Page 74 - 1962-02

p if. ? DRÜM ÜB SüB T K nSIK Ü E Ü I Nr. ?227

Ep IMBBSBBEllju *1 KOTj*r*.vw.JVnn««Kt3Sa

înd ru m ată de către G om ltetul region al de partid, red ac­ de v a c ă furajată o prod u cţie de 3.000 litri lap te, iar pe cap Creşterea efectivului de animale Brigadierul zootehnic
d e o aie cîte 48 litri la p te şi 2,300 k g. lînâ sem ifin ă. în G.A.C. din raionul Sebeş maistru al
ţia ziarului „D rum ul S o cia lism u lu i“ a o rgan izat zilele
trecute la A poldul de S u s, cu sprijinul C om itetului raional D em n de su b lin iat este faptul că toţi participanţii, prin­
tre care tov. P fa ff L au rentiu , p reşed in tele G .A .C . din P e-
* de partid ş i a C om itetului execu tiv al Sfatu lu i popular ra­

ional S eb eş o con sfătu ire care a avu t drept scop cu ­ treşti, G h eorgh e C răciun, p reşed in tele G .A.C. din G îrbo- Permanentizlnd brigăzile zoo­ la terminarea programului de
noaşterea şi răspîndirea experienţei în ain tate dobîndită de v a , S ch u ster M ih ai, în g rijito r-m u lg ă to r fru n ta ş la G .A.C. tehnice, multe gospodării colec­ grajd), să urmărească îndea­
g osp od ăriile a g rico le co lectiv e din raion în sporirea pro­ d in C îlnic, G h eorgh e Irim ie, b rig a d ier zo o teh n ic la G .A .C . tive din raionul Sebeş au ob­ proape felul cum se îndeplineş­
ductivităţii anim alelor. din R ăhău etc., au su b lin ia t că folo sin d cele m ai în a in ­ ţinut In anul trecut producţii te planul de producţie, cum se

La consfătuire au participat preşedinţii gospodăriilor

agricole colective, brigadieri zootehnici, în grijito ri.m u lg ă ­ tate m etode de în grijire şi hrănire a anim alelor, toate de peste 2.500 litri lapte pe cap respectă regulile de zooigicnă,

tori fruntaşi, in gin eri şi tehnicieni, m edici veterin ari pre­ g o sp o d ă riile co lectiv e din raion u l S eb eş au co n d iţii să rea ­ de vacă furajată. Printre aces­ cum se alcătuiesc şi se admi­

cum şi a lte cadre cu m unci de răspundere din raion. lizeze o asem en ea producţie de la a n im a lele proprietate te gospodării se numără cele din nistrează raţiile etc. Fiind res­

M ajoritatea celor care au lu a t cu v în tu l la co n sfă tu ire au o b ştea scă . satele Clinic, Apoldul de Sus, pectate aceste indicaţii, s-a pu­

ap reciat că în g o sp o d ă riile a g rico le co lectiv e din raionul C onferinţa reg io n a lă de partid pune în fa ţa g o sp o d ă ­ Petreşti, Reciu etc. Din expe­ tut constata, in scurt timp. o
S eb eş ex istă posib ilităţi larg i pentru sporirea productivi­ rienţa lor se poate desprinde îmbunătăţire simţitoare a mun­
tăţii an im alelor, în sp ecial a v a cilo r d e lap te, în aşa fel riilor ag rico le colectiv e sa rcin a sporirii con tinu e a pro­ concluzia, destul de importan­ cii in sectorul zootehnic. In luna
în cît sarcin ile trasate în a cea stă direcţie de C ongresul al tă, că ps lingă permanentizarea ianuarie, spre exemplu, produc­
I lI -le a al P .M .R ., d e P le n a r a C.G. a l P .M .R . d in iu n ie- ductivităţii tuturor sp eciilor de an im ale. E xperienţa g o s­ ţia de lapte pe cap de vacă
iu lîe 1961 şi de C onferinţa reg io n a lă de partid să fie nu îngrijitorilor de animale, per­ furajată a fost de peste 200
num ai realizate dar chiar şi depăşite. P articipanţii la C on­ podăriilor a g rico le colectiv e fru ntaşe d oved eşte că avem manentizarea brigadierilor zoo­ litri.
sfătu ire s-au a n g a ja t ca în a cest an, printr-o în g rijire a ten ­ tehnici duce la sporirea conti­
tă şi o hrănire raţion ală a an im alelor să obţină producţii în regiu n e largi posib ilităţi pentru a a sig u ra o sporire nuă a producţiilor de lapte şi — O sarcină importantă a bri­
m ult m ai m ari decît în a n ii trecuţi, de la to a te sp eciile de carne. gadierului este şi ridicarea con­
an im a le. T ov. K irr Ioan, p reşed in tele g o sp o d ă riei a g rico le con sid erabilă a producţiei de lapte, carne şi lînă, cale tinuă a calificării profesionale,
colective din A poldul de S u s, în num ele m em brilor acestei Mulţi dintre participanţii la arăta brigadierul zootehnic
g o sp o d ă rii a la n sa t o v a lo r o a să in iţia tiv ă . C o lectiv iştii din sig u ră pentru în tărirea gosp od ăriilor ag rico le colective Consfătuire au subliniat in cu­ Gheorghe Irimie, de la G.A.C.
A pold se a n g a jea ză să obţină în a cest an în m edie pe cap vîntul lor faptul că obţinerea din Rahău. Cunoştinţele acumu­
din punct de ved ere econ om ic, pentru creşterea venituri- ; unor bune rezultate in creşterea late la cursurile de pregătire cu
brigadierii, le întregesc, studiind
lor b ăn eşti ale colectiviştilor. ţ animalelor depinde In mare diferite materiale de speciali­
măsură de hărnicia şi pricepe­ tate, legate de creşterea ani­
Iată de ce redacţia ziarului „D rum ul S ocialism u lui" re- , rea brigadierilor. Iată ce spu­ malelor. Lecţiile predate la
nea despre munca brigadierilor cursul zootehnic, urmate de de­
com an d ă tuturor o rg a n iza ţiilo r de partid, S fatu rilor popu- / monstraţii practice, ne ajută la
tov. Ilie Nedelea, brigadier zoo­ îmbogăţirea cunoştinţelor.
lare şi organelor a g rico le să îndrum e g o sp od ăriile colec- > tehnic la G.A.C. din Gtrbova.
'Mulţi participanţi la consfă­
tiv e din reg iu n e pentru a îm b răţişa v a lo ro a sa in iţia tiv ă a \ — Cu toate că vacile noastre tuire au apreciat că, brigadie­
erau furajate cu aceleaşi ra­ rul trebuie să fie un bun con­
co lectiv iştilo r din A poldul de S u s. s ţii, uneori se intlmpla ca pro­ ducător al hituror problemelor
ducţia de lapte să nu fie con­ zootehnice, cu alte cuvinte, să
f v w v w v w w w a a /w w » 5$- * stantă de la o zi la alta. Pentru fie un adevărat maistru al pro­
remedierea deficienţelor au fost ducţiei. In acest fel, el poate
Gospodăriile colective sporesc Selecţia şi gimnastica funcţională mijloace luate imediat măsuri. S-a înce­
eficiente pentru ridicarea animalelor put cu brigadierul, care trebuie şti unde şi cum trebuie inter­
să fie exemplu in muncă pen­
şi productivitatea acestora <Su m u lt in te r e s a f o s t a s c u lt a t la Cuvîntul tov. de către con siliu l de conducere şi or­ tru toţi îngrijitorii de animale. venit pentru ca activitatea bri­
con sfătu ire cu v în tu l tov. K ram pultz KRAMPULTZ GHEORGHE g a n iza ţia de partid a felului cum
D in referatu l C om itetu lu i ex e­ m uncă volu ntară, m anoperă, G heorghe, zooteh n ician la gospodăria zootehnician la G.A.C. Cîlnic a ceştia îşi în su ş e sc cele p red a te la Acestuia, i s-a cerut să se ocu­ găzii să fie dirijată în scopul
cutiv al sta tu lu i p op u lar ra io ­ m ateriale de con stru cţii etc. P î­ a g ricolă colectivă din C îlnic. E l a în văţăm în t şi cum le ap lică în prac­ pe mai mult de organizarea
nal, p rezen tat la con sfătu ire, a nă la sfirşitu l an ulu i vor m ai arătat că în cadrul m ăsurilor ce tre­ nutritivă a hranei consum ate scade tică. Schim burile de experienţă pe care muncii în sectorul zootehnic, să
reieşit că o preocupare de sea ­ trebui rid icate în că 41 de g ra j­ buie lu a te pentru ridicarea produc­ sub nivelu l norm al. S e poate deduce obişnuim să le organ izăm periodic
m ă a organ izaţiilor de p artid, a duri, 23 m a tern ită ţi p en tru tivităţii anim alelor şi în sp ecial a deci că ugerul îşi p ăstrează virtutea între în grijitorii-m u lgători de la fer­
sfatu rilor p opulare, consiliilor scroafe, 22 saivan e şi alte co n ­ vacilor de lapte, pe lîn g ă hrănirea productivă în aceeaşi m ăsură în care m a noastră de an im ale constituie, de
de co n d u c ere a le G .A .C . şi a t u ­ stru cţii zootehn ice. In a cest scop, raţională, introducerea şi respectarea şi-a p ăstrat în a in te de exerciţiul func­ asem enea, o m etodă de gen eralizare a
turor co lectiv iştilo r din raionu l în că de pe acum este n ecesar să unui program de îngrijire corespun­ experienţei bune, care aplicată în prac­
Sebeş o con stitu ie dezvoltarea fie p rocu rat m aterialu l, şi de în ­

sectoru lu i zootehnic. In acest d ată ce tim p u l perm ite să se în ­ zător, selecţia anim alelor şi g im n a s­ ţional laten ţa, adică starea de a nu tică , d u ce în fin a l Ia sp o rirea c o n si­ fie permanent in mijlocul îngri­ îndeplinirii planului de produc­
scop gosp odăriile agricole co ­ ceap ă lu crările de con stru cţie. tica fun cţion ală sîn t factori de c a r e . produce m ult.
lective au p rim it în anul trecut E x p e r ie n ţa G .A .C . fr u n ta ş e în depind în m are m ăsură creşterea pro­ derabilă a producţiei anim aliere. jitorilor (de la începerea şi piuă ţie.
un aju tor p reţio s din p a rtea sta ­ creşterea an im alelor a dovedit gresiv ă a producţiei anim ale în g en e­ Im portanţa g im n asticei funcţionale
tului, care le-a p us la d ispoziţie că asigu rarea unor raţii furajere ral, şi a producţiei d e lap te la v a d , creşte m ult, m ai a les atunci cîn d ea K C Â MI A
credite, p e term en lu n g şi fă ră com p lete duce n em ijlocit la creş­ în special. este aplicată în strânsă legătu ră cu
dobîndă, în valoare de p este 7 terea producţiilor de lap te şi selecţia. A cesta este factorul cel m al

m ilioan e lei. In a fa ră de re ţin e­ carne. D e aceea, trebu ie ca în E xperienţa gosp od ăriei noastre, a im portant oare trebuie realizat în v e­ CHEI UCCES E I
rea în tregu lu i tin eret recu noscu t fiecare gosp odărie să fie a sig u ­ sp u s vorbitorul, n e-a con firm at că derea îm bunătăţirii efectivulu i de an i­
pen tru p roducţie, prin folosirea rate pe tot tim p u l anului fu rajele un anim al procurat din sectorul parti­ m ale. S elecţia (a le g e r e a ) îm preună cu

creditelor şi a fon d u rilor p ro­ necesare. A cest lu cru se p oate fa ­ cular, unde a dat o producţie sub h rănirea raţională, co n stitu ie un ele­ Avînd' în faţă. sa r c in ile r e ie ­ C uvîntul tov.
prii, efectiv u l de an im ale p ro­ ce prin ex tin d erea cu lturilor du­ m edie sa u m edie, cu toa te că a fost şite d in D irectivele C ongresu lu i GHEORGHE CRĂCIUN
p rie ta te o b ştea scă a crescu t în ble, cu ltiv în d su p r a fe ţe cit m ai întreţinut de noi în m od corespun­ m ent d e b ază în v ed erea sporirii pro­ al IlI-lea al p artidu lu i, o rg a n i­ p r e ş e d in te le G .A .C . d in G îrb o v a stru g u ri, 4.480 lei şi alte p r o ­
an u l 1961 cu 2.480 ca p ete vaci m ari cu m azăre şi secară fu ra ­ zător, totuşi el nu a reacţionat cu o za ţia de b ază din cad ru l g o sp o ­ duse.
şi v iţele, cu 1.114 c a p e te o vin e jeră, îm b u n ătăţin d ca lita tea p ă ­ creştere a producţiei, coresp u nzătoare d uctivităţii anim alelor. d ăriei colective a in d ica t co n si­ dintelui gosp odăriei. El răsp u n ­
şi 102 scroafe. M ulte gosp od ării şu nilor etc. condiţiilor de hrană şi în grijire îm ­ liu lu i d e con d u cere să creeze şi de to to d a tă de asigu rarea bazei O preocupare de seam ă avem
colective, p rin tre care cele din bunătăţite, pe care i le-am asigurat. In cadrul alegerii celor m al valo­ să dezvolte ferm ele de an im ale, furajere şi de îm b u n ătăţirea ca ­ şl p en tru ridicarea ca lifică rii
sa tele R eciu, C ilnic, P etreşti şi P entru con tin u a sporire a D in ce ca u ză ? In prim ul rînd p en ­ care, în con d iţiile n oastre, sîn t lită ţii p ăşu n ii. D e asem enea, p r e ­ p ro fesio n a le a Îngrijitorilor de
altele, fo lo sin d cu ch ib zu in ţă p rod ucţiei de la p te se cere ca tru că organ u l productiv (în cazu l roase exem plare din efectivele de cele m ai rentab ile. In acest an • vederile p lan u lu i de p rod u cţie au an im ale. In cercul zooteh n ic sîn t
m ijloacele p rop rii şi cred itele m un ca în ferm ele de an im ale să de fa ţă u g eru l), nu a fo st exercitat n oi vo m cr e şte 450 b o v in e, 1.500 fo st d efalcate pentru fiecare fer­ în cad raţi to ţi Îngrijitorii. P er­
p rim ite de la stat, au sp orit an se desfăşoare după un program şi antrenat în suficien tă m ăsură pen­ anim ale existen te, la noi în g o sp o ­ ovine, p este 500 de p orcin e şi m ă d e A nim ale. A cest lu cru ne m an en t, u rm ărim felu l cum ei
de a n hUiTnarul d e a n im a le r e u ­ b ine stabilit. în g rijito rii au d a ­ tru a produce m ult lapte. un num ăr în sem n a t de p ăsări. p erm ite sa urm ărim În d eap roa­ îşi în su şesc m etodele ştiin ţifice'
şin d s ă d e ţin ă la 31 d ecem b rie toria să fa că m ulsul organ izat şi dărie s-a u ap licat urm ătoarele m ă ­ Vom dezvolta de asem enea ap i­ pe felul în care se realizează de creştere a an im alelor, iar p e­
1961 p este 30 b ovin e la su ta de o fu rajare în fu n cţie de p rod u c­ In leg ă tu ră cu rolul exerciţiului şl cu ltu ra şl p iscicu ltu ra. p rod u cţiile p la n ifica te, iar acolo riodic organ izăm d em on straţii
ha. Cu to a te acestea în să, în că r­ ţia obţinută, să u rm ărească în ­ al antrenam entului în g en era l, iată su r i: ind ivid u alizarea anim alelor (fie ­ unde se co n sta tă d eficien ţe, să p ractice la locul de m uncă, şi
cătu ra la su ta de h ectare, în m e­ d eap roap e p lan u l de m ontă şi şi un ex em p lu : vaca „R ita-60“ a fost D esigur că od ată cu creşterea lu ă m m ă su r i d e re m e d ie r e a lor. schim buri de exp erien ţă în tre
die pe raion, e ste în că n esa tis- fă tă r l. cum părată de noi în anul 1959 din cărui anim al 1 s-a dat un num e şi efectivu lu i de an im ale p rop rie­ în grijitori. A nul trecut, 6 în g ri­
făcătcare. D e aceea, este necesar satul G ut La cum părare, ea avea 7 tate ob ştească în fa ţa co n siliu ­ In scop u l coin teresării co lecti­ jito ri-m u lg ă to ri au p a rticip a t la
c a sub' în d r u m a r e a C o m ite tu lu i O rganizarea schim burilor de ani şi se afla în tr-o stare bună, fiind I s-a aplioat un num ăr m atricol), lui de con d u cere al g o sp o d ă riei viştilor care lu crează în sectoru l cu rsurile de ridicarea calificării
raional de partid, organ izaţiile în luna a 8-a de g estaţie. In cele se ridică prob lem e im p ortan te, zootehn ic, p entru sp orirea p ro ­ o r g a n iz a te la G .A .C . d in C îln ic
de bază şi con siliile de con d uce­ exp erien ţă în tre în grijitori p re­ două luni care au m ai răm as pînă furajarea raţională a an im alelor (în legate de b un a organ izare a d ucţiilor de la p te şi carne, am şi M iercurea de către sfa tu l
re a le G .A .C ., să se p reo c u p e cu la fătare, ea nu a m ai fost m ulsă, m un cii în sectoru l zootehn ic. In p erm an en tizat în grijitorii şi-i re- popular raional. In felu l acesta
toată răspunderea de creşterea cum şi a vizitelor la ferm ele de fiind în g rijită şi hrănită în m od c o ­ raport de producţia pe care o d a u ), acest scop, noi am organ izat tribuim în fu n cţie de p rod u cţiile s-a reu şit ca fiecare în grijitor să
efectivelor de an im ale p rop rie­ a n im a le d in G .A .C . fr u n ta şe , respunzător. R aţia ei ziln ică a con ­ creşterea an im alelor in două fer­ ob ţin ute. L ucrînd de p este 4 ani cu n oască m odul de în tocm ire a
ta te ob ştească. C on com iten t cu con stituie o m etodă eficace de sta t în m asă verde suficientă (a si­ Introducerea şi ţinerea la zi a evid en ­ m e. P en tru buna d esfăşu rare a ca în grijitori-m u lgători, . tov. ra ţiilor şl felu l cum trebu ie a d ­
d ezvoltarea sectoru lu i zootehnic, îm b ogăţire a cu n o ştin ţelo r zo o ­ gurată de păşune), şi două kg. de m un cii în aceste ferm e, n e.a m D ietrich Ioan şi N icolae P litea m in istrate an im alelor, d eterm i­
o sarcin ă p rin cip ală care a stat tărîţe. In con d iţiu n i bune a fost hră­ ţei zootehnice, controlul producţiei şl orien tat să atragem pe cei m ai au acu m ulat o exp erien ţă b o­ n area p rocen tu lu i de grăsim e a
in a ten ţia colectiviştilor a fo st teh n ice. D e aceea, ele trebuie nită şi îngrijită şi după fătare, raţia buni colectivişti, cu d ragoste gată în creşterea an im alelor. Ei lap telu i etc.
şi sp orirea prod uctivităţii an i­ con tin u a te şi în viitor. consfînd în m asă verde la discreţie clasarea anim alelor. A p lid n d aceste p en tru creşterea an im alelor. Iii au ob ţin u t în anul trecu t p ro ­
m alelor. D atorită fa p tu lu i că şi 4 kg. concentrate. Gu toate aces­ afară de fa p tu l că am n um it d u cţii de p este 2.400 litr i la p te Ca urm are a bunei organ izări
m a j o r i t a t e a g o s p o d ă r iilo r rd in S arcin a tra sa tă de C onferin ţa tea, ea nu a dat o producţie ziln ică m ăsuri, am reuşit să avem acum n u ­ cîte un resp on sab il p en tru f ie ­ p e cap de v a că fu r a ja tă , iar p ro ­ a m un cii în sectoru l zootehn ic şi
raion au acu m ulat o bună exp e­ region ală de partid gosp od ării­ m ai m are de 16 litri lap te, (to ta l pe care ferm ă, ţin în d seam a de re­ d u cţia m edie p e gosp od ărie a a fu rajării raţion ale a an im ale­
rien ţă în această p rivin ţă, p ro­ lor colective, de a ob ţin e în acest lactaţia de 305 zile, 3.138 litri). In m ai anim ale cu producţie ridicată şl com an d ările C onsfătuirii pe ţară fo st de p e ste 2.000 litri. P en tru lor, am re a liz a t în lu n a trecu tă
d u cţia de lan te ob ţin u tă de la an cîte 2.500 litr i la p te p e cap lactaţia urm ătoare în să , m ulsă de în- a colectiviştilor, am h otărit să zilele-m u n că efectu ate D ietrich o p rod u cţie de p este 200 litri
fiecare vacă fu rajată se ridică la de vacă furajată, în con d iţiile grijitorul-m ulgător fruntaş Schuster să alegem un num ăr de 27 vaci care în cred in ţăm resp on sab ilitatea Io a n a p r im it 1.920 k g. griu , a- lap te pe cap de vacă furajată.
p este 2.000 litri. G o sp o d ă rii c o ­ n atu rale ex isten te în raionu l creşterii an im alelor vicepreşe- p ro a p e 1.000 kg. p oru m b , 640 k g. H otărîrea n o a str ă este ca în a .
lectiv e ca cele d in C îlnic, A p o l­ Sebeş este p e dep lin realizabilă să poată fi încadrate după norm ati­ cest an p rod u cţia de lan te ne car
dul de Sus, R eciu şl P etreşti, şi p oate fi ch iar d ep ăşită. D e a- de vacă să ajungă la cel p u ţiî
prin b un a organ izare a m un cii v ele existen te şi în scrise în registrul 3.000 litri.
sem enea există p osib ilităţi p en ­
tru o b ţin e r e a a cel p u ţin 2,3 kg. g en ea lo g ic de stat. P rintre acestea se

află reco rd istcle ferm ei „ S tîn c a -2 5 “,

„ B im b a -2 6 “, „ D o r a -9 " , „ R it a - 6 0 “ ş i

altele, care dau în m edie a n u a l1

4.500— 6.000 litri lapte. T oate acestea

sîn t în grupele în grijitorilor-m ulgă-

tori fru ntaşi U sk a t S im io n şi S ch u s­

ter M ihai. A ceştia, m uncind de m al

m ulţi ani Ia ferm a de an im ale, au

reuşit să aibă în loturile lor num ai

vaci b ine selecţion ate, fapt care l-a

ajutat să obţină anual în m edie pe

cap de vacă furajată, de la în tregu l

lot, p este 4.000 litri lapte.

In se c to r u l z o o te h n ic , p rin p e r ­ lin ă şi p e ste 45 litr i la p te p e M ihai, care a făcut m asaju l ugerului, Pentru o aplicare corectă a m ăsu ­

m an en tizarea şi retribuirea în ­ cap de oaie. a ceea şi v a că a d a t z iln ic cîte 28 litri r ilo r d e s’e le c ţ ie , d e o m a r e îrripor- C ongresul al IlI-lea al p a rti­ C uvîntul tov. c a p d e o a ie p e s t e 4 5 1. la p t e ş i 2 ,2 0 0 k g . i
grijitorilor în fu n cţie de p rod uc­ In vederea în făp tu irii acestor lap te (p e lactaţia de 305 zile, peste . tanţă este şi calificarea îngrijitorilor- d ului a p revăzu t ca p în ă în 1965 K IR R IOAN,
ţiile ob ţin u te şi printr-o fu rajare 5.500 litri). să se aju n gă Ia un efectiv de p r e ş e d in te le G .A .C . din lîn ă . A cest lucru a făcu t posibil ca g o s- ]
raţio n a lă a an im alelor, au rea li­ obiective trebuie ca co n siliile de m ulgători. A cest lucru se realizea ză 5,8 m ilio a n e b o v in e d in c a r e 2,9 A poldul de Sus
za t p ro d u cţii d e p e ste 2.500 litri co n d u c ere a le G .A .C . să ia în c ă In urm a aplicării m asajului ugeru­ în go sp o d ă ria n oastră prin în ca d ra ­ m ilio a n e v a c i; 13 m ilio a n e o v i­ p o d ă r ia s ă r e a liz e z e n u m a i d in v î n z a -1
lap te pe cap de vacă furajată. de pe acum m ăsuri pentru asi­ lu i Ia v aci, se p oate ob serva că ten ­ rea tuturor colectiviştilor care deser­ n e d in ca r e 8,5 m ilio a n e cu lîn ă Pentru în grijirea în bune con d iţiu n i a
gurarea bazei furajere şi a con- dinţa vacilor de a produce m ult lapte v e s c secto ru l z o o teh n ic Ia cu rsu rile fin ă şi s e m if in ă ; 7,5 m ilio a n e an im alelor, cu sprijinul o rg an izaţiei de rea la p telu i un v e n it de 205.583 (ei. j
L ivrînd sta tu lu i în sem n a te S trucţiilor. necesare. răm îne chiar şi atunci cînd valoarea de în v ă ţă m în t zooteh n ic şi urm ărirea porcine. O creştere şi m ai în sem ­ partid din g o sp o d ă rie, la ferm ele de
ca n tită ţi de produse anim aliere, n ată este prevăzută la p rod ucţia vaci, oi, tineret bovin etc. au fo st re­ totalul ven itulu i din sectorul zooleh n ic ]
gosp od ăriile colective au ob ţin ut an im ală. In 1965 va trebui să se partizaţi să lucreze cei m ai. buni co lec­
venituri ce se rid ică la aproape realizeze 50 m ilioan e h ectolitri tivişti, pricepuţi crescători de anim ale, in su m in d 416.519 lei. i
6.500.000 lei. A vîn d co n d iţii p r i­ la p te , 1,7 — 1,8 m ilio a n e to n e oam eni care iubesc această în d eletn i­
eln ice p entru dezvoltarea secto ­ ca rn e, 37.000 to n e lîn ă . cire. A ceştia, m uncind de m ai m ultă E xperienţa an u lui trecut *ne-a dove- i
ru lu i z o o te h n ic , în f a ţ a G.A.C. vrem e în sectorul zooteh n ic au reuşit să
din raion u l S eb eş stă sa rcin a de C ă lău ziţi 'd e hotărîrile C ongresului acu m u leze m ultă exp erien ţă în creşterea dit că fo lo sin d cu m ai m u ltă pricepere \
partidului, în cep in d m ai a le s din anul an im alelor, să le în g rijea scă şi să le
a spori în acest an efectivu l de 1961, ne-am preocupat cu toată răspun­ h ră n ea sc ă în m od ra ţio n a l. In sco p u l t o a t e r e s u r s e le d e c a r e d is p u n e m , p u -1
derea de d ezvoltarea şeptelului. P ri­ coin teresării lor de a obţine o produc­
an im ale p ro p rieta te ob ştească Rafiile echilibrate — factor deferiri m ind un preţios sprijin din partea sta ­ ţie sp orită d e Ia an im a le, to ţi co lecti­ tem obţine rezultate şi m ai bune. \
tulu i, prin cred itele acord ate pentru v iştii care d eservesc sectorul zootehnic
p în ă la 13.500 Ş ovine, din care sîn t retribuiţi in raport de producţia pe Iată d e ce n e-am propus ca în a c e st i
procurări d e a n im a le, şi reţinînd din care o obţin.
4.900 v aci de la p te, 6.100 p o rci­ p răsilă proprie în treg tineretu l apt p en ­ Ja n s ă m ă r im e f e c t iv e le d e b o v in e la
ne, d in care 1.170 scro a fe, 32.000 tru reproducţie, am reu şit ca la 31 d e­ C u n oscîn d că un rol im portan t în ri­
cem brie 1961 să deţinem ca proprietate 380 capete din care 152 capete v a c i1
o v in e din ca re 17.300 cu lîn ă f i ­
şi juninci, 164 v iţele şi 52 capete tin e -j
n ă şi sem ifin ă.
P en tru p rocu rarea de anim ale, E xperienţa dobîndită de gosp od ăria zi vara, şi dc două ori iarna. V a cile ret b ovin pentru în g ră şa t, iar n u m ă ru l'
noastră în creşterea anim alelor ne-a cu producţii m ari de lapte se adapă
statul a acordat şi anul acesta dovedit că obţinerea unor producţii Cuvîntul tovarăşei de 4— 5 ori pe zi. oilor să a ju n g ă la 1.500 cap ete, toate i
sporite de lapte şi carne depinde în VIRGINIA DĂSCĂLESCU
m are m ăsură de felul cum sîn t alcă­ inginer la G.A.C. din Sebeş In scopul asigurării unor furaje v a ­ cu lin ă sem ifină.
tuite raţiile furajere. O rg an izîn d pro­ riate, şi pentru reducereapreţului de
ducerea conveerului verde pe tot tim ­ m inistrării cu stricteţe a raţiilor ară­ cost, folosim cu su cces în hrana ani­ A n alizîn d p osib ilităţile de care dis i
pul anului, am a vu t p osib ilitatea să tate m ai su s, am reuşit ca în luna m alelor cocen ii tocaţi în am estec cu
ianuarie să realizăm cu 74 litri lapte pleavă şi m elasă. punem pentru sporirea producţiei ani- ]

m aliere şi ţinînd seam a de sarcina tra -j

sată de conferinţa region ală de p a rtid ,!

am hotărît ca în acest an să realizăm

în m ed ie pe cap de v a că furajată o p r o -1

gosp odăriilor agricole colective întocm im raţii com plete şi ie ftin e pe cap de v a c ă furajată m ai m ult E ste bine cu n o scu t faptul că nu­ o b ştea scă 218 ca p ete b ovin e din care d ica rea p ro d u ctiv ită ţii a n im a lelo r îl are d u cţie d e 3.000 litri lapte, iar pe cap d e j
din raion cred ite in valoare de 101 v a c i ş i ju n itici, 70 v iţ e le ş i 34 c a ­ şi asigu rarea adăposturilor, în anii
5.888.003 lei. C reşterea şep telu - pentru anim ale. Ga urm are a a ces­ decît în luna decem brie a a n u lu i m ai în prezenţa concentratelor se pete tineret m ascul d estin at ingrăşării 1960 — (961 noi am con stru it două o a ie o prod u cţie d e 48 litri la p te şi j
lu i se va face to to d a tă şl pe şi livrării către sta t în baza co n tra cte­ grajd uri în care pot fi a d ă p o stite 130
seam a reţinerii în tregu lu i tin e ­ tui fapt, în anul trecut producţia de trecut. •poate fixa m ai bine ca lciu l în o r g a ­ lor în ch eia te , 200 c a p e te p orcin e şi 822 vite m ari, un g rajd pentru tineret, o 2,300 k g. lîn ă sem ifin ă. j
ret p ro v en it din p ră sila p rop rie capete ovine, toate cu lîn ă sem ifină. m aternitate pentru scroafe şi o îngră-
a gospodăriilor. la p te s -a rid ica t la p e ste 2.000 litri O deosebită im portanţă prezintă şi nism ul anim alelor. D e aceea, noi şă to rie pentru porci, iar pentru a s ig u ­ In sc o p u l rea liză rii p rod u cţiei la ca- <
C oncom itent cu sporirea efectivului rarea a p ei Ia ferm a de a n im a le a fost
P aralel cu sp orirea efectivului felul în care se a lcătu iesc tainurile. ne-am în grijit dc com pletarea nece­ de anim ale, o deosebită atenţie am a- constru it un apaduct pe o lu n gim e de re n e - a m a n g a j a t , v o m a s ig u r a a n im a - j
de a n im a le şl creşterii p rod uc­ cordat sporirii p roductivităţii acestora.
tiv ită ţii lor, treb u ie a cord ată şi pe cap de vacă furajată. In a cest scop au fo st lu ate m ăsuri p en ­ 1.500 m.l. lelor o bază furajeră de calitate, b o -j
în viitor a ten ţia cu ven ită a sig u ­ tru o se lecţie rigu ro a să a a n im alelor
rării ad ăposturilor şi a bazei In gosp od ăria noastră, ţinînd seam ă Tuturor vacilor pe care le d eţine g o s ­ sa r u lu i dc co n cen tra te. D c la m orile sco ţîn d din efectiv ele pe care le avem M ăsu rile lu ate pentru ad ăp ostirea a- g a fă în proteină, săruri m inerale şi în
furajere corespunzătoare. V a­ de recom andările G onsfătuirii pe ţară toate exem plarele slab productive. De niinalelor, în grijirea şi hrănirea lor după
loarea con stru cţiilor zootehn ice a colectiviştilor, adm inistrarea raţiilor podăria noastră, adm inistrarea furaje­ din S eb eş şi A lb a Iulia procurăm asem en ea, am asigu rat an im alelor o un program judicios întocm it şi care ca n tită ţi în d estu lătoare. In total, vom j
rid icate în an ul 1961 în raion u l se face progresiv, în funcţie de pro­ bază furajeră corespunzătoare care a se respectă cu m ultă stricteţe, perm a­
S eb eş se rid ic ă la circa 8.000.000 ducţia de lap te realizată de la fiecare lor se face la ore fixe. A cest lucru praf de făină, g ozu ri şi tărîţe. D in co n sta t în 440 ton e fîn n atu ral, 33 tone n en tiza rea o a m en ilo r la ferm ele de a n i­ 623a sig u r a t o n e fîn , 11 t o n e o v ă z , 171
lei. D in a c e a stă su m ă, 6.900.000 vacă. Pentru vacile care dau o pro­ erz, 17 to ile o v ă z , 96 tone sfe c lă fu ­ m ale şi aplicarea sistem u lu i de retri­ 69to n e o r z , 7 2 ,5 t o n e p o ru m b b o a b e ,
lei reprezin tă valoarea con trib u ­ d u c ţie d e 8 — 10 litr i la p te p e z i, r a ­ ajută la form area reflexelor condi­ raţia ziln ică nu lip seşte nici creta rajeră, 44 tone cartofi, 44 tone borhot. buirea lor în raport de producţia rea ­ 310 1to n e tă rîţe, j
ţiei gosp od ăriilor colective ptlrt ţia se com pune din 24 kg. siloz, 8 309 tone grosiere, L00 tone porumb si. liza tă , au d u s la o b ţin er ea unor rezu l­
k g . s f e c lă , 1 k g . u r u ia lă , 100 g r a m e ţionate la anim ale. R aţia se îm parte furajeră, oare are rolul d e a neu­ loz, 148 tone porum b boabe şi o în sem ­ tate dintre cele m ai bune. P e cap de tone m asă verde, 255
cretă furajeră şi 60 g ra m e s a fe . In vacă furajată s-a rea liza t în m edie anul 1.806ton e su cu len te,
în trei tainuri. In cele două tainuri nată cantitate de alte concentrate cum trgeut 2.717 litri la p te (c u f.200 litri ton e nutreţ m u rat,!
traliza aciditatea nutreţului m urat. ar fi : tărîţe, şrofu ri, etc. m ai m ult d ecît în anul 1959), iar pe 232 jto n e g r o s ie r ă ş i 7 5 to n e d o v le c i. D e

date în cursul zilei, can tită ţile de Pentru asigurarea unei baze fu­

concentrate sîn t egale. In tainul de asem en ea, pentru adăp ostirea an im ale- (

rajere în d estu lătoare şi variată, am lor vom ridica n oi co n stru cţii zooteh - \

seară, adm inistrăm m ai puţine co n ­ c u lt iv a t d in t o a m n ă 12 h a. c u s e c a r ă id e e . f

centrate. In schim b , m ărim can titatea furajeră, iar în p rim ăvară vom m ai înfăptuirea obiectivelor pe care ni j

de grosiere. O rdinea în care se face le-ani propus va contribui inlr-o m ăsu . L

raţiile ad m in istrate v acilor care d ep ăşesc furajarea e ste u rm ătoarea : uruială în sem ăna 5 ha. cu m azăre, două ha.

p r o d u c ţia d e 10 litr i la p te s e a d a u g ă p e n ­ râ m ai m are la în tărirea eco n om ico-1

am estec cu sfeclă, nutreţ m urat şi cu m orcovi ' furajeri şi două ha. cu organizatorică a gospodăriei noastre [

tru fiecare litru obţinut în plus, cîte apoi fînuri. In ceea ce p riveşte adă­ sfeclă. V om a sigu ra de asem en ea cîte colective, la ridicarea nivelului de trai l

150 gram e de uruială. P e baza ad- parea, aceasta se face de trei ori pe 10 to n e p o r u m b s i l o z p e c a p d e v a c ă . al colectiviştilor. [