rci, 1.000 d e g ă in i... Iată aşad ar, că şi co lectiv iştii din O breja s e alătură in i­ b lin d ate ;
Jude lucrind la
— P o a te că ai dreptate to v a ră şe G iontea, interveni s e ­ ţia tiv ei co lectiv iştilo r din B alom ir. Ei sîn t h otărîţi nu n u ­ — se vor lu a m ăsuri pentru rid icarea ca lifică rii m in erilor
cretarul o rg a n iza ţiei de partid. E u propun să -i ch em ăm aici m ai să realizeze ci chiar să d ep ăşească ob iectivele prevă­ maşina de rin- la n iv elu l teh n icii n oi ex iste n te în ab ataje.
şi pe E u g en P ăcu rar, b rig a d ieru l zo o teh n ic, pe A ntica
zu te. A cest lucru v a crea con d iţii p rieln ice ca în an u l 1962, delat. V om red u ce p r o c e n tu l de c e n u ş ă d in c ă r b u n e le e x tr a s cu 1,5
Şerban, pe toţi m em brii co n siliu lu i de conducere. S ă g în - la su tă fa ţă de n orm ele adm ise.
co lectiv iştii s ă v în d ă sta tu lu i p rod u se a n im a liere în v a lo a re
dim cu toţii. S ă so co tim ce putem fa ce. P iu ă atunci, tov. V om reduce p reţu l de cost în vederea realizării de eco n o ­
de ap roap e 500.009 lei, cu 250.000 lei m ai m u lt d ecît în anul m ii p e ste p la n în v a lo a re de 1.000.000 le i.
in gin er v a calcu la efectivele la care v a trebui să ajun gem
trecut. D u b larea ven iturilor b ăn eşti ob ţin u te din zooteh n ie Minerii din Pelrila
pentru a rea liza şi n oi a cea stă încărcătură.
— P ropunerea n u-i rea. U n d e g în d esc m ai m ulte m inţi, s e Va fa ce sim ţită şi a su p ra v en itu rilor colectiv iştilo r, prin-

nu se poate să nu ia să cev a bun. S â -i chem ăm pe tr-o creştere su b stan ţială a valorii zilei-m uncă.

toţi — a fost părerea preşedintelui. A. DAVID
In scurt tim p, la sed iu l colectiv ei din O breja se a d u n a ­

L e g u m i c u l t o a r e l e .? Wi A n g a ja m e n te în s u f le ţ it e ş i- a u lu a t ş i m in e r ii 'din P e tr ila .
Intre altele, ei au h o tă rît să rea lizeze în an u l 1962 u rm ătoarele:
încă de la înscrierea în co­ dicaţii tovarăşelor sale de pe care le-a efectuat singură, :-m=
lectivă, Maria Fleşer şi-a ma­ muncă. Astfel a reuşit ca în 664 Kg. grîu, 1.590 leg. porumb, — d ep ă şire a p la n u lu i de p r o d u c ţie cu 25.000 to n e d e că rb u n e;
nifestat dorinţa de a lucra în scurt timp să ridice la nive­ 265 kg. cartofi, 120 kg. zahăr tOTIDIEML — cr e şte r e a p r o d u c tiv ită ţii m u n cii de la 1,260 to n e că rb u n e
sectorul legumicol. Dorinţa ei lul fruntaşelor pe colectivis­ şi alte produse. Totodată, a p e p o st, la 1,290 to n e p e p o st, p rin tr-o r a ţio n a lă fo lo sir e a
a fost îndeplinită. Mai tîrziu, tele Viorica Tătaru, Dorina mai. primit şi avansuri in bani, Fier vechi pentru otelării efectivu lu i de m un citori şi a u tila jelo r de m are ran d am en t.
consiliul de conducere al gos­ Pătrînjan şi Livia Popa, care care au totalizat la finele anu­ — îm b u n ătăţirea con tin u ă a ca lită ţii p rod u cţiei, p rin red u ­
podăriei colective din Teiuş, nu se ocupaseră nicicină cu lui 2.438 lei. In familia ei şi-a R ăspunzînd chem ării oţelarilor din lunii curente, au m ai fost colectate şi cerea la 30 la su tă a c o n ţin u tu lu i de cen u şă d in că rb u n ele e x ­
văzind hărnicia cu care mun­ această îndeletnicire. O dată făcut apariţia o mobilă nouă, H unedoara, colectivu l sectorului de v a ­ exp ed iate 60.100 k g. íiér vech i. tras ;
ceşte, precum şi calităţile ei cu ele, întreaga echipă s-a iar pentru anul acesta, . prin­
organizatorice, i-a încredinţat ridicat la nivelul echipelor tre altele, este prevăzut în g o a n e d in c a d r u l A t e lie r e lo7r R .A 1.Ri. S i- In a c e a s tă 'a c ţiu n e s-a u e v id e n ţia t în — o b ţin erea a 750.000 lei ec o n o m ii la p r e ţu l de co st, p e ste
sarcina de a conduce o echi­ fruntaşe din colectiva, fiind bugetul familiei şi un aragaz. m od d eo seb it partidele co n d u se de tov. sa rcin a p la n ifica tă , în sp ecia l pe sea m a redu cerii con su m u rilor
pă de legumicultoare. evidenţiată la panoul de onoa­ m eria a co lecfa t şi exp ed iat în luna ia ­ Aurel Săbău, P a v el B udean, L oghin sp ecifice d e lem n de m ină, ex p lo ziv , en ergie elec tr ică şi aer
re. Ca urmare a muncii legu­ In prezent, colectivista Ma­ P isco i, loan V lad şi altele. co m p rim a t;
La început, sarcina i s-a micultoarelor, sarcina de a ria Fleşer, care pentru merite n uarie pe a d resa G. S . H u n ed oara 90.900
părut grea. Dar a început să realiza în anul 1061, din in muncă a fost 'distinsă cu k g . fier v ech i, 1 1.200 k g . şp a n ş i 7 .809 IOAN PIRVU — sp o rirea vitezei de a v a n sa r e în a b a ta je ca m eră la 90
înveţe cu sîrguinţă. Seara, această ramură un venit de Medalia Muncii şi aleasă în k g. ta b lă v e ch e. In prim a ju m ă ta te a m .l. p e lu n ă . P en tru r e a liz a r e a a ce stu i o b iectiv ia a b a ta je le c a ­
după ce se întorcea de la că­ 150.000 lei, a fost depăşită cu consiliul de conducere al G.A.C. corespondent m e r ă v a c r e ş te n u m ă r u l d e c r a t e r e b lin d a t e d e la 3 la iO.
minul cultural, unde făcea 32.000 lei. Acest lucru a con­ din Teiuş, este liotărîtă să
parte din brigada artistică de muncească şi mai spornic pen­ Lam inarea ia tolerante minime Fertilizează Exploratorii din Lupeni
agitaţie, citea pînă tîrziu cărţi tribuit la sporirea veniturilor tru a-şi menţine titlul de păşunea
despre legumicultură la lumi­ fruntaşă, pentru a contribui Producerea lamina­ minime, iar la Reşiţa, C olectivul în trep rin d erii de exp lorări din L u peni şi-a lu a t
na becului electric, care îşi colectiviştilor. Valoarea unei şi mai mult la înflorirea gos­ telor la toleranţe m i­ circa 40 ia sută ăin C olectiviştii d in u rm ătoarele a n g a ja m en te:
făcuse loc şi-n casa lor o dată. podăriei agricole colective. nime, adică la dimen­ producţia tuturor sor­ oraşul Sebeş au
cu viaţa nouă. 'A doua zi, pe zile-muncă a crescut la 40 de siuni cit mai apropia­ timentelor. — să în d ep lin ească cu 7 zile m ai devrem e p lan u l anual de
baza celor învăţate, dădea in­ VIOREL STRAI) J te de cele ale piese­ Iiotărît să obţină p rod ucţie ;
lei. Colectivista Maria Fleşer lor finite, este una Acţiunea urmează
din cele mai eficiente să se extindă în con­ în acest an de pe — să sp o r e a sc ă v itez a de fo r a j cu 2,3 m .l. p e in s ta la ţie în
a primit pentru zilele-muncă căi. pentru a realiza, tinuare in toate între­ fu n cţie, fa ţă de v iteza p rev ă zu tă în p la n ;
ăin aceeaşi cantitate prinderile siderurgice, păşunea gosp od ă­
de oţel, un volum mat ea fiind stimulată de — să îm b u n ă tă ţe a s c ă cu 5,5 la s u tă in d ic e le de tim p p r o ­
mare de produse. La rezultatele obţinute a- riei, cel p u ţ i n ductiv fa ţă de realizările o b ţin u te în an ul 1961;
nul trecut, cină pe
l - / v v ' w v vjvv"'VVV' - v v v ' ' V A r° ‘o w "-.yvv ¦ 'W s./iv.. A w -O /^ combinatul din Hune­ 15.000 k g. m asă — redu cerea cu 7 lei a p r e ţu lu i de co st al m etru lu i forat
seama acestui proce­ cu so n d e z a ;
doara, întreaga pro­ verde la hectar.
deu înaintat au fost — să r e d u c ă cu 1,2 la s u tă ,fa ţă dc a n u l 1961, c o n su m u l s p e ­
ducţie a unui sorti­ Ieri, g o sp od ăria cific dc m ateriale n orm ate pe ciclu l dc f o r a j ;
economisite peste 5 .0 0 0 a şi prim it prim ele
ment se laminează in 5.000 ' kg. super- — să o b ţin ă 230.000 Iei e c o n o m ii p e ste p la n .
tone de metal. fosfat, în grăşăm in ­
prezent la toleranţe te ch im ice pe care La mina Aninoasa
(Agerpres) colectiviştii au în ­
ceput să lc îm ­ M in e rii 'din A n in o a s a s -a u a n g a j a t ?
prăştie pe păşune. — să d e p ă şe a sc ă p la n u l dc p r o d u c ţie p e a n u l 1962 cu 22.000
tone de cărbune ;
— să sp orească ra n d a m en tu l p e exp loatare cu 30 kg. căr.
bune p e p ost, p este sa rcin a p rev ă zu tă în p la n ;

— r e d u ce re a c o n su m u lu i s p e c ific de le m n de m in ă cu 0,3
m .c. p e m ia de to n e că rb u n e e x tr a s ;

— o b ţin erea u n o r a v a n să ri m ed ii de 29 m .l. p e lu n ă în a b a ­
ta je le fr o n ta le , iar în a b a ta jele ca m e ră de 60,1 m .l. p e lu n ă .

TCP WmKCEMMIuaiEI

oooc ooooooooooooooooooooo OOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Constructorii de locuinţe In scurt timp, a găsit solu­ ooo<>ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
din Cugir au sarcina de a pre­ ţia. Cărămidă jără goluri exis­
da în acest an 160 aparta­ ta suficientă pe şantier. Cil ea
mente in blocuri. Ei s-au an­
gajat să termine cele 160 apar­ se puteau executa zidurile in­
tamente piuă la 20 decembrie terioare. Şi ca să nu se piardă
a.c. La 17 ianuarie, pe şan­
tier au început lucrările de. or­ moilă Iluber, cel căruia i s-a cuielile interioare şi exterioa­ timp, i-a spus lui Samoilă Hu-
ganizare pentru construirea a ber:
trei blocuri care vor însuma încredinţat sarcina executării re, ca şi alte lucrări ale nou­
96 apartamente. Pentru ca — Faceţi zidăria interioară.
munca să se desfăşoare in cele primului bloc, a discutat cu lui bloc început, in timp de Nu uitaţi să lăsaţi legături
mai bune condiţii, s-a amena­ pentru racorduri cu zidăria
jat un drum, a fost instalată oamenii pe care-i conduce. 3 luni. exterioară.
reţeaua de apă şi reţeaua elec­
trică. A fost organizat ăe ase­ Erau • de faţă tinerii Andrei Munca a început cu mult In felul acesta, lucrările la
menea lucrul Ui două schim­ noul bloc nu au încetat nici
buri. Apoi au început săpă­ Kober, Iosif entuziasm. Dar un moment. In timp de numai
turile la blocul nr. 1. In urma o săptămină, brigada de zi­
săpătorilor au venit brigăzile Enghel, Sumo- ------ ja începerea dari condusă ăe Samoilă Hu-
de betonişti, conduse de Gri- ber a realizat 140 m.c. zidărie
gore Alexoi şi Nicolae Mîndru, iiă ştix, An- C o n s tru c to ri lucrărilor, nu a şi a montat planşeurile nece­
care au turnat betoanele la sare.
primul bloc. Cele două bri­ drei Vasilaclie, şi c o n s tru c ţii py-tut fi asigu-
găzi de betonişti au trecut Laurean Ro- rată aprovizio­ — Acum sintem in grafic
apoi la blocul următor. — spunea bucuros şeful de
taru şi alţii. narea cu cără-
'Şeful brigăzii de zidari, sa- brigadă. In curînd primim şi
— Brigada noastră are de midă cu goluri necesară zidu­
cărămida cu goluri. Sintem
executat in anul acesta trei rilor exterioare. Meşterul de
siguri că vom depăşi cu mult
Ü 'i blocuri — le-a spus el. După şantier Ioan Bildea era tare
v• angajamentul.
cum ştiţi, altcineva nu va mai necăjit. V. ALBU
%
lucra aici. Noi sintem răspun­ — Dacă nu vom lua toate

zători atit de calitate, cit şi măsurile — spunea el — sin­

m rnm m ăe respectarea graficului. tem puşi in situaţia să nu ne

VEDERE DIN MUNŢII SEBEŞULUI. Tinerii s-au angajat să ter- îndeplinim ritmic angajamen­

mine lucrările de zidărie, ten- tul.

- > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < d 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOQQOOOOOOQOQOOOOOOOOOOOQQOOOOOOQOOQOOOOOQOOOOOOQOQ