Page 71 - 1962-02

Mr. 2226
O iniţiativă
v a lo ro a s ă
Succese ale
entuziasmului creator
M inunate sîn t perspectivele vieţii noi
pe care şi-o fă u resc oam en ii m un cii din
patria noastră sub conducerea partidu­
lui !
D e la un an la altul răsar m ii de
blocuri de locuinţe sp a ţio a se şi confor­
tabile, se pun în fun cţiu n e n oi fabrici
şi uzine, iar o g o a rele sîn t b răzd ate de
tot m ai m ulte tractoare. T oate acestea
în sea m n ă m ai m u lte bunuri, m ai m ultă
pline, m ai m ult confort, un n iv el de
trai m ai ridicat. A stăzi, oricui îi este cu ­
n o scu t că în 1965 num ărul tractoarelor
v a fi incom parabil m ai m are d ecit cel
din 1959, pe în tin su l patriei vor fu n c­
ţio n a m ult m ai m ulte fabrici şi uzine.
O sin g u ră cifră este în acest se n s cit
se poate de e d ific a to a r e : producţia in ­
d u strială va creşte în 1965 de circa
2.1 o ri fa ţă d e c e a d in 1959. C ă a c e s t
obiectiv se va realiza, nu se în doieşte
n im en i. EI a d ev en it d oar u na din p reo­
cupările principale a le fiecărui om al
m uncii. D ar. desp re a cea sta , m ai m ulte
ne pot spune faptele :
S -a u scu rs a b ia d oi a n i din p lan ul
şe s e n a l. In a c e a s tă p erio a d ă , c o le c tiv e le toarelor pentru 1965, cu 4 la su tă “,
de m u n că din reg iu n ea H u n ed oara au
produs p este plan 85.000 to n e fon tă,
91.000 to n e oţel, 112.000 to n e la m in a te
şi 252.000 ton e cărb u n e brut. L a b aza
a cestor su cc ese stă în prim ul rînd, în ­
crederea pe care fiecare m uncitor, in­
g in er şi teh n ician o are în partid şi h o-
tărîrile sa le, în v iito ru l lu m in os spre
care îi că lă u zeşte z i de zi. încred erea
a c e a sta i-a fă cu t s ă fie m ereu în su ­
fleţiţi în m uncă, să caute noi m etode
de lucru, noi in iţia tiv e, noi procedee teh ­
nologice, care să le sporească rea li­
zările. In regiu n ea n oastră a devenit
de m ult cunoscută in iţiativa brigăzii
con d u se de com unistul Ioan M . P opa de
la T eliuc „N ici un v a g o n et de m inereu
rebutat“ care a fost îm brăţişată şi de
co lectiv ele de m ineri din G helar, V a ­
lea Jiu lu i şi B rad. D e ,a se m e n e a , in iţia ­
tiva de a prelua b rig ă zile râ m a se în
urm ă de către şefii b rigăzilor fruntaşe,
îm brăţişată m ai în tîi de m inerul Ioan
F .năşcău d e la a ceea şi m in ă, in iţia tiv a
fu rn aliştilor din H u n ed oara d e a lucra
o zi pe lună cu cocs econ om isit şi m ulte
altele — sîn t cele m ai sem nificative
Şi !a noi s e p o a te a p lic a
•5u5vS.HU' ± in iţia tiv a
Intr-Tina d in şe d in ţe le c o m itetu lu i de
p a r tid a l I. M . G h e la r , c e a a v u t le u
de curînd, s-a d iscu ta t desp re p o sib ili­
tăţile ce le are co lectiv u l nostru de a
aplica in iţiativa : „Să realizăm în 1962,
indicii prevăzu ţi pentru 1965“. C on clu ­
zia la care s-a ajuns este că poate li
ap licată. Prin luarea celor m ai eficien ­
te m ăsuri p olitice, ş i teh nico-organ izato-
rlce vom putea reduce consum ul sp ec i­
fic de lem n de m ină la cel prevăzut
pentru 1965. D e asem enea, am con vin ­
g erea că printr-un studiu m ai tem ein ic
a s u p r a fe lu lu i cu m s e a p lic ă ş i s e ex-:
<3><Z>«O<5> <5>-O--O
Zi de zi sporesc realizările la fu rn a lele din C ălan. Indicii
do u tiliza re sîn t în co n tin u ă creşte re, a g r e g a te le fu n cţio n ea ză
foarte bine. A n gajam en tu l lu at de fu r n a lişti — să d ep ăşească
in d ic ii d e u tiliz a r e p r e v ă z u ţi p e n tr u a n u l 19.65 — d e v in e
faptă. în tregu l colectiv depune eforturi pentru con tinu a sp o ­
rire a p ro d u cţiei de fo n tă -ş i îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii a ce steia
Au sporit angajamentul
Zilele trecute a avut loc
Conferinţa organizaţiei sindi­
cale de la Uzina „Victoria“ din
Călan-. Delegaţii din partea
sectorului furnale au făcut cu­
noscut conferinţei următorul
angajament :
— Colectivul nostru de m un­
că, analizind realizările de
pînă acum şi posibilităţile
existente în sector, işi măreş­
te angajamentul de la 1.000
la 2.000 tone fontă peste plan!
Vom realiza acest spor de pro­
ducţie în mare măsură pe sea­
ma reducerii opririlor, precum
şi printr-o gospodărire mai
chibzuită a capacităţii de pro­
ducţie...'
Rezultat al bunel
preocupări
Comunistul Ioan Suciu este
dozator şef. El ştie că de felul
cum munceşte brigada sa, de
felul cum se încarcă materia­
lele in furnale, depinde creş­
terea indicilor de utilizare,
calitatea fontei. Conştiinţa sa
de comunist îl îndeamnă să
urmărească totdeauna ca fur­
nalele să fie încărcate după
m ărturii ale unui en tuziasm n em ărgi­
n it.
A nul 1962 este o verigă de bază a
plan ulu i şesen a l. Ş i, pentru ca bilanţul
lui să poată fi în ch eiat cu cele m ai
frum oase rezultate, oam enii m uncii şi-
au sporit eforturile în m uncă. D in n o ­
ianul in iţiativelor care au pornit în acest
an în reg iu n ea H u n zaoara, S-a rem arcat,
în m od d eosebit, cea a fu rn a liştilo r
din C ălan: „ S ă rea liză m în 1962 indicii
prevăzuţi pentru anul 1905“. E a exprim ă
pe deplin dorinţa tuturor m uncitorilor,
in gin erilor şi teh nicienilor de a în fă p ­
tui cit m ai devrem e o b iectiv ele p revăzu ­
te de cel de-al lll-lc a C ongres al parti­
dului. D ar, despre a cea sta , n e spune
şi m ai m ult en tuziasm ul cu care in iţia ­
tiv a a fost îm b r ă ţişa tă d e Către fu rn a liş-
tii şi o ţela rii din H u n ed o a ra , m in erii din
T eliu c, V u lca n , P etrila , fo restierii din
O răştie şi H aţeg şi alte co lectiv e dc
m uncă. „V om d epăşi în 1962 indicii de
u tilizare ai furnalelor prevăzuţi pentru
1965 cu 4 la su tă “ , sp u n fu rn a liştii din
C ălan în a n g a ja m en tu l lor. „V om
d epăşi indicii dc u tilizare ai cup­
spun oţelarii. „V om realiza v iteze de
a v a n sa re în a b a ta je ca m eră şi g a lerii
m ai m ari decît cele p lanificate în 1965"
sp u n m inerii. Că a n g a ja m en tele lor vor
fi trad use în v ia ţă în to cm a i o spun
cele 30 k g. fon tă pe m .c. v o lu m u til de
furnal realizate peste plan de furna­
liştii din C ălan în lu n a ian u arie, cele
41 ş i r e s p e c t iv 2 8 k g . f o n tă p e m .c .
peste plan rea lizate la furnalele nr. 1
şi 2 din H u n ed oara în a ceea şi lu n ă, d e­
p ă ş ir e a c u 10 la s u t ă a p la n u lu i la, p r o ­ P opa şi îm brăţişată apoi d e to a te bri­
d u cţia m a rfă la I. F . O răştie, v ite z e le
d e a v a n s a r e d e p e s te 110 m .l. r e a liz a te
la E. M. V u lcan ş.a.m .d .
D esigur, p osibilităţi de a îm brăţişa
vaţoroasa iniţiativă au şi alte colective
care în că n-au făcut-o : m inerii din A ni-
n o asa, G helar, D eva, lu crătorii din in ­
d u stria u şoară, din co n stru cţii. N u ne
îndoim că, îndrum aţi pe m ai departe de
o rg a n iza ţiile de partid, îşi vor a n a liza
m inuţios posib ilităţile de care dispun şi
cît de curînd in iţia tiv a „ S ă rea liză m în
1962 in d icii p revăzuţi pentru an u l 1965“
v a deveni şi la e i un ob iectiv im por­
ta n t în în trecerea so cia listă .
tind m etodele de exploatare de m are
productivitate, vom putea aju n ge ca,
pînă la finele anului, la cîtcva o rizon ­
turi, să realizăm p ro d u ctivitatea p re­
v ă zu tă sp re a se realiza în ab ataje in
1965.
C om itelui dc partid se va preocupa dc
d escoperirea şi valorificarea tuturor re­
zervelor interne, pentru îm brăţişarea şi
extinderea v a lo ro a sei in iţia tiv e ia în tre­
prinderea noastră.
I. TANASE p a r iid
secretarul com itetului de
a l I. M . G h e la r
<$> <L>- «’q
prevederile instrucţiunilor.
Recent, Suciu a observat că
din vina unor oameni de la
sectorul descărcări s-au ames­
tecat două sorturi de mine­
reu, care aveau conţinut de
metal diferit. Aceasta denatu­
ra compoziţia încărcăturii,
conducea la obţinerea unui
indice de utilizare mai mic,
la o calitate slabă a fontei.
Deşi nu era in sectorul său de
activitate, dozatorul şef a mo­
bilizat întreaga brigadă pen­
tru separarea minereurilor.
A fost, desigur, un efort din
partea oamenilor, dar în ace­
laşi timp o faptă frumoasă.
Informări tehnice
Obţinerea unor indici de
utilizare ridicaţi presupune Şi
cunoaşterea perfectă a utila­
jelor, a procesului de produc­
ţie, precum şi a materialelor
care se introduc în furnale.
Dlndu-şi seama de importanţa
acestui lucru, grupa sindicală
nr. 5 a luat iniţiativa ca lu­
nar, cu prilejul consfătuirilor
de producţie, să se ţină cîte o
informare tehnică legală de
specificul locului de muncă-
Iniţiativa a fost extinsă în in-
•V/Nz-VN/V-v/V/V/VV/N/V''
^ C reşterea in dicilor de u tiliza re ai fu rn alelor în cep e în aba-^
^ ta jele n o a str e — sp u n m in erii din T eliu c. Şi ei au d rep ta te .,
<F u r n a l e le a u u n m e r s m a l b u n d a c ă m in e r e u l e m a i b o g a t i n 1
' m etal, d acă ap rovizion area cu m aterii prim e este fă cu tă la <
•tim p .
v L egat de a cea stă p rob lem ă, am a d resat cito rv a m in eri din >
; T eliu c u rm ă to a rea în treb a re : „C um ii sp r ijin iţi pe fu r n a liştii d in >
• H u n ed oara şi C ălan în lu p ta lor p en tru rea liza rea unor in d ici de >
u tilizare cit m ai ridicaţi ?“!
P ub licăm m ai jos răsp u n su rile p rim ite.
Minereu mult,
dar mai ales bun!
O rg a n iza ţia de partid de la sectorul
!1 a c o r d ă t o a tă a t e n ţ ia îm b u n ă t ă ţir ii m inarea tuturor locurilor de m uncă,
calităţii m inereului şi în d ep lin irii rit­
m ice a planului de producţie. In acest
se n s au fo st în trep rin se m ulte acţiu n i,
în fruntea tuturor situ în d u -se com u n iş­
tii. A şa dc pildă, in iţia tiv a „N ici un
v a g o n et de m inereu rebutat“, a fo st por­
nită de brigada com u nistu lu i Ioan M.
găzile. D c rem arcat faptul că num ărul
vag o n etelo r rebutatc pentru steril v izi­
bil este în con tin u ă scădere. A lai m ulie
b rig ă zi printre caro cele co n d u se de
N ico la e D ăn ăilă, G heorghe Ioniţă, N i-
coîae R usu, Ioan M. Popa şi E m ilian
B ălan, pe lîn gă că d ep ăşesc ziln ic pla­
nul dc producţie, extrag m inereu de bu­
nă calitate. A vem în acest an m ulte
b rigăzi care n-au rebutat nici un v a ­
g o n et de m inereu.
In viilor vrem să dăm furnaliştilor
m in e r e u d c fie r ş i m a i b u n . P e n tr u a-:
ceasta vom intensifica alegerea steri­
lului în abataje, vom fo losi ori dc cîte
/\
îmbrăţişăm si noi iniţiativa
Am a fla t şi noi fo restierii din
P etroşani despre in iţia tiv a fu r­
n a liştilo r din C ălan de a realiza
şi d ep ă şi în a cest an creşterea
p rod u ctivităţii fu rn alelor sta b i­
lită de C ongresu l al Ill-le a al
p artid u lu i p en tru anul 1965. A-
n a lizîn d p o sib ilită ţile p e care ie
avem , am aju n s la con clu zia că
p u tem îm b răţişa şi noi in iţia tiv a
resp ectivă.
In acest sens ne-am an gajat
să atin gem în anul cu ren t un in ­
d ice de m ec a n iz a re de 53,5 la
su tă la d o b o r ît şi 61,5 la su tă la
sc o s-a p r o p ia t; să sp orim p ro.
d u ctiv ita tea m u n cii cu 62 la su ­
tă şi să reducem p reţu l de cost
cu 20,01 la siltă fa ţă de r e a li­
zările ob ţin u te In anul 1959, ceea
ce reprezin tă în d ep lin irea şi d e­
p ăşirea in d icilor stab iliţi de C on­
gresu l ai Ill-le a al p artid u lu i
p en tru eco n o m ia fo re stieră în
1965.
P entru realizarea an gajam en ­
tului, sub con d u cerea org a n iza ­
ţiei de p artid şi cu sp rijin u l co ­
m ite tu lu i slnV licatuiui, ţiinînd
cont de p rop un erile făcu te de
m un citori, am în to cm it un plan
treaga secţie şi dă rezultate
bune. S-au ţinut pînă acum
informări privind fabricarea
fontei, despre gazul de furnal,
despre agregatele ajutătoare şi
altele.
Anul acesta furnaliştii folo­
sesc minereuri noi. Pentru ca
fiecare om să cunoască bine
caracteristicile acestor mine­
reuri, s-a prevăzut ca la con­
sfătuirea de producţie din fe ­
bruarie, să se ţină informarea
intitulată : „Să cunoaştem bine
materialele pe care le intro­
ducem in furnale“.
Pentra ca furnalele
să aibă mers normal...
Cauperiştii Simion stăncu-
lea, Gheorghe Ancuţa, Gheza
Siilcoşd şi alţii, se străduiesc
să menţină o temperatură «
aerului insuflat in furnale cit
mai constantă. Pentru aceas­
ta ei dirijează corect arderea
gazului în preîncălzitonrele de
.-.'W /W V /W -
DRÜMÜtJ S W A W S W E U I 8
pffivizun r a n iiil m s
La baza angajamentului
oooooooo stau faptele oooooooc
O In anul 1959, la cuptorul inovatori de la cuptoare in o
o nr. 1 al oţelăriei Martin nr. frunte cu maistrul şef, Şte­
buie în să să se puşte selectiv . S e poate x 2 clin Combinatul siderurgic fan Tripşa, Erou al Muncii
rea liza a cest lucru fo lo sin d u -sc forezelc
g Hunedoara s-a realizat un Socialiste şi inginerul Cornel
o r iz o n ta le .
D e asem en ea e posibilă şi se lecţio ­ v indice de utilizare de 5,65 Deheleanu, adjunct al şefu­
n area m a n u a lă . G înd se fa ce în c ă r c a ­ o tone oţel pe m.p. vatră şi zi lui secţiei.
rea, un om se urcă pe b ascu lan tă si
după fiecare cupă de excavator a leg e o calendaristică. In 1961, indi- Ce s-au ginăit oamenii ?
sterilu l pe care-1 aru n că jos. T rebuie
în să o bună o r g a n iz a r e a lucrului, tr e ­ 0 cele de utilizare a crescut la ,,Să modificăm şi să ridicăm
buie răbdare, preocupare.
g 8,14 tone, pentru ca in ia- bolta cuptorului cu 300 mm.,
Ş i m ai e ceva. F iecare m iner tre­
buie să lupte pentru ca lita te. Noi am
reu şit să facem a c est lucru prin co n ­
sfă tu ir ile de b rig a d ă , prin sp iritu l c o ­ 6 nuarie, anul curent, el să se să înălţăm pereţii din faţă
> lectiv, săn ătos, com bativ al m uncito­ o ridice la 9,25 tone. şi capetele cuptorului, să mo- g
rilor fru ntaşi, fa lă de orice abatere.
> ^ Succesul e Intr-adevăr re­ dificăm canalele de fum, să
JENICĂ POPA marcabil şi se datoreşte atit
progreselor înregistrate an de introducem rina bifurcată!1'.
m iner, şef de brigadă an în exploatarea agregatu­
lui respectiv (mărirea greu- Şi azi, In mod frecvent, la
Cîteva propuneri...
ori e cazul puşcarca selectivă. D e a se­ . tăţii şarjelor, scurtarea du- cuptorul nr. 1 se realizează
m enea, biroul o rg a n iza ţiei de partid va Ca să alegi b in e sterilu l din
îndrum a conducerea tehnică a sectoru­ m inereu e n evoie dc lu m in ă b u ­ Ş ratei de elaborare a lor, re­ indici de utilizare de peste
lu i să ia ccie m ai p otrivite m ăsuri (ilu ­ nă. La locu l n ostru do m uncă, în
sp ecial noaptea, lu m in a e cam ducerea numărului orelor de 9 tone oţel pe m.p. vatră şi g
ap ro v izio n a rea la tim p cu m ateriale ş i slab ă. C redem că secto ru l I, de reparaţii la cald şi rece ş.a.),
vagon ete g o a le etc.) astfel îneît fiecare, care ap arţin em , are p osib ilităţi cit mai ales, şi aceasta in- zi calendaristică. Un argu- o
echipă să -şi poată realiza ritm ic sa r ­ su ficien te p entru a m al in stala cepină din anul trecut, apli­
cin ile de plan. cîtev a becuri... P rop u n em în a- cării unei inovaţii. Este vorba o
cest sens să se m onteze un re­ de mărirea capacităţii cupto­
Le prom item fu rn aliştilor că din s e c ­ flecto r p u tern ic, d irija t înspre rului de la 185 ia 360 tone. ment, alături de celelalte, că g
torul n o sfh i vor prim i m inereu cu un Ideea aparţine brigăzii de
conţinut şi m ai b ogat în fier, şi că vom locul nostru de m uncă, pe o ri­ angajamentul de a realiza o
face totul pentru a ne în d ep lin i pianul zon tu l superior.
în m od r itm ic ! şi depăşi In acest an creşte- o
Propunem , de asem enea, ca
IOAN ENAŞCAU şoferii b ascu lan telor să fa că rea de productivitate a cup- g
p arte din b rigăzile de m ineri. In
m iner, şef de b rigad ă, secretarul a ce st fel şo fe r ii vor fi p lă tiţi in toarelor Martin prevăzută d e ' g
o rg a n iza ţiei de partid de la fu n cţie de cum işi realizează b ri­
sectoru l II. găzile p lan u l şi deci vor fi m ai Congresul al Ill-lea al parti- o
in te re sa ţi în a m u n ci cit m ai b i­
Şi din carieră se poate ne, în a servi cit m ai c o n ştiin ­ dului pentru 1965, va fi In- °
da minereu bun
f ă p t u i t .• <>
S în t unii m ineri care caută să „de­ o
m o n streze“ că din carieră nu se poate
da m inereu de bună calitate, întrucit C reşterea in d icelu i de u tilizare a cu p toru lu i nr. lE
a ici s e puşcă în m a să şi se în carcă cu
al oţelăriei M artin nr. 2 — C. S. H u nedoara. E
excavatorul. B rigad a n oastră s-a co n ­
v in s în să că rea lita tea e a lta : şi din
carieră se poate da m inereu bun. Tre-
cios m inerii cu care m uncesc.
In ce p riveşte ca lita tea m in e­
reului, b rig a d a n o a stră a o b ţi­
de m ăsuri a cărui în făp tu ire va n ut rezu ltate bune. S întem ho-
duce în m od sigu r la în d ep lin irea tăriţi în să ca pe viitor să m u n ­
şi ch iar d ep ăşirea obiectivelor cim şi m ai bine p en tru a ridica
ce ni le-am propus. co n ţin u tu l de m eta l în m inereu
cu cel p u ţin 3 la su tă.
In acest sens am intim că ex ­
p loatările vor fi d otate cu un JOACHIM M ODILCA
în sem n at num ăr de fierăstraie
m ecanice, cu 14 fu n icu la re de m iner, şef de b rigad ă
tip W yssen şi M îneciu, cu 4 tr a c ­
to a re K .D . şi U .T .O .S. şi u n lo ­ Dai parteanoastră tot sprijinul!
com otor. Vom trece de asem e­
nea la organ izarea m uncii pe
b rigăzi cu p la ta în acord glob al
la un num ăr cît m ai m are de e x ­ Cu cttva timp în urmă, colectivul oţelăriei agregatelor, ei au nevoie să fie sprijiniţi cit
p lo a tă r i. Martin nr. 2 din Combinatul siderurgic Hu­ mai substanţial cu fontă, fier vechi şi dolo-
nedoara s-a alăturat iniţiativei furnaliştilor mită.
A ceste m ăsuri, pe lîn g ă re a li­ din Călan, angajindu-se să depăşească in
zarea in d icilor de m ecanizare acest an cu 4 la sută creşterea productivi­ Iată ce ne-au declarat in acest sens tova­
stabiliţi, vor duce la creşterea tăţii cuptoarelor Martin, stabilită de Congre­ răşii Nicşţae Guţă, preşedintele comitetului
sim ţitoare a p rod u ctivităţii m un­ sul al Ill-lea al partidului pentru anul 1965.
cii şi red u cerea p reţu lu i de cost. Pentru a-şi putea realiza angajamentul, in sindical la secţia a II-a furnale a C.S. Hu­
afara eforturilor lor. de îmbunătăţire a pro­ nedoara, ing. Petru Stoica, secretar al Comi­
C olectivul nostru de m uncă cesiuni. tehnologic, de folosire raţională u
este h otărit să nu-şi p recu p e­ tetului orăşenesc U.T.M. Petroşani şi ioan
ţea scă efo rtu rile p en tru a da via. Humă, inginer şef al I.M. Ghelar.
ţă an gajam en telor lu ate, p entru
a rea liza în a cest an in d icii s ta ­ Fon4ă... 3.300 tone fontă. In scop u l în d e- In ab atajele m in elor, în in cin ta
b iliţi de C ongresul al Ill-le a al m ultor în trep rin d eri sc m ai gă­
p artidu lu i p entru an ul 1965. La începutul anului colcciivu l n o s­ plinirii a n g a ja m e n t u lu i a m lu a t m a i sesc în sem n a te ca n tită ţi de fier
tru dc m uncă s-a a n g a ja t să producă şi fontă veche care aşteap tă să
in g. CORNEL’ FULGA1 peste sa rcin ile de plan în a cest an m ulte m ăsuri teh nico-organ izatorice, am fie colectate şi exp ed iate că tre
sta b ilit drept unul din criteriile p rin d ; H unedoara. A ceastă treabă o
directorul Întreprinderii forestiere pale a le întrecerii so cia liste sporirea in­ vom fa ce n oi. D e fa p t am şi în ­
d icilo r dc u tiliza re ş i prin a cea sta , sp o ­ ceput m unca de în d ep lin ire a
P etro şa n i rirea p ro d u cţiei de fontă. an gajam en tu lu i lu at p e anul a-
cesta. In lu n a ian u arie am co­
U lterior, pe baza realizărilor obţinu­ lecta t şi p red a t I.C .M . a p r o a p e
te n e -a m s p o r it a n g a ja m e n tu l la 6.000 159.000 kg. m eta le v ec h i.
tone fontă p este plan. G are au fost
aceste rea liză ri? Pentru a răspunde în ­
trebării trebuie să a m in tesc că în luna
m ai a an u lui trecut am obţinut cel m ai P entru viitor, o ţela rii H u n e­
m are v îrf de producţie din istoria e x ­ doarei vor p rim i din p a rtea
p lo a tă r ii a g r e g a ie lo r pe care Ic a v em în noastră un sp rijin şi m ai su b ­
dotare. In lu n a ian u arie a.c. am produs sta n ţia l. A cest lu cru e g a ra n ta t
c u c ir c a 1.000 t o n e f o n t ă m a i m u lt d c de in iţia tiv a tin erilor de la sec­
c ît în lu n a m ai 1961 şi, b in eîn ţeles, ne torul III al m in ei V ulcan, dc a
am d ep ăşit planul lunar de producţie scoate Ia sfirşitu l fiecă ru i şu t o
E se m n ifica tiv faptul că în a cea stă iun? b u cată de fier vech i d in m in ă, de
am rea liza t la fu rn alu l nr. 5 u n îndi h o tă rîrea tu tu ro r u te m iştilo r dîn
c e d e u tiliz a r e dc 1,222 to n e fo n tă pe V alea Jiu lu i de a sp rijin i în cit
m .c. volu m util, ceea cc rep rezin tă un m ai m are m ăsură m u n ca oţela-
su cc es v a lo r o s pentru noi. r ilo r .
A ceste realizări ne-au dat încredere in g. PET R U STOICA1
în forţele noastre. P utem produce fon ­ secretar al C om itetului o ră şen esc
tă m u ltă ş i b u n ă. D c a ltfel, m ă su rile CJ.T.M. P e tr o ş a n i
aer şi acordă atenţia cuveni­ cocs mărunt, uscat, pentru a pe care le-am lu at şi pe care preconi­ Dolamifă...
tă trecerii cauperului de pe reduce in acest fel pierderea ză m a Ie lua în con tin u are, cu m a r fi
„gaz" pe „vlnt“ şi invers, mo­ metalului prin răcire şi for­ m odificarea autom aticii furnalului 6 ca N oi, m in erii d in G h elar, ştim
mente cînd pot avea loc va­ marea de coji, De asemenea, la furnalul 5, asigu rarea din tim p a că v-aţi an gajat să realizaţi şi să
riaţii mari de temperatură. voi face o zidărie bună pentru tuturor p ieselor de schim b n ecesare re­ d ep ăşiţi an ul a cesta creşterea
a elimina perforările. Legat paraţiilor, în locu irea jghiab u rilor de fon- p rod u ctivităţii cu p toarelor p re­
Drept urmare, s-a reuşit ca de aceasta, mă angajez cu tă şi z g u ră la a m b ele fu r n a le , n e d au văzută de C ongresul al ill-le a
in prima jumătate a lunii fe­ printr-o revaraţie la cald a al p artid u lu i p en tru 1965, şi că
bruarie să se lucreze cu o va­ oalelor de mai bună calitate, con vin gerea că ne vom în d ep lin i a n ­ pentru a vă în d ep lin i acest a n ­
riaţie de temperatură de m a­ ga ja m en t aveţi n evoie de d olom i-
gajam en tu l. N oi în ţelegem cerin ţele oţe- tă în c a n tită ţi d in ce în ce m ai
ximum 20°C., ceea Ce repre­ să prelungesc durata de func­ laritor şi îi a sig u ră m în că o d ată că vor m ari;
zintă un rezultat foarte bun. ţionare a acestora de la 80 la
peste 100 de turnări... avea din partea noastră tot sprijinul. In ved erea realizării unei p ro.
La primirea în partid ducţii sp orite de d o lom ită în c a ­
? NICOLAE GUŢA riera T u lea, noi am lu at ch iar de
Săptămina trecută, intr-o la în cep u tu l an ulu i o serie de
adunare generală a organiza­ rAm prezentat citeva aspec­ preşedintele com itetului sin d ical, m ăsu ri. A stfel, a fo st d u b lată
ţiei de bază P.M.R. de la sec­ te din munca furnaliştilor din se c ţia H -a fu rn a le — G. S . in sta la ţia de p rep a ra r e: s-au
torul furnale, zidarul Traian Călan. 'Sînt doar cîteva, rod H unedoara in trod u s o n ouă bandă de tra n ­
Prodan, a fost primit membru al muncii însufleţite a Intre2 sport, un ciur şi u n con casor.
de partid. Tovarăşii l-au între­ gului colectiv de furnalişti, in­ Fier vechi... D e asem enea, s-au in trod u s în ­
bat cu ce va contribui el la tre care şi Vasile Voicat ioan că două screpere. T ot lu n a tre­
realizarea angajamentului sec­ Pascaru, Vasile Bălteanu, Mar­ Ştim că o ţela rii h u n ed oren i cu tă am d esch is o n ou ă carieră,
cel Semciuc, Ioan Blaj, Dumi­ so licită can tităţi tot m ai m ari de iar în viitor, u rm ează să m ai
torului de a se depăşi indicii tru Marin, din fotografia de fier vechi. Şi m ai ştim că ei s-au deschid em una.
de utilizare prevăzuţi pentru faţă. Ele sînt suficiente insă an gajat să realizeze şi să d ep ă ­
anul 1965. Iată ce a răspuns pentru a dovedi că fiecare şească în acest an sarcin a stab i­ In afara celor a m in tite au m ai
om, întregul colectiv, luptă cu lită de C ongresul al IH -lea al fo st lu ate de curînd o seam ă de
tov. Prodan : avlnt pentru realizarea inte­ p artid u lu i p entru anul 1965, de m ăsu ri o rg a n iza to rice. Şi, b in e­
a spori p rod u ctivitatea cu p to a ­ în ţeles, p e p arcu rs vom lua noi
— Mă voi îngriji ca fonta grală a angajamentelor. relor M artiu cu 40 la su tă fa ţă m ăsuri, p rin care să vă putem
de realizările an u lu i 1959. asigu ra d olornita n ecesară.
din oale să fie acoperită cu N. ANDRONACHE
H otărîrea lor este în d răzn eaţă IOAN HUMA
şi fru m oasă. P entru a o p utea in g in e r ş e f a l 1. M . G h e la r
în fă p tu i în să, au nevoie, a şa cum
au a ră ta l-o de m u lte ori, de c a n ­
tită ţi to t m ai m ari dc fier vechi.
N oi u te m iştii din V alea Jiului
Ie p u te m da u n a ju to r p r e ţio s .