Page 72 - 1962-02
P. 72
p af. 4 brum o® w m m m iv i Nr. 2226
-&TZ3ZZ2ZXTXovaVKV/JZ+Tmvr*^7?’XiUXKKrat•«?»tOBKBgPMagBn' ?í«tXlZZXSBBSBV&ZUZnZBSnnfo'&.*!Z^
TWiUKHi3PBei33Lg3g?TO2o S ^ fi-i'rT<-r ^~«rt^'^líuímaíaBú
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I Cosmonautul american John Glenn
a efectuat un zbor de trei rotaţii
in jurul Pămînfului
CAPE CAN AVER AL 20 (A ger- s-a co m u n ica t de p e P ăm în t sa
p v es). treacă la sistem u l m anu al de
La 20 feb ru a rie, ora 8,48 (o ra o rie n ta r e a n a v ei.
lo ca lă ) la C ape C anaveral a fost P este cîtva tim p cosm on au tu l
lan sată n ava cosm ică am erica am erican a com u n icat sta ţiu n i
a r m — cerinţă i titrau oaie»! Popoarele Am erica Latine nă „F rien dsh ip 7“ la bordul că lor terestre că o rien tea ză fă ră
reia se a fla co sm o n a u tu l John d ificu ltă ţi n ava în C osm os cu
G len n jr., lo co ter.en t-co lo n el al aju toru l sistem u lu i m an u al.
iiiwRiiHiHiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifliiiiRM itiinimiiiiii’j condam nă p reg ă tirea unei in fa n te r ie i m a rin e a S.U .A . La 13 G lenn a com u n icat, de a sem e
m inu te după la n sa re n ava co s nea, că atun ci cînd nava a zbu
„ C e a mai importantă proLiema R. P. Polonă noi agresiuni îm potriva Cubei m ică s-a p la sa t pe orb ită. rat deasupra O ceanului P acific,
a ob servat m ii de p a rticu le m ici
// şi R.O. Germană sprijină HAVANA 20 (A gerpreş). — siu n i îm p o triv a C ubei, a ra tă că Joh n G lenn a efe ctu a t p rim a reflectînd lu m in a solară, care se
„A vînd în ved ere că la C on fe a cea sta con firm ă p e d ep lin ca r o ta ţie în ju ru l P ă m in tu lu i în 89 d ep lasau cu aceeaşi viteză ca şi
a ^ileîor noastre propunerea sovtaiic! rin ţa de la P u n ta del E ste g u racteru l crim in al al p oliticii g u de m inu te p e o orb ită cu u rm ă nava.
vern ele ţărilor din A m erica C en vernului, care a îm p in s ţara torii p a r a m e tr i: ap ogeu l — 256
D BLH I 20 (A g erp reş). — tal se in tîln esc destul de regu VARŞO V IA 20 (A g erp reş). — trală au ad op tat o poziţie de su b în tr-o acţiu n e d em nă n u m ai de k ilo m e t r i, p e r i g e u l — ICO fie k i în a in tea în cep erii celei de-a
„C ea m ai im p ortan tă p rob le lat pentru a d iscu ta d iferite A genţia PAP a tran sm is răs ordonare fa ţă de in teresele im dispreţ. D eclaraţia ch eam ă p o lom etri. R adioul a tran sm is vo- treia ro ta ţii G lenn a co m u n ica t
m ă a zilelor n oastre este în frî- problem e. D e ce nu vor ca d u p ă p u n su l R ep ub licii P op u lare Po. p eria lism u lu i S.U .A ., o r g a n iz a ţii p oru l să apere p rin to a te m ij cea lu i G len n din C o sm os. „O că s-a în registrat o d efecţiu n e
n area cu rsei în arm ărilor şi cr ea o în treru p ere de şa p te ani, să lon e la m esa ju l lu i N. S. H ruş le p o p u la re o g lin d in d v o in ţa loacele d rep tu l p opoarelor la p anoram ă extraord in ară“, a în siste m u l de co n tro l a u to m a t
rea u n ei baze train ice pentru se în tîln ea scă din n ou la G ene- ciov, din 10 feb ru arie. reală a p op oarelor din A m erica au tod eterm inare şi p rin cip iu l sp u s el. G leen a co m u n ica t că în al altitu d in ii, care a fo st în să
co ex isten ţa om en irii şi p en tru va cu şefii statelor so cia liste şi în răsp u n su l R. P. P olon e se C en trală îşi exp rim ă ad eziun ea n ein terven ţiei. m om entul cînd a în cep u t sta rep a ra tă dc el.
d ezvoltarea civ iliza ţiei“, — scrie neutre, pentru a d iscu ta cea m ai arată că este îm p ărtăşită în tru ferm ă la cea de-a doua d ecla rea de im p on d erab ilitate s-a sim
ziarul „Ju gantar" în articolu l im p ortan tă p rob lem a a lu m ii ? totu l p ărerea exp u să în m esajul raţie de la H avana, care a ară dr ţit excelen t. El a sp us de asem e D upă cum tran sm it agen ţii
să u de fo n d . „ P o rn in d d e Ia lu i N . S . I îr u ş c io v Ca lu c r ă r ile ta t în m od lim p ed e şi ju st a d e n ea că zborul d ecu rge norm al. le a m er ica n e de p resă , n a v a c o s
aceste con sid eren te, p rim u l m i P rop un erea de a se organ iza C om itetu lu i celor 18 sta te p an. vărata cale a lu p tei de eliberare M ANAGUA 20 (A gerpreş). — D up ă cea de-a doua ro ta ţie re m ică ,,F rien d sh ip -7“ a am erizat
n istru sovietic, N. S. H ruşciov, a această con ferin ţă serveşte unui tru dezarm are să în ceap ă la n i a ţărilor n oastre de sub jugul Cel d e-al 5-lea C ongres n a ţio p rezen ta n ţii A d m in istraţiei n a în O cean u l A tla n tic, la o ra 14,43
p rop us ca cea m ai im p ortan tă scop precis şi anum e; elab orării velul şefilor de sta te sau gu ver op resiu n ii im p erialiste, se sp u nal al C onfederaţiei m u n citori ţio n a le p en tru prob lem ele aero (o ra lo c a lă ) — 21,43 (o ra B u cu -
co n ferin ţă a celu i m ai im p or m ijloacelor con crete p en tru sa l ne şi se com u nică to to d a tă că ne în tr-o d eclaraţie com u n ă a lor din N ica ra g u a a a d o p ta t o n a u ticii şi sp a ţiu lu i cosm ic reştiu îu i) după ce m ai în tîi au
tan t com itet să-şi în ceap ă lu cră varea om en irii, p en tru salvarea P o lo n ia este g a ta să p avticip e la reprezen tan ţilor d iferitelor p a r rezolu ţie in sp rijin u l revolu ţiei (N A SA ) au d eclarat că toate sis fost puse în fu n cţiu n e cele două
rile cu p articip area şefilor g u a ceea ce este m ai scum p decît a cest n iv el în p rim a fa ză a lu tid e p o litice şi o rg a n iza ţii ale cubane în care se arată că tr e tem ele n avei fu n cţio n ea ză bine p araşu te care au redus viteza
vernelor co in teresa te“. orice om ului. N oi con sid erăm crărilor C om itetu lu i. m u n cito rilo r şi ţă ra n ilo r din buie ap ărat p rin toate m ijlo a dar că la sfîrşitu l prim ei rota de coborîre. P u ţin m ai tîrziu
C riticîn d p o ziţia p u terilor oc că ar fi fo a rte bine să se în G u atem ala, Salvador, H on d u cele p rin cip iu l n ein terven ţiei şi can su la şi cosm on au tu l au fost
cid en tale, ziaru l scrie : „E ste ceapă această con ferin ţă pentru A rgum entele îm p otriva unei ras, N icaragua, C osta-R îca şi d rep tul p opoarelor la au tod eter ţii au fost în reg istra te m ici de recuperate de un elicop ter al
n ecesar să se am in tească aci că dezarm are la nivelu l şefilor de asem en ea în tîln iri, se sp u n e în P an am a, care v izitea ză în p re m inare. ’•'•arînei a m e r ic a n e . I o h n G le n n
şefii statelor b locu lu i occid en - state, aşa cum a propus H ruş răspu ns, sîn t n econ vin gătoare. zent Cuba. fecţiu n i în sistem u l au tom at de a declarat că sc sim te foarte
c io v “. Ele d oved esc doar că p u terile dr b in e .
occid en tale nu m an ifestă b u n ă ¦dr orien ta re a n avei. Lui G lenn î
voin ţa în ved erea lu ării de m ă SA N SALVADO R 20 (A ger-
„ O noua dovadă a Ltmelor intenţii suri reale p en tru dezarm are. GUATEM ALA CITY 20 (A ger- pres). — Situaţia din Guyana Britanică
p res). —
sale U n iu n ii ovietice it O rgan izaţia stu d en ţilo r de la Tulburările au încetat
O d eclaraţie com ună sem n a U n iv ersita tea n a ţio n a lă din S a l
BAG DAD 20 (A gerpreş). — La B agd ad a fost prim ită cu BERLIN 19 (A gerp reş). — tă de n um eroşi lid eri ai unor vador a d at p u b licităţii o d ecla. G EORGETOW N 20 (A gerp reş). - B ritan ică s e a flă într-un punct cen tral
Propunerea p reşed intelui C on aprobare d eclaraţia m inistrului L uind cu v în fu l în fa ţa p ro feso p artid e p olitice, ai unor o rgan i raţie care con d am n ă p olitica D upă cum anunţă a g en ţia U nited al co m u n ica ţiilo r nord-sud în em isfera
siliu lu i d e M in iştri a l U .R .S.S., 'A facerilor E x tern e al Irak u lu i rilor şi stu d en ţilo r de Ia Ş co a la za ţii sin d ica le, de tin e re t etc., S.U .A . de in te r v e n ţie în tre b u rile P ress In ternational, tulburările pro occidentală. Im portanţă ei strategică
N. S. H ruşciov, ca lucrările C o H ashîm Jaw ad privin d p ro p u teh n ică su p erioară din D resd a, precum şi de cu n oscu ţi scriitori in tern e ale ţă rilo r din A m erica v o ca te la G eorgetow n (G u yan a B rita poate fi ap reciată ţinînd sea m a că ea
m ite tu lu i celor 18 p en tru d e n erea lu i N . S. H ruşciov. „ D e m inistrul A facerilor E xterne al şi d ep u ta ţi din G u a tem a la , re- L atin ă. D ecla ra ţia su b lin iază că n ică ) dc elem en tele h u lig a n ic e a fla te în s e a flă la n u m ai 15 m in u te d e zb or
zarm are să fie în cep u te la n i claraţia m inistrului A facerilor R .D .G ., L. B olz, a d ecla ra t că ferin d it-se la fa p tu l că preşed in- S.U .A . au a ju n s p în ă a co lo in slu jb a co lo n ia liştilo r au în cetat, iar in de cartieru l g en era l din T rinidad al
velu l cel m ai în alt a găsit un E x te r n e J a w a d , sc rie zia ru l ,,A1- gu v ern u l R .B .G . sa lu tă p ro p u tele gu atem alez Y digoras Fuen- cit au ord on at guvernelor d ife stitu ţiile şi m a g a zin ele îşi reiau a cti flotei S.U .A . din A tlanticul de sud, scrie
larg ecou în Irak. B ilad “, corespunde ad evărate n erea p reşed in telu i C onsiliu lui tes a accep tat ca G u atem ala să ritelor ţări s~ organ izeze o b lo v ita tea . P otrivit utiui com u nicat al M i ziarul. Z iarul d ezv ă lu ie că W a sh in g
„O pinia p ub lică irakiană a lor id ea lu ri ale p o litic ii e x te r de M in iştri al U .R .S.S., N . S. fie fo lo sită ca centru pentru p re cadă econ om ică îm potriva C u n isteru lu i M arinei al A n gliei, cele 5 tonul a cerut anul trecut A nglei „să
aprobat propunerea şefu lu i g u no a Irakului, care m ilitează H ruşciov, îu legătu ră cu p a rti g ă tir e a m e r c e n a r ilo r S.U .A . şi bei şi să suprim e m işcările d e n a v e a le flotei m aritim e m ilitare en nu se g ră b ea scă “ în a prom ite G u
vernului sovietic, a d eclarat cu îm potriva p actelor şi alian ţelor cip area şefilor de guverne la ca b ază în ved erea u n ei agre g le z e a v în d la bord p e ste 1.000 d e m a y an ei B ritan ice in d ep en denţa com pletă.
n oscu tu l activist pe tărim ob agresive, pentru asigurarea p ă lu crările C om itetu lu i celor 18 m ocratice şi o rg an izaţiile d em o rinari şi ofiţeri, continuă în să să sta
ştesc Ibraghim K ubba, fo st m i state p entru dezarm are, care ţio n e ze în a p ele G u yan ei B ritanice. Intr-o coresp o n d en ţă din G eorgetow n ,
nistru a l E conom iei al Iraku cii in tern aţion ale,.. Salutăm vor avea Ioc la G eneva. cratice d in ţă rile resp ective. M in isteru l A viaţiei al A n gliei a tri ziarul „D a ily W orker“ su b lin iin d in te
lui, unui coresp on d en t al a g en m is în G u yan a B rita n ică 5 a v io a n e de resele m arilor m onop olu ri en g le z e în
ţiei TA SS şi al p ostu lu i de ra această declaraţie care co n fir P e s te 5 m SIiofi&ne d e p a r t ic ip a n ţ i tip S h ak leton , 3 a v io a n e a le aviaţiei G uyana, arată că firm a britanică „B o-
dio M oscova. A ceastă p ro p u n e m ă lin ia an tiim p erialista a p o m ilitare de transport şi două a v ioan e oker B rothers A tcC onnel“ este în pre
re este im p ortan tă pentru că liticii noastre şi sperăm că la o fe n s iv a de p rim a v a râ c iv ile . zen t cea m ai m are so c ieta te din a c e a s
p erm ite să se sco a tă problem a eforturile luptătorilor îm potriva P resa en g leză arată că adevăratele tă ţară. P e d e a ltă parte, partidul de
d ezarm ării din im p asu l in care a o a m e n ilo r m u n c ii d in J a p o n ia forţe care s-au aflat în sp atele acţiu dreapta F orţele U nite, condus de m a
a fost adusă de cercurile m ili- im perialism ului vor fi în cu n u n ilor a n tig u v ern a m en ta le în G uyana rele a fa cerist D ia g u a ir care a incitat
ta riste-im p erialiste, precum şi nate de su cces“. T O K IO 20 ( A g e r p r e ş ) . —- şi Ia o ex tin d ere şi m ai la rg ă a B ritan ică în în cercarea de a am îna acţiu nile ant'gu vernam en tale, scrie
de cei care prom ovează aceas La 20 feb ru arie, a în cep u t m işcării în ap ărarea in tereselor acord area in d ep en d en ţei a cestei ţări, ziarul, este a cela şi partid care în A du
o fen siv a de prim ăvară a oa m e oam en ilor m un cii şi a d rep tu sîn t acele forţe care reprezintă in te narea le g isla tiv ă nu a v o ta t pentru re
n ilo r m u n cii d in J a p o n ia în rilor lor d em ocratice. resele im perialiştilor din A n glia şi zolu ţie cerînd A n gliei să fixeze data
ap ărarea in tereselor lor vitale şi S.U .A . independenţei G uyanei B ritan ice pen
drep turilor dem ocratice. P e în 'P articip anţii la m itin g au tru an u l 1962.
treg cu p rin su l ţării au avu t loc ad op tat cîtcva rezoluţii, care cu Intr-un editorial, ziarul „D aily
p rin d cererile v ita le ale oam e-
n um eroase m itingu ri şi dem on- ^ jîor" ? u n c ii'j a p o n e z i'
tă p o litică periculoasă. P ropu JJLL stra ţn . La ch em area celor m ai M itingu rile şi d em on straţiile S k etch “ vorbeşte despre „team a“ pro Mesajul adresat
n erea lu i N . S. H ruşciov c o n m ari organ izaţii sin d icale ale oam en ilor m un cii d in Jap on ia v o c a tă la G asa A lbă d e p o litica lui poporului
stitu ie o n ou ă d ovad ă a1 b u n e ţa rii — C onsiliu l G eneral al con tin u ă. .lagan , cu atît m ai m ult cu cît G uyana
lor in te n ţii a le U n iu n ii S o v ie S in d ica telo r din Ja p o n ia şi F e de primul ministru
tice şi a p oliticii sale con sec d era ţia S in d ic a te lo r N eu tre, Ia ;¦ Cheddi Jagan
ven te, în d rep tată spre în tări a cţiu n ile u n ite din 20 feb ru arie
rea p ă cii în în trea g a lu m e“. au p a rticip a t p este cin ci m ili. In legătură cu tratativele G EO RG ETO W N 20 (A g erp reş).
oan e de oam en i.
T oţi cei cărora le este scum pă Tată cu m în fă ţi M ari m itin gu ri au avut loc la îranco-algeriene în tr-u n m esaj adresat poporu
p acea aprobă efortu rile U n iu şează ziarul grec T okio. In zorii zilei de 20 fe lu i Ia 19 feb ru arie, p rim u l m i
n ii S ovietice pen tru rezolvarea
problem elor in tern aţion ale pe .„Avghi“ p e fab ri b r u a r ie , sp r e P a r c u l H ib ia s -a u PARIS 20 (A gerp reş). — le C o n siliu lu i n a ţio n a l al revo- n istru al G u yanei B ritan ice,
ca lea tra ta tiv elo r şi în contorr lu ţieî. Se co n sta tă to tu şi că, dacă C heddi Jagan, a su b lin iat că în
m ita te cu prin cip iile co ex isten can ţii d e m oarte din în d r e p ta t c o lo a n e d e d e m o n A genţia F rance P resse an u n ţă cea m ai grea etapă a fost depa- cercările p artid elor de op oziţie
ţe i p aşn ice. M esajul, ad resat de sită, răm în e în că un oarecare de a răstu rn a gu vern u l legai,
N. S. H ru şciov . şe filo r sta telo r S.U .A . care sc îm str a n ţi p u r tîn d p a n c a r te p e care clrum de. stră b ă tu t în a in te de a creînd dezordine, au eşu a t. A nul
bogăţesc dc pe erau scrise lozin cile cu reven d i. ca m a rţi a avu t loc o şed in ţă a se ajunge la sem narea d efin i acesta, a arătat p rim u l m in is
şi gu vern elor rep rezen tate în urm a înarm ărilor nu c ă r ile o a m en ilo r m u n cii ja p o . G u v er n a lu i P ro v izo riu al R e p u tivă a acordu rilor Ia care s-a tru, G u yana B ritan ică va deveni
C om itetul pentru dezarm are, ajuns şi la p roclam area în cetă in d e p e n d e n tă .
cleare. n e z i: „Cerem m ajorarea sa la . b licii A lgeria în cad ru l căreia rii fo cu lu i“.
este ap rob at în tru totu l de p arti viilor şi sta b ilirea u nu i salariu au fo st ex a m in a te rezu ltatele D upă cum relatează coresi
zan ii p ăcii; căci o con ferin ţă „ L ’H u m a n i t é “ s ü b t i t l u l „ P e n p o n d en tu l din G eorgetow n al
la n iv el în alt ar con trib ui la m inim g a ra n ta t“ , „P rotestăm tra ta tiv elo r fra n co - algerien e tru ca sp era n ţele să d evin ă rea agen ţiei F ran ce P resse, Jagan a
în ţeleg erea reciprocă şi la co lita te“ , p u b lică un articol al lui c h e m a t p o p o r u l să se u n e a sc ă in
laborare. . îm p o t r i v a r a ţ i o n a l i z ă r i i c a p i t a c a r e a u a v u t l o c în t r e 11 ş i 18 E tien n e F ajon , în care se sp u jurul P artid u lu i p opu lar-progre-
ne p rin tre altele : „Se pare că sist p e care îl con d u ce.
liste a p rod u cţiei care aduce şo feb ru arie. D up ă acea stă şed in ţă sem n area u nu i acord a d even it
p osib ilă, dar p a cea în A lgeria P rim u l m in istru a relevat că
m aj şi în ră u tă ţirea con d iţiilor nu a fo st d at p u b licităţii n ici nu a so sit în că. D ram a a lg eria tulb urările p rovocate de elem en
nă nu a p arţin e în că trecu tu lui. tele de d reap ta d in a cea stă co
de tra i“, „Să în ceteze com p lotu l un com u n icat. M in iştrii alg e E ste n ecesar să se con tinu e lon ie en gleză, au dus la sa cri
lu p ta p entru p ace în ain te de a ficii de vieţi om en eşti şi la d is
rea cţiu n ii ja p o n o -su d co reen e“ , rieni, m em bri ai C on siliu lu i N a tru geri. „C ond ucătorii rebelilor,
sa lu ta victoria d efin itivă. A tîta a arătat p rim u l m in istru , au a c
„V om ob ţin e in d ep en d en ţa, d e ţio n a l al R evolu ţiei A lgeriene ţion at ca n işte fa scişti, lacom i
tim p cît acordul, p rivin d în ch e de p utere în p ofid a d em ocraţiei.
m ocraţia şi p a cea “. (organ u l rep rezen tativ în fa ţa Nu vom adm ite n iciod ată acest
ierea p ăcii nu va fi în ch eiat, p o lu cru “.
La ora 10 a în cep u t m itin gu l căruia este răsp u n zător gu ver
nul p rovizoriu ), vor p leca joi porul va trebui să răm în ă v ig i
oa m en ilo r m u n cii din T okio.
D in p rezid iul m itin gu lu i, au fă la T rip oli, u nd e u rm ează să se len t şi să-şi in ten sifice acţiu n ile
în tru n ea scă a cest C onsiliu , p en p en tru ca să se aju n gă la o pace
tru a exam in a rezu ltatele tra
P E S C U R T ® PIE SCURT ©P E S C U R T © P ÍE S C U R Tc u t p a r t e d e p u t a ţi c o m u n iş ti şi adevărată".
socialişti, conducători ai m işcă
SOFIA. — In după-amiaza si te, care întreprinde o călătorie ta tiv e lo r .
lei de luni, 19 -februarie, s-a printr-o serie de ţări din Euro SINGAPORE. — După cum rii sin d ica le. C om entin d ştirile referitoare
deschis la Sofia foto-expoziţia pa şi Asia, a sosit la 20 februa anunţă agenţia UPI, un purtă
„Monumentele arheologice ro- rie la Roma. La sosire Robert tor de cuvînt al flotei mariti S igh em ori, lid er al P artid u lu i la tra ta tiv ele fran co-algerien e,
Kennedy a declarat că va avea me militare engleze a declarat S ocialist şi d ep u tat în p a rla „L iberation “, sub sem n ă tu ra tri
mineşti“. întrevederi neoficiale cu mem m ent, a sa lu ta t p e d em onstran ţi. m isu lu i său sp ecia l, C laude Es-
DAR-F,S-SALAM..— La 18 fe orii guvernului italian şi va fi că peste 50 nave de război, Iti c u v în ta r e a sa , el a a r ă ta t că tier, serie : „D up ă ce am d is
primit de papa loan al XXIII- lu p ta oam en ilor m uncii ja p o cu ta t p erson al cu m ai m ulţi
bruarie, în Parlamentul statu lea. aparţinînd unui număr de opt nezi din p rim ă v a ra a cestu i an m em bri ai d elegaţiei algeriene
lui Tanganica s-a anunţat ho- ţări ale Commonwealthului, vor se d esfă şo a ră în co n d iţii cîtid
lărirea de a se crea o comisie MANILA. — Potrivit relată m ononolis+ ii jap o n ezi op u n o fen
de africanizare a tuturor ser rilor agenţiilor occidentale de
viciilor civile din Tanganica. presă blocul militar SEATO va lua parte la aplicaţiile navale siv e i d e p r im ă v a r ă a o a m e n ilo r la T u n is , c r e d c ă p o t r e z u m a s i
organiza Intre 2 martie şi 12
Guvernul a hotărit ca in pos aprilie largi manevre amfibii anuale ale Commonwealthului, m un cii, fron tu l u n it al cap ita- tu a ţia în felu l u rm ă to r : rezu l Perspectivele încetării războiului
turile deţinute pînă în prezent care încep la 26 februarie la lu lu i. S ig h e m o r i a c h e m a t Ia ta te le ob ţin u te d u p ă a ceste zile din A lg e ria provoacă furie
de străini să fie numiţi afri THncomalee (Ceylon). în tărirea rînd urilor p a rticip a n do d iscu ţii, sîn t în an sam b lu p o
zitive, dar G uvernul P rovizoriu
ţilo r la o fen siv a din p rim ăvară
al R ep u b licii A lgeria treb u ie ca, Si rîn d u ! b a n d e lo r O .A .S .
cani. După cum se ştie, chiar pe insula Mindoro. Să înceteze uneltirile S.U.A, în ain te de a trage con cluziile PARIS 20 (A gerpreş). — tom ate asupra unui hotel că
după proclamarea independen CIUDAD DE PANAMA. — d efin itive să a ştep te delib erări. In tim p ce s-a an un ţat că o ruia i-a u p ricin u it serioase p a
ţei., in Tanganica au mai ră în Asia de sud-est! d elegaţie a gu vern u lui francez gube m ateriale şi asupra unui
mas aproape 1.300 de englezi După cum anunţă coresponden înscenarea unui proces a dus tratative cu o delegaţie autom obil ce ieşea dintr-un
care deţin posturi în serviciile tul agenţiei Prensa Latina, HANOI 20 (A gerpreş). — lungul litoralului su d -v ietn a - împotriva redacterului-şef a F ron tu lu i de eliberare n a ţio sp ital. C ei patru ocu p anţi ai
compania „Panama Canal Cor m ez. nală a A lgeriei pentru reg le a u tom ob ilu lu i au fo st ucişi.
civile. poration“, aparţinînd guvernu M isiunea de legătu ră a A rm a al ziarului L'Humanité m en ta rea problem ei algeriene,
TOKIO. — Mai multe orga lui S.U.A:, a realizat în decurs H o tă rîrea S.U .A . de a tr im ite fa sc iştii d in O .A .S., d u p ă cum F rance Presse relatează, de
de o lună venituri a căror sumă tei P opulare vietn am eze a c e co n tra to rp ilo a r e de e sca d ră in PARIS 20 (A gerpreş). — relatează a g en ţia F rance Pres a sem en ea , că la A lger, în n o a p
nizaţii şi partide politice demo depăşeşte. de peste patru ori apropierea litoralu lu i V ietn a A utorităţile franceze au în se, „au d ecla n şa t la A lger un te a d e lu n i sp re m arţi, la un
cratice din Japonia au adresat arenda anuală pentru exploata rut C om isiei in tern a ţio n a le de m u lu i de sud, se spune în m e sc e n a t un. p ro ces lu i R en é A n- nou val de violen ţe şi teroare“. d ep o zit m ilita r din a cest oraş,
o scrisoare ambasadei Olandei rea canalului pe care această saj, am en in ţă secu ritatea R. D. drieu, red a cto r-şef ai ziarului In cu rsul zilei de luni, pe fa s c iş tii d in O.A.S. au să v îr şit
din Tokio în care cer ca acea companie a plăteşte guvernului supraveghere şi control in V iet V ietnam şi agravează în corda ' „ L ’H u m a n it é “. E l e s t e a c u z a t stră zile A lgerului a u a v u t loc un nou furt de arm e. Ei au
stă ţară să înapoieze neintir- panamez. rea în îndoctrin a şi în A sia de de „divulgare, a u nu i secret ciocn iri sîn geroase între b a n d e fu r a t 36 d e p u şti, 16 ca ra b in e
ziat Irianul de vest Indoneziei. nam să in tervin ă şi să interzică su d -est. m ilita r“ în legătu ră cu in fo r le d e fa s c iş ti d in O .A.S. şi p o ş i 12 arm e a u to m a te, p recu m
şi o m are ca n tita te de m uniţie.
ROMA. — Robert Kennedy, trim iterea c o n tr a to r p ilo a r e lo r In în ch eiere m isiu nea de le
ministrul Justiţiei al Statelor Uni-
de escadră am ericane in V iet
nam ul de sud, D upă cum an u n
ţă A gen ţia V ietnam eză de In
form aţii, în m esa ju l adresat la
19 feb ru a rie C o m isiei in te r n a g ă tu ră cere C o m isiei in te r n a m a ţia a p ă r u tă în ,,L 'H um an ité" liţie care s -a u so ld a t cu n u m e O bservatorii p o litici din P a
Samavolnicii poliţieneşti în insula Reunion ţionale de supraveghere şi con- ţionale de supraveghere şi co n la 8 noiem brie an u l trecu t cu roşi m orţi şi răniţi, printre care ris sîn t de părere că in te n sifi
, trol în V ietnam , m isiu n ea de trol în V ietn am să in tervină privire la ev en tu a lita tea unei m u lţi din rin d u riie p o p u la ţiei carea acţiunilor teroriste ale
SAIN T -D EN IS (In su la R eu m un citori au fo st sch in g iu iţi cu legătură a A rm âţei P opulare fără în tîrziere în acţiu n ile a u noi exp lozii nucleare franceze p aşnice. u ltracolonialiştilor este d eter
a tîta sălb ăticie la p o liţie, în eît vietn am eze an u n ţă că după torităţilor su d -vietn am eze şi în S ahara. E ste sem n ificativ F ăcînd un bilan ţ al victim e m in a tă şi de fa p tu l că în urm a
n io n ) 20 ( A g e r p r e ş ) . —
Z ia r u l „ L ’H u m a n i t é “ r e l a t e a ch iar şi după O să p tă m în a , cînd crearea la Saigon a unui co a m er ica n e şl să c e a r ă S.U .A . să fa p tu l că a ceea şi in form aţie a lor a te n ta te lo r d e lu n i a le tiatativelor fran eo-algerien e se
ză că m u n citorii d in in sula au fo st aduşi în fa ţa trib u n a m a n d a m e n t m ilita r a l S.U .A . renunţe im ed iat la trim iterea fost pub licată de un num ăr de O .A .S., a g e n ţia F r a n ce P resse în trevede p ersp ectiva încetării
R eunion arestaţi săp tăm în a tre lelor, ră n ile Ie m a i sîn g er a u . M in isteru l d e R ă zb o i al S.U .A . contratorpiloarelor de escadră ziare b urgheze, printre ca re „Le scrie că au m urit 27 d e p er războiului din A lgeria. .
cu tă cu p rileju l reprim ării de A lţii au ap ăru t în fa ţa trib u n a in ten ţio n ea ză sa trim ită în cu - în V ietn am u l de sud, să -şi r e M onde“, „P aris-P resse LTntran- soan e, iar a lte 23 au fo st ră
către p o liţie a m an ifestaţiilor lelor cu feţele tu m efia te. P rin rînd acolo cîteva contratorpi- tragă u n ităţile arm ate de a co sigean t“, „France-Sofr“. îm p o n ite . R eferin d u -se la a cea sta a g e n
organ izate de m un citorii de pe tre m a n ifesta n ţii ju d ecaţi se loâre din flo ta a 7 -a am erica lo, p ersonalu l m ilita r şi arm a triva acestora, însă, au torităţile ţia U PI vorbeşte d e „tem eri de
p la n ta ţii, a u fo st c o n d a m n a ţi Ia a flă m ulţi ad olescen ţi ş i ch iar m en tu l in trodu s în a cea stă ţară n u au a n u n ţa t urm ăriri ju d i F asciştii au in tensificat, de o în cercare d e lovitu ră de sta t
ţrei an i în ch isoare. P u p ă ares. c o p ii, V ir s ta lor, v a r ia z ă în tr e asem enea, aten tatele cu bom be din p artea O .A .S.-uIui“ p en tru
ţaV ea lor de către jan d arm i, u n ii Î l si 17 ani. nă care se vor deplasa d e-a pe cale n elegală. ciare. şi a u d esch is fo c u l cu arm e a u m en ţin erea „ A lgeriei fra n ce ze“.
R ed a cţia ş i ad m in istraţia z ia r u lu i: ştr. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 188, 189, 75, 674. T axa p lătită în hum erar co n fo rm ap robării D irecţiei G en erale P -T .T .R . nr. 263.328 din 6 n oiem brie 1949. — T ip a ru l: în trep rind erea F oii g ra fică „ t M ai“ — D eva.
