Page 73 - 1962-02

V lü i'.t

P îlO tK T A IÎI TUN TO A TE Ţ Ă R IL E , W NIŢI-VA !

INDICII PREVĂZUŢI PENTRU,ANUL 1965

ÎM B R Ă Ţ IŞ Ă M INIŢIATIVA

In iţia tiv a „S ă rea liză m in 1962 In anul 1965 se prevede să lu ­ — in tro d u cerea u n u i sistem !

in d icii p revăzu ţi p en tru an ul crăm cu un consum sp ecific de ju d icios de urm ărire a con su ­

1965“, a stîrn it un viu in teres lem n de m in ă sub 13 m .c. p e m u lu i de m a te ria l lem n o s p e

in rind ul m uncitorilor, in g in e­ m ia de ton e. A vem to a te co n ­ sectoare şi b r ig ă z i;

Anul XIV. Nr. 2227 Joi 22 februarie 1982 4 pagini 20 bani rilor şi teh n icien ilo r de la în ­ d iţiile să realizăm în că în anul — reducerea consum ului de
treprinderea noastră. N oi am ur­ 1962 acest indice. Ia tă şi prin­ m aterial lem n os va con stitui un
^aMiA^miLaaaabiffiBBHnBMg^ gaB ^ m ^ggw aaB g g g g cip alele m ăsuri care vor fi a p li­ criteriu de b ază ai în trecerii
gsg?a!tgtrejcagCT3zgi m ă r it c u m a c e a s t ă i n i ţ i a t i v ă v a ­ ca te în acest scop : so cia liste, fă c în d u -se o largă

lo r o a s ă , a p l i c a t ă m a i în tii. la'

Oamenii muncii din regiune COTIDIENE fu rn a lele din C ălan, a fost îm ­ — extin d erea m etodelor de p o p u la riza re în ju ru l lui.
b răţişată in tr-u n tim p scurt de exp loatare de m are p rod uctivi­ M uncitorii, in gin erii şi te h n i­

un num ăr m are de colective de ta te la circa 50 la su tă din v o ­ cien ii noştri sint în să h otărîţi
lu m u l p ro d u cţiei şi red u cerea în să nu se oprească aici. Sub
se angajează să îndeplinească censfnjcîil în G. Â. C. Primul avans m u n c ă d in r e g iu n e . A zi s e în ­
cu cinste sarcinile trasate de par trec pentru a realiza in dicii a cela şi tim p a ab atajelor vechi, îndrum area o rg a n iza ţiei ¦ de
C o lectiv iştii din sa lu l V ilcelc R ele, bănesc prevăzuţi de C ongresul al III-
raionul H aţeg, au hotărît să co n stru iască care sin t cei m ăi m ari con su ­ partid, ei vor căuta şi valori­
Dezbătînd pe larg In cadrul unor însufleţite adunări posib iiităţile concre­ în a c e s t a n u n g r a j d p e n tr u 100 c a p e t e In a cest an co ­ lea al p artid u lu i p en tru 1865 şi m atori de lem n de m in ă (m e­ fica to a te p osib ilităţile pentru
te de realizare şi depăşire a sarcinilor de plan. scoţind la iveală noi şi noi re­ b o v in e , u n p ă tiil cu c a p a c ita te a d e 20 le c tiv iştii din satu l îu rn a liştii şi oţelarii de la H u ­ tod ele de m are p rod uctivitate a extin d e cit m ai m ult v a lo ­
zerve interne, venind cu propuneri preţioase de măsuri tehnice şi organiza­ tone, o rem iză etc. B ejan au contractat n ed o a ra , m inerii din T eliuc, reclam ă doar o arm are accid en ­ roasa in iţiativă.
torice, alte şi alte colective de muncă din regiunea noastră şi-au luat în­ cu sta tu l 40 de porci. ta lă şi p rovizorie) ;
semnate angajamente în întrec erea socialistă. Z ilele acestea co lectiv iştii au început IOAN TĂNASB
să procure m aterial de construcţie D e pe urm a lor vor I V u lca n şi P etrila , fo restieri din — reducerea volu m u lu i de în ­
treţin eri prin fo lo sirea m ai d e ­ secretaru l co m itetu lu i de partid
în c a s a 36.000 le i. In O r ă ştie, H a ţe g ş i P e tr o ş a n i... p lin ă a lu crărilor noi, ex e cu ­
ta te la un în a lt n ivel calitativ; IOAN HUMĂ
(piatră, b alast, lem n etc.), urm înd ca | zilele trecute g o sp o ­ In tr-o şed in ţă a sa, co m ite­
in gin er şef
de în d ată ce tim pul va perm ite să trea­ dăria co lectiv ă a şi tul de partid a ap reciat că in i­
că la rid icarea co n stru cţiilo r p la n ifica te. prim it, pentru cei 8 ţia tiv a „Să realizăm în 1962 'in­ I. M . G h elar
porci livraţi, un a- dicii prevăzuţi p en tru an ul
Cuvîntnl metalurgiştilor — r e c e p ţio n a r e a p e s te p la n a 55.000 M ARIA BÄR A v a n s d e 7.500 lei. 1965“, p o a te fi a p lica tă şi la în ­ WS-
din Cugir tone cărbune brut co csifica b il;
în văţătoare
Intr-o în su fleţită adunare, cave a avut — îm b u n ă tă ţirea recu p erării glob ale
loc recen t, colectivu l U zin elor m eta lu r­ cu 1.0 p u n c te p e s te sa r c in a de p la n ; Concurs „Cine ştie ciştigă“ trep rin d erea n oastră. C ele m ai T o a ie fiurfele peaiftra mcfefpHüiwea
gice d in C ugir a a d o p ta t în u n a n im ita te m ari p osib ilităţi ic avem d eo­ ritm ic ă , a piasMalasI d e l©caslas|e
an gajam en tele p en tru anul acesta : — red u cerea cen u şei g lob ale din că r­
b u n e cu 0,3 p u n c te ; La' C o lţu l te ş u al şa n tie r u lu i e le c tr o te h n ic a p a r ţin în d cam d ată la red u cerea con su m u ­
— vom realiza p lan u l p rod u cţiei g lo ­
b a le şi p la n u l p ro d u cţiei m arfă în p r o ­ — red u cerea cen u şei la cărbunii sp e­ I.C .S, H u n ed o a ra , a a v u t lo c un c o n c u r s „ C in e ştie cîş-: lu i s p e c ific d e le m n d e m ină,. D in in iţia tiv a C onsiliului r e ­ m as dator oam en ilor m u n cii cu
p orţie de 101 la sută ; c ia li s p ă la ţi cu 0,2 p u n c te ;
tigă" pe tem a „L uptele eroice ale ceferiştilor din feb ru a­ C onsum ul sp ec ific de lem n de gion al al sin d icatelor a fost or­ un num ăr de 464 ap artam en te.
— vom spori p rod u ctiv ita tea m un cii — redu cerea u m id ită ţii cărbm iilor li­
cu 1 la s u tă ; v ra ţi cu 0,5 p u n c te f a ţă de r e a liz ă r ile rie 1933“. m ină în registrat an ul trecu t pe gan iza tă de curind o co n sfă tu ­ D e asem enea s-a u în registrat
d in ’ 1961 ;
— v o m re d u ce r e b u tu r ile cu 0,5 la C oncurenţii au d oved it o bună pregătire dînd răspun­ în trep rin d ere este de 16 m .c. ire cu co n stru cto rii de p e ş a n ­ im p o rta n te d ep ăşiri la p reţu l
sută ; — ob ţin erea u nei econom ii la preţul
(le c o s t de 200.000 le i. suri foarte bune. P e prim ele locuri s-a u cla sa t A rcta P o- pe m ia de ton e de m inereu e x ­ tier ele d e lo cu in ţe d in regiu n ea de cost, iar o a lita tea unor lu ­
— vom produce p este p lan 5 bucăţi tr a s, cu 11 m .c . m a i p u ţ in d e c i t
m aşin i u nelte ; Angajamentele forestierilor pescu, P etru D ragom ir şi V a silc G rişan. in 1960. A ceastă rea liza re se n oastră. L a co n sfă tu ir e au p a r­ crări a lă sa t de dorit. N e r e a -
din Sebeş datorează extin derii m etodelor
~ vom realiza p lan u l an ual la m a­ C elor m a i buni con cu ren ţi li s-a u acord at d iferite pre­ ticip a t şefii de şantiere, secre­ lizarea p lanu lu i de dare în fo ­
şin i de cu su t cu d ouă zile în a in te de C olectivul în trep rin d erii forestiere de exp loatare de m are produc­
term en ; Sebeş şi-a con cretizat u rm ătoarele a n g a ­ m ii în obiecte. tarii organ izaţiilor de bază losin ţă s-a datorat în prim ul
ja m e n te în în tr ec er ea so c ia listă :
— v o m rea liz a p e ste p la n 2.000.000 lei .VASILE POP. P .M .R ., p r e ş e d i n ţ i i c o m it e t e l o r ¦rînd r i t m u l u i n e c o r e s p u n z ă t o r
e c o n o m ii la p r e ţu l de co st şi 500.000 lei — d ep ăşirea p lan u lu i valoric al p ro ­
b en eficii. ducţiei glob ale cu 1 la su tă şi al p rod u c­ corespondent tiv ita te şi folosirii jud icioase a sin d ica le, şe fi de ech ip e, m eş­ d e lucru, duratei m u lt prea
ţiei m a rfă cu 0,5 la su tă ;
P en tru în fă p tu irea an gajam en telor, O nouă unifaîe aSfmenîară m a teria lu lu i lem n os la to a te lu ­ teri, constructori fru n taşi. lu n gi de ex e cu ţie a blocurilor.
vom lu a, p rin tre altele, u rm ătoarele m ă­ — d ep ăşirea p rod u ctiv ită ţii m uncii crările.
suri : valorice p la n ific a tă cu 1 la su tă ; In cadrul consfătuirii, p arti­ Pornind de la a ceste stă ri de

— m o d e r n iz a r e a a 31' u t i l a j e p e f o n d — rea liza rea în p lu s a 1.460 m .c. lem n A cum citev a zile, în cen tru l m in ier G helar R educerea consum ului sp eci­ cip a n ţii şi-a u lucruri, p ârtiei-:
de m ică m ec a n iz a re; de lucru, p rin v a lo rifica rea su p erioară fic de lem n de m ină a con tri­
s-a deschis o nouă u n ita te de d esfacere a pro­ b u it în m are m ăsu ră la re d u ­ propus să anali- C o n s tru c to ri p a n ţii la c o n ­
cerea preţului de cost ai tonei zeze activitatea sfătuire au fă cu t
dc m in e re u e x tr a s în 1961 cu
duselor alim entare. A ceastă u n ita te a fost des­ p este 8 iei fa ţă de 1900. desfăşurată pe şi co n s tru c ţii o analiză pro­
şa n tier in an u l fundă a p osib i­
ch isă în n ou l ca rtier din G h elar. S ervirea o a ­ ______

m enilor m un cii se fa ce de către un personal care a trecut lităţilor existen -

bine ca lifica t _________________________ , şi, îm p reu n ă, să sta b ilea sc ă m ă ­ te pe şa n tie r e p en tru a sig u ra ­

— fo lo sirea procedeului de călire cu a m asei lem n oase ; p rintre care surile cele m ai efica ce pen tru rea u nu i ritm corespunzător de

curenţi de în a ltă frecven ţă ; — se va depăşi cu 1 la sută p lan u l am intim pe im pulsionarea ritm ului de m u n ­ m uncă, făcîn d totod ată propu­
— extin d erea folosirii m aselor p la s­ de ca lita te la sectoru l de in du strializare; M ari a G uia, că, pentru realizarea de locu ­ neri preţioase pentru a ctiv ita ­
L ivia B ran- in ţe train ice, frum oase, confor­ tea de viitor.
tice p en tru u n ele repere la m aşin a de — se va r e a liz a o ec o n o m ie de 450.000 tab ile şi la un p reţ de cost re­
cu su t şi m aşin ile u nelte. lei p este p la n u l de redu cere a p reţu lu i — D a că în a n u l tre cu t am r ă ­

Pentru siderurgişti de cost ; ga, O prita dus. m as sub p lan cu 184 de a p a r­
ta m en te, a spus tov. ing. P. B a ­
M u n citorii, in g in erii şi te h n ic ie n ii do — se va extin d e acordul glob al la cel F 1o r i a n şi Cu acest prilej tov. ing. O vi- dea, şefu l şa n tieru lu i nr. 6 P e ­
la P rep araţia L upeni au h otărît să rea­ p u ţin 60 Ia su tă d in m a sa lem n o a să de diu V elehorschi, directorul troşani, aceasta se d atoreşte
lizeze u rm ă to a rele ob iective în în trece­ exp loatat, precum şi m etoda de exp loa­ a lţii. T .R .C .H . a p rez en ta t un refera t faptului că pe şantier au ex is­
rea socialistă tare în tn m ch iu ri şi ca ta rg e la to a te în care a a n a liz a t a c tiv ita te a ta t d eficien ţe serioase. In c a ­
p arch etele unde a cea sta este rentab ilă. P. BLAGA drul şan tieru lu i se p u teau re a ­
din a n u l 1961 şi a a r ă ta t ce liza cel p u ţin 100 ap a rta m en te
corespondent m ăsuri aii fost p rop u se p en tru în p lu s d acă noi am fi trecu t
îm bu nătăţirea con tin u ă a a cti­ la organ izarea lu cru lu i în d ouă
Rebutul saw ise î'GcllLIS zero vităţii pe şan tiere. şi chiar trei schim buri. E d rep t
că pentru aceasta era n evoie
F ap tele Îşi au în cep u tu l cu p resu p u n e u n sin g u r lu cru : fie ­ m ai p ricep ut, a p rim it sarcin a C onsfătuirea a ap reciat că de m ai m ulte b raţe de m u n că
vreo cîteva lu n i în urm ă. O am e­ care om să fa că la locu l lu i do i!Ll a ju te p e V ictor S a şa să -şi u n e le ş a n tie r e ca c e le din A lba calificate. C onducerea şa n tie ­
n ii d in sch im b u l B de la la m in o ­ m uncă tot ceea ce-i cere fu n c­ organ izeze cit m ai b ine m unca. Iulia, L upeni şi a ltele au o b ­ rului însă nu s-a străd u it să -şi
rul de 650 m m . al C. S. H u n e­ ţia şi p o stu l 1 A tu nci, fiecare A sem ănător s-a procedat şi cu ţin u t r e z u lta te m u lţu m ito a re în asigure oam en ii calificaţi. D e
d oara d iscu ta u d in nou o se a ­ agregat fu n cţio n ea ză bine, nu se alţi lucrători. asem enea pe şantier s-au m a ­
m ă de m ăsuri p rivin d îm b u n ă tă ­ face n ici o greşeală de m an e­ realizarea sarcin ilor de plan. n ifestat acte de in d iscip lin ă
ţire a c a lită ţii la m in a te lo r. Se a- vrare şi deci nu se în registrează Cu cei care p ersistă in greşeli C o n stru cto rii T .R .C .H . au c o n ­ chiar şi d in p artea m eşterilo r
p recia că se pierde o în sem n a tă rebut. P în ă aici în să... m ai e se lu crează m ai sistem a tic, se stru it şi d at în fo lo sin ţă o a ­ care nu s-a u ridicat în to td ea u ­
ca n tita te de m eta l în tim p u l la ­ ceva. cau tă m etodele p otrivite pentru m en ilor m uncii un num ăr de na la n iv elu l sarcin ilor, au fo st
m in ării, cu to a te că rebu tul a fiecare. U n exem p lu este şi T eo­ 1.424 a p a r ta m e n te . P a r tic ip a n ţii slabi organ izatori şi co n d u că ­
fo st redu s sub adm is. D a, m ai e ceva. O am enii se dor Bodea, m anevrant la caja de la d iscu ţii au a ră ta t însă, că tori ai echipelor.
deosebesc in tre e i : u nii sin t m ai 800. D in ca u za lui, sch im b u l avea deşi num ărul apartam entelor
— Că am redu s rebutul, e fo a r ­ în tr-o vrem e cel m ai m are re. d a te in fo lo s in ţă a c r e sc u t cu (Coniinuarc in pag. 3-a)
te bine — sp u n ea atun ci Ioan Fiecare si der urgisi — b u t din secţie. L -au a ju ta t m ult m u lt in co m p a ra ţie cu a n ii a n ­
B răneţ, secretaru l organ izaţiei un luptător activ tovarăşii de m uncă. Cu toate teriori. re zu lta te le nu sin t la
de partid. D ar cu a sta n -am fă ­ pentru calitate a cestea con tin u a să greşească. n iv e lu l sa r c in ilo r . T .R .C .H . a r a ­
cu t p rea m ult. C ăci la urm a u r­ B irou l o r g a n iz a ţie i de p a r tid l-a
m ei ch iar şi aşa se p ierde m u lt ch em at atu n ci în tr-o co n sfă tu i­

oţel: o p a rte — m ică, e d rep t — re cu fru n ta şii in p rod ucţie, u n ­

în loc să p lece sp re uzină, p en ­ bun i în m eserie, a lţii m ai slabi. de au p articip at şi cîţiva m ai­ Realizează economii
tru a se fa c e m a şin i din el, se în ­ E xistă, de asem en ea, d eosebiri ştri şi şefu l de schim b. B odea a
toarce la oţelarii p en tru a fi re- in ce . - Iveşte n iv elu l de c o n ştiin ­ E ch ip ele m inerilor T raian C o- abataj lu pta pentru ca lita te şi
’n că rca t în cu p toare. D e ce ? In- ţă al oam en ilor. Şi b irou l o rg a ­ fost pus să vorbească despre m e­ econ om ii este m ereu în cen tru l
tii p en tru că noi rebutăm to ­ n iza ţiei de p artid a ţin u t seam a tod ele sa le de m un că. A poi, au 'Siruulca Dumitru din anul I B al şcolii profesionale de drin şi io a n B ora II, lu crea ză p reocupărilor echipei.
tu şi, iar în al d oilea rînd p en tru de a cest lucru. In co n secin ţă a vorb it alţi m an evran ţi, fru n ta şi ucenici R.M.R. Simeria se num iră printre cei mai buni elevi.
lu at m ăsuri care să asigu re un în lu p ta p en tru ca lita te . S -a vă- Iută-l în fotografie lucrînd cu multă atenţie la un cleşte mops. în tr-u n ab ataj din orizon tu l P lasîn d ju d icios g ă u rile în
lam in ăm la toleran ţe p rea m ers con tin u u către p erfecţiu ­ zu t cu a cest p rilej că ex istă d i­ fro n tu l de lucru şi b u rin d u -le
m ari. P u tem în lă tu ra a cest n e a ­ nea d esfăşu rării p rocesu lui de feren ţă în tre B odea şi ceila lţi, — 120 S tă n ija a l E. M. „G h. corect, m in erii din cele d ouă
jun s ? D esigur. P utem reduce prod ucţie. nu atît ca p regătire p ro fesio ­ echipe au reuşit să reducă con ­
în că m u lt rebu tul, p u tem la m in a n ală, cit m ai aies ca organ izare D o ja “ din Z latn a. In acest sum ul de exp loziv cu 4 pro­
la to lera n ţe n egative. T rebuie D e p ild ă, fiecă ru i om din a c ­ a m un cii. D e asem en ea, a fo st cente fa ţă de in dicele p la n ifi­
n u m ai ca fiecare om să dep un ă tivu l fă ră de p artid — nici nu re lie fa t fa p tu l că in a ctiv ita tea Agrotehnica îşi va spune cuvîntul cat. B una organizare a lu cru lu i
m ai m u lt in teres... m ai vorbim de m em brii şi ca n d i­ m an evran tu lu i se m an ifestă în fron t şi îm p ărţirea de sa r­
d aţii de partid — i-au fo st tra ­ m u ltă n ea ten ţie. A poi, m ai m ul. In a c e st a n , n u m er o a se g o sp o d ă r ii dîncim ea de 30-35 cm . T ractoriştii P e-, tim pul şi felul în săm în ţării. Anul tre­ cini precise fiecă ru i m em bru a l
D eşi atu n ci nu şi-au sp us p ă ­ sate sarcin i concrete, ţin în d u -se tâ vrem e şefu l de schim b l-a a g rico le co lectiv e vor o rg a n iza loturi tril Ş te fă n ie şi N ico la e Ş a rlea d e la cut am realizat o producţie m are de pe ech ip ei au dus la în lătu rarea
rerea, cu p torarii N icolae V arto- sea m a de sp ecificu l loculu i de u rm ărit — d in sa rcin a b irou lu i ex p erim en ta le în sco p u l producerii a S.M .T . O răştie, ca re d ese rv esc g o sp o ­ u n ele parcele tocm ai datorită faptului tim p ilor n ep rod uctivi, crein d u -
lom eu şi V asile Ian cu , m ane- organ izaţiei de p artid — şi La 5.000 k g. porum b b oabe la ha. în cu l­ dăria n oastră de m ai m ulţi ani, s-a u că în să m în ţă rile au fost făcu te la tim p. se astfel tim p u l n ecesar selec­
vran ţii G h eorghe M oisescu, A- m uncă. M anevrantul V ictor Sa- ajutat. A stăzi B odea e un m a­ tură n eirigată. U n asem en ea lot a fost străduit să execute arăturile adinei de D e aceea, vom controla tem peratura so ­
lexand ru B ungiu, N icolae T ăna- şa, care lu crează pe un p ost de n ev ra n t fru n taş,.: o rg a n iza t şi la g o sp o d ă ria agricolă- co ­ lu lu i şi, a tu n ci cîn d ea v a a tin g e 8-10 ţionării a ten te a m in ereu lu i în
se şi N icolae U ngu reanu , au în ­ lectiv ă din T u rd aş, raionul O răştie. PenÎrts 5.Ö0O kg. porumb grade C elsius, vom în sâm în ţa po­ fron tu l d e lucru. A şa se fa c e
ţeles a ceia şi lu cru : să lu p te p en ­ com an d ă la exp ed iere, a p rim it C it p r iv e şte la m in a r e a la 1o- Pentru a cu n oaşte care este preocupa­ boabe la heefar rum bul cu m aşin a. La în săm în - că în cele două d ecad e in d icele
tru ca rebutul să se ap rop ie cit sa rcin a să m u n cea scă în a şa fel Ieranţe n egative, şi aici s-au rea co lectiv iştilo r din T urdaş în scopul ţări vom căuta să asigu răm o d en si­
m ai m u lt de zero. in cit să nu strîm b e m aterialu l şi rea liza t lu cru ri fru m oase. P înă obţinerii producţiei de porum b p la n ifi­ to a m n ă la tim p u l p o triv it şi la un ta te de 40-15.000 fire la h a., resp ectîn d de ca lita te a fost sim ţitor d e­
să nii sta ţio n e ze ev a cu a rea . T o t­ acum au fo st la m in a te în acest cate de pe lotul experim ental, ne-am a- în a lt n ivel agroteh n ic. A răturile au. fost d ista n ţa de sem ă n a t de 80 cm . între p ă şit.
— A tin gerea acestu i obiectiv od ată m anevran tu l Petru M a­ fe l m ai m u lt de 12.000 to n e o tel! d resat to varăşu lu i A cs A lexandru, pre­ lă sa te în brazd ă crudă pentru ca p ău n u ­
— n e sp u n ea zilele trecu te co ­ rian, m em bru dc partid, care-i şedin tele gosp od ăriei agricole colecti­ lui s ă a cu m u leze m ai m ultă u m ezea lă . rînduri şi 20 cm . pe rînd. Ga şi în anul Şcoală nouă
m u n istu l G h eorgh e 'M oisescu — N. ANDRONACHR ve. lată ce ue-a relatat. In sc o p u l fertiliză rii so iu lu i am tr a n ­ trecut, în a cest an b rigad ieru l de cîm p
sp ortat cîie 30 tone g u n oi dc grajd şi şi inginerul agron om vor su p ravegh ea Z ilele trecu te a fo st d a t co m p let în
— G ospodărie.- n o a stre ii revin e sa r ­ c ite 4 0 0 k g . su p e r lo s fa t la h ecta r. In direct în săm în ţările. folosin ţă noul local de şco a lă de 8 ani
cina să rea lizeze in a cest an o produc­ cursul lunii m artie, v om efectu a o a ră ­ din com u na Ş u g a g , raion u l S eb eş. N oul
ţie dc 5.000 kg. porum b b oab e la ha. P e lin g ă a ceste m ăsuri, care vor do­ local are nouă săli de clasă, lab oratoa­
în cu ltu ră n e ir ig a tă , pe o su p ra fa ţă de vedi că agroteh n ica este factorul hotă- re, d orm itoare, b u cătărie etc.
5 ha. ex p erien ţa anului trecut n e-a do­ rîtor in o b ţin er ea u n o r p rod u cţii r id i­
v ed it că prin a p lica rea în tr eg u lu i com-' cate, în ain te de îiisăm în ţare vom trata P rin grija con d u cerii şco lii şi a se c ­
plex de m ăsuri a g roteh n ice cerut de săm in ţa cu în g ră şă m in te bacteriene.

cultura p orum bului, se pot ob ţin e pro­ tură la 21-25 cm ., iar pînă la în să - A pliciud în practică toate a ceste m ă­ ţiei de în v ă ţă m în t şi cultură a S fatu lu i

ducţii m ari la hectar. D eşi anul a fost m înţat, vom grap a şi discui terenul ori suri, precum şi recom an d ările G onsfă- popular ra io n a l S eb eş noua şc o a lă a

seceto s, noi am obţinut de pe 25 ha. dc cite ori este n evoie. tuirii pe ţară a ţăran ilor co lectiv işti, fost în zestra tă cu m obilierul n ecesar.

o prod u cţie de 3.850 kg. porum b b oabe R ealizarea unei producţii m ari de vom rea liza o p rod u cţie de p este 5.000 GLIGOR SO R A
la ha. A ceastă rea lizare ne d em on strea­ porum b d ep in d e în m are m ăsu ră şi de kg. porum b boabe la ha. corespondent
ză că noi putem să realizăm producţia

plan ificată d a că m un ca va li bine or­

g a n iza tă . In a cest scop, în tr-o şed in ţă

de co n siliu , Ia ca re au p a rticip at şi

b rigadierii, am d iscu tat problem a o rg a ­

nizării lotului experim en tal. Cu această

o cazie s-a propus şi extinderea acestui

lot, Ia 15 h e c ta r e . D c c u ltiv a r e a , în tr e ­

ţin erea şi recoltarea porum bului de pe

mm-'t a cest lo t răspunde direct inginerul a g ro ­
nom al gosp od ăriei.

i a cabană „Kusu“ a poposit un grup de schiori. La am p la sa rea lotului, am ţinut sc a ­ O d ată cu d ezvoltarea sectoru lu i zooteh n ic, co lectiv iştii d in D a ia au rid ica t şi n u m eroase ad ăp ostu ri pentru a n i.
m a de p r e te n ţie porum bului. A stfel,
lotul ex p erim en tal a fo st a m p la sa t pe male.
un teren a lu v io n a r, cu a p a freatică la
o a d în cim e d e 8 0-90 cm ., în p arcela IN F O T O G R A F IE : grajd u rile p en tru b o v in e şi m atern itatea pentru sc r o a fe .
d enum ită „ P este M u reş“. P lan ta pre­
m ergătoare a fo st trifoiul.

In toam nă, a fost făcută arătura
ad în că cu p lu gul cu scorm onitor la a;