Page 75 - 1962-02

m- * O R D /H U E 5rm rA T T ?M D T ‘D î Nr 9227

wmmaBoaatmsiwmmm p¦aiiBi«fyoai&g3g'.gSî3SJCTa»^iMiSiFgî53fgg&îi^vT^L-t'fttt^ B ISJKorWfNt.vyjf.ywu'fllKiSaJl

II

) înd ru m ată de către G om ltetul region al de partid, redac- de v a că furajată o producţie de 3.000 litri lap te, iar pe cap Creşterea efectivului de animate Bleu Brigadierul »
d e o a ie cîte 48 litri la p te şi 2,300 k g. lînă sem ifin ă. în G.A.C. din raionul Sebeş 11
( ţia ziarului „D rum ul S o cia lism u lu i“ a organ izat zilele

f trecute la A poldul de S u s, cu sprijinul C om itetului raional D em n de su b lin ia t este faptul că toţi participanţii, prin­ §288 maistru al producţiei
tre care tov. P fa ff L au renţiu , p reşed in tele G .A .C . din P e-
\ de partid şl a C om itetului execu tiv al S fatu lu i popular ra­ treşti, G h eo rg h e C răciu n , p reşed in tele G .A.G . d in G îrbo- r , / ' » • y . . <*.», Permanentizlnd brigăzile zoo­ la terminarea programului de
v a , S c h u ste r M ih ai, în g r ijito r -m u lg ă to r fru n ta ş la G .A.G . tehnice, multe gospodării colec­ grajd), să urmărească îndea­
ional S eb eş o con sfătu ire care a avu t drept scop cu ­ d in O îlnic, G h eo rg h e Irim ie, b rig a d ier zo o te h n ic la G .A.G . 483 772 iV * * o tive din raionul Sebeş au ob­ proape felul cum se îndeplineş­
noaşterea şi răspîndirea experienţei în ain tate dobîndită de din R ăhău etc., au su b lin ia t că fo lo sin d c ele m ai în a in ­ l& v M ': ţinut in anul trecut producţii te planul de producţie, cum sc
g o sp o d ă riile a g rico le co lectiv e din raion în sporirea pro­
ductivităţii anim alelor.

La consfătuire au participat preşedinţii gospodăriilor

\ a g rico le colective, brigadieri zootehnici, în grijitori-m u lgă- tate m etode de în grijire şi hrănire a an im alelor, toate de peste 2.500 litri lapte pe cap respectă regulile de zooigicnă,

' tori fruntaşi, in gin eri şi tehnicieni, m edici veterin ari pre­ g o sp o d ă riile co lectiv e din raion u l S eb eş au co n d iţii să rea ­ de vacă furajată. Printre aces­ cum se alcătuiesc şt se admi­

cum şi alte cadre cu m unci de răspundere din raion. lizeze o asem en ea producţie de la an im a lele proprietate te gospodării se numără cele din nistrează raţiile etc. Fiind res­

M ajoritatea celor care au lu at cu vîn tu l la con sfătu ire au o b ştea scă . satele Cîlnic, Apoldul de Sus, pectate aceste indicaţii, s-a pu­

ap reciat că în g o sp o d ă riile a g rico le co lectiv e din raionul C onferinţa reg io n a lă de partid pune în fa ţa g o sp o d ă ­ Petreşti, Reciu etc. Din expe­ tut constata, tn scurt timp. o

S eb eş ex istă p osibilităţi largi pentru sporirea productivi- riilor a g rico le colectiv e sa rcin a sporirii con tinu e a pro­ rienţa lor se poate desprinde îmbunătăţire simţitoare a mun­

tă ţii an im alelor, în sp ecial a v a cilo r d e lapte, în aşa fel d uctivităţii tuturor sp eciilor de an im ale. E xperienţa g o s­ *2513 concluzia, destul de importan­ cii în sectorul zootehnic. In luna
> în cît sa rcin ile trasate în a cea stă direcţie de C on gresu l al podăriilor ag rico le colectiv e fruntaşe d oved eşte că avem tă, că pe lingă permanentizarea ianuarie, spre exemplu, produc­
în regiu n e largi p osibilităţi pentru a asig u ra o sporire tai uz ţia de lapte pe cap de vacă
( IlI -le a a l P.A1.R., d e P le n a r a C.G. al P .M .R . d in iu n ie- considerabilă a producţiei de lapte, carne şi lînă, cale îngrijitorilor de animale, per­ furajată a fost de peste 200
sig u ră pentru în tărirea g o sp o d ă riilo r a g rico le co lectiv e manentizarea brigadierilor zoo­ litri.
L iu lie 1961 şi de C onferinţa reg io n a lă d e partid să fie nu tehnici duce la sporirea conti­
nuă a producţiilor de lapte Şi — O sarcină importantă a bri-
' num ai realizate dar chiar şi depăşite. P articipanţii la Gon- carne. gadierului este şl ridicarea con­
tinuă a calificării profesionale,
$ sfătu ire s-au a n g a ja t ca în a cest an, printr-o în grijire aten - din punct de ved ere econ om ic, pentru creşterea ven ituri- ; w Mulţi dintre participanţii la arăta brigadierul zootehnic
/ tă şi o hrănire raţion ală a an im alelor să obţină producţii Consfătuire au subliniat In cu- Gheorghe Irimie, de la G.A.C.
lor b ăn eşti a le colectiviştilor. <> vlntul lor faptul că obţinerea din Rahău. Cunoştinţele acumu­
unor bune rezultate în creşterea late la cursurile de pregătire cu
^ m ult m ai m ari d ecît în an ii trecuţi, de la toate sp eciile de Iată de ce redacţia ziarului „D rum ul S ocialism u lui" re- , brigadierii, le întregesc, studiind
animalelor depinde in mare diferite materiale de speciali­
a n im ale. T ov. K irr Ioan, p reşed in tele g o sp o d ă riei a g rico le com an dă tuturor o rg a n iza ţiilo r de partid, S fatu rilor popu- / 1959 !196011981 măsură de hărnicia şi pricepe­ tate, legate de creşterea ani­
colective din A poldul de S u s, în num ele m em brilor acestei lare şi organelor agricole să îndrum e gosp od ăriile colec- ) rea brigadierilor. Iată ce spu­ malelor. Lecţiile predate la
g o sp o d ă rii a la n sa t o v a lo r o a să in iţia tiv ă . C o lectiv iştii din nea despre munca brigadierilor cursul zootehnic, urmate de de­
tiv e din reg iu n e pentru a îm brăţişa v a lo ro a sa in iţiativă a \ monstraţii practice, ne ajută ia
tov. Ilte Nedelea, brigadier zoo­ îmbogăţirea cunoştinţelor.
A pold se a n g a jea ză să obţină în a cest an în m edie pe cap co lectiv iştilo r din A poldul de S u s. sI tehnic la G.A.C. din Glrbova.
'Mulţi participanţi la consfă­
I W W W W V W W ^ / V W W ' )(¦ * — Cu toate că vacile noastre tuire au apreciat că, brigadie­
erau furajate cu aceleaşi ra­ rul trebuie să fie un bun con­
Gospodăriile colective sporesc Selecţia şi gimnastica funcţională — mijloace ţii, uneori se tntlmpla ca pro­ ducător al tuturor problemelor
continuu efectivele de animale eficiente pentru ridicarea productivităţii animalelor ducţia de lapte să nu fie con­ zootehnice, cu alte cuvinte, să
stantă de la o zi la alta. Pentru fie un adevărat maistru al pro­
şi productivitatea acestora Cu m ult interes a fost a scu ltat la Cuvîntul tov, de către con siliu l de conducere şi or­ remedierea deficienţelor au fost ducţiei. In acest fel, el poate
con sfătu ire cu vîn tu l tov. K ram pultz KRAMPULTZ GHEORGHE g a n iza ţia de partid a felului cum luate imediat măsuri. S-a înce­
D in referatu l C om itetu lu i ex e­ m un că volu ntară, m anoperă, G heorghe, zootehnician la gospodăria zootehnician Ia G.A.C. Cîlnic a ceştia îşi în su şe sc cele p red ate la put cu brigadierul, care trebuie şti unde şi cum trebuie inter­
cutiv al sfa tu lu i p op u lar ra io ­ m a te ria le de c o n str u c ţii etc. Pi- a g rico lă colectivă din C linic. E l a în v ă ţă m în t şi cum le ap lică în prac­ să fie exemplu în muncă pen­
n al, p rezen tat la con sfătu ire, a nă la sfirşitu l anului vor m ai arătat că în cadrul m ăsurilor ce tre­ nutritivă a hranei consum ate scade tică. Schim burile de experienţă pe care tru toţi îngrijitorii de animale. venit pentru ca activitatea bri­
reieşit că o preocupare de sea ­ trebu i rid ica te în că 41 de g r a j­ buie lu ate pentru ridicarea produc­ su b n ivelul norm al. S e poate deduce obişnuim să le org a n iză m periodic
m ă a organ izaţiilor de p artid, a duri, 23 m a te rn ită ţi p en tru tivităţii an im alelor şi în speciaj a deci că ugerul îşi p ăstrează virtutea între în grijitorii-m u lgători de la fer­ Acestuia, i s-a cerut să se ocu­ găzii să fie dirijată in scopul
sfatu rilor p opulare, con siliilor scroafe, 22 saivan e şi alte co n ­ vacilor de lapte, pe lîn g ă hrănlrea productivă în aceeaşi m ăsură în care m a noastră de anim ale constituie, de pe mai mult de organizarea
de co n d u c ere a le G .A.C. şi a tu ­ stru cţii zootehn ice, in a cest scop, raţion ală, introducerea şi respectarea şi-a p ăstrat în a in te de exerciţiul func­ asem enea, o m etodă de gen eralizare a muncii In sectorul zootehnic, să
turor co lectiv iştilo r din raionu l în că de p e acum este n ecesar să unui program de îngrijire corespun­ experienţei bune, care aplicată în prac­
Sebeş o con stitu ie dezvoltarea fie p rocu rat m aterialu l, şi de în ­

sectoru lu i zootehn ic. In acest d ată ce tim p u l p erm ite să se în ­ zător, selecţia an im alelor şi g im n a s­ ţional latenţa, adică starea de a nu tică , d u ce în fin a l la sp o rirea c o n s i­ fie permanent in mijlocul îngri­ îndeplinirii planului de produc­
scop gosp od ăriile agricole co­ ceap ă lu crările de con stru cţie. tica fun cţion ală sîn t factori de care produce m ult.
lective au p rim it in anul trecut E x p e r ie n ţa G .A .C . f r u n ta ş e în depind în m are m ăsură creşterea pro­ derabilă a producţiei anim aliere. jitorilor (de la începerea şi pîna ţie.
un aju tor p reţio s din p a rtea sta ­ creşterea an im alelor a dovedit g resiv ă a producţiei anim ale în g en e­ Im portanţa g im n asticei funcţionale
tului, care le-a p us la d ispoziţie că asigu rarea unor raţii furajere ral, şi a p rod u cţiei d e la p te la v a d , creşte m ult, m ai a les atunci cîn d ea # S t G Â M I Z Â S t E A MUICII
credite, p e term en lu n g şi fă ră com p lete duce n em ijlocit la creş­ în special. este aplicată în strânsă legătură cu
dobîndă, în valoare de p este 7 terea producţiilor de lap te şi selecţia. A cesta este factorul cel m al

m ilio a n e lei. In a fa ră de re ţin e­ carne. D e aceea, trebu ie ca în E xperienţa go sp o d ă riei noastre, a im portant oare trebuie realizat în v e­ CHEIA SUCCESELftK
rea în tregu lu i tin eret recunoscut fiecare gosp odărie să fie a sig u ­ sp u s vorbitorul, n c-a con firm at că derea îm bunătăţirii efectivulu i de an i­
p en tru p roducţie, prin folosirea rate pe tot tim p u l anului fu rajele un an im al procurat din sectorul parti­ m ale. S elecţia (a leg erea ) îm preună cu

cred itelor şi a fon d u rilor p ro­ n ecesare. A cest lucru se p o a te f a ­ cular, u nde a dat o producţie sub hrănirea raţională, co n stitu ie un ele­ A vînd în fa ţă sa rcin ile reie­ C uvîntul tov,
prii, efectiv u l de an im ale p ro­ ce prin extin d erea cu ltu rilor du­ m edie sa u m edie, cu toate că a fost şite din D irectivele C ongresu lu i G H EORGHE CRĂCIUN
p rieta te o b ştea scă a crescu t în ble, cu ltiv în d su p ra feţe cît m ai întreţinut de n oi în m od corespun­ m ent de bază tn ved erea sporirii pro­ al lll-le a al p artidu lu i, o rg a n i­ p r e şe d in te le G .A .C . d in G îrb ova stru g u ri, 4.480 lei şi a lte p r o ­
an u l 1961 cu 2.480 ca p ete vaci m ari cu m azăre şi secară fu ra ­ zător, totuşi el nu a reacţionat cu o za ţia de b ază din ca d ru l g o sp o ­ duse.
şi v iţele, cu 1.114 c a p e te ovin e jeră, îm b u n ătăţin d ca lita tea p ă ­ creştere a producţiei, coresp u nzătoare d uctivităţii anim alelor. dăriei colective a in d ica t co n si­ d intelui gosp od ăriei. El ră sp u n ­
şi 102 scroafe. M ulte gosp od ării şunilor etc. condiţiilor de hrană şl în grijire îm ­ liu lu i d e conducere să creeze şi de totod ată de asigu rarea bazei O preocupare de seam ă avem
colective, p rin tre care cele din bunătăţite, pe care i le-am asigurat. In cadrul alegerii celor m al valo­ să dezvolte ferm ele de an im ale, furajere şi de îm b u n ătăţirea ca ­ şi p en tru ridicarea calificării
sa tele R eciu, C linic, P etreşti şi P en tru co n tin u a sp orire a D in ce c a u z ă ? In prim ul rînd p en ­ care, în con d iţiile n oastre, sîn t lită ţii p ăşun ii. D e asem enea, p re­ p rofesion ale a în grijitorilor de
altele, fo lo sin d cu ch ib zu in ţă p rod ucţiei de la p te se cere ca tru că o rgan u l productiv (în cazul roase exem plare din efectivele de cele m ai rentab ile. In acest an ved erile p lan u lu i de p rod u cţie au an im ale. In cercul zooteh n ic sîn t
m ijloacele p rop rii şi cred itele m u n ca în ferm ele de a n im ale să de faţă u g eru l), n u a fo st exercitat n oi vom c r e şte 450 b o v in e, 1.500 fost d efalcate pentru fiecare fer­ în cad raţi to ţi în grijitorii. P er­
p rim ite de la stat, au sp orit an se desfăşoare după un program şl antrenat în suficien tă m ăsură pen­ anim ale existen te, la noi - în g o sp o ­ ovine, p este 500 de p orcin e şi m ă de an im ale. A cest lu cru ne m an en t, u rm ărim felu l cum ei
de an num ărul de an im ale reu­ bine stab ilit. în g rijito rii au d a ­ tru a produce m ult lapte. un num ăr în sem n a t de p ăsări. p erm ite să urm ărim în d ea p ro a ­ îşi în su şesc m etodele ştiin ţifice'
şin d s ă d e ţin ă la 31 d ecem b rie toria să fa că m ulsul organ izat şi dărie s-a u a p lica t urm ătoarele m ă ­ Vom dezvolta de asem enea ap i­ pe felul în care se realizează de creştere a an im alelor, iar p e­
1961’ p este 30 b ovin e la su ta de o fu ra ja re în fu n cţie de p ro d u c­ In leg ă tu ră cu rolul exerciţiului şl cu ltura şl p iscicu ltu ra. p rod u cţiile p la n ifica te, iar acolo riodic organ izăm d em on straţii
ha. Cu to a te acestea în să, în că r­ ţia obţinută, să u rm ărească în ­ al antrenam entului în g en era l, iată su r i: in dividualizarea anim alelor (fie ­ unde se co n sta tă d eficien ţe, să p ractice la locul de m uncă, şi
cătu ra la su ta de h ectare, în m e­ d eap roap e p la n u l de m ontă şi şi un e x e m p lu : v a ca „R ita-60" a fost D esigur că od ată cu creşterea lu ă m m ă su r i d e re m ed ier ea lor. schim b uri de exp erien ţă în tre
die p e raion , e s te în că n esa tis- fă tă r i. cum părată de noi în anul 1959 din cărui anim al 1 s-a dat un num e şi efectivu lu i de an im ale p rop rie­ în grijitori. A nul trecu t, 6 îngvi-
făcătoare. D e aceea, este necesar satul G ut La cum părare, ea avea 7 tate ob ştească în fa ţa co n siliu ­ In scopu l coin teresării co lecti­ jito ri-m u lg ă to ri au p a rticip a t la
ca sub' în d r u m a r e a C o m ite tu lu i O rganizarea schim b urilor de ani şi se afla în tr-o sta re bună, fiind i s-a aplicat un num ăr m atricol), lui de con d u cere al go sp o d ă riei viştilor care lu crează în sectoru l cu rsurile de rid icarea ca lifică rii
raional de partid, organ izaţiile în luna a 8-a de g estaţie. In cele se ridică prob lem e im p ortan te, zootehn ic, p entru sp orirea p ro ­ o r g a n iz a te la G .A .C . d in C îln ic
de bază şi con siliile de con d uce­ exp erienţă în tre în grijitori p re­ două luni care au m ai răm as pînă furajarea raţion ală a an im alelor (în legate de buna organ izare a d ucţiilor de la p te şi carne, am şi M iercurea de către sfa tu l
re a le G .A .C ., să se p reo c u p e cu cum şi a vizitelor la ferm ele de la fătare, ea nu a m ai fost m ulsă, m un cii în sectoru l zootehn ic. In p erm a n en tiza t în g rijito rii şi-i re- popular raional. In felu l acesta
to a tă răspunderea de creşterea a n im a le d in G .A .C . fr u n ta şe , fiind în grijită şi hrănită în m od c o ­ raport de producţia pe care o d au ), acest scop, noi am organ izat tribuim în fu n cţie de p rod u cţiile s-a reu şit ca fiecare în grijitor să
efectivelor de an im ale p rop rie­ con stituie o m etodă eficace de respunzător. R aţia ei ziln ică a con ­ creşterea an im alelor în două fer­ ob ţin u te. L ucrînd de p este 4 ani cu n oască m odul de în tocm ire a
tate obştească. C oncom itent cu îm b ogăţire a cu n o ştin ţelo r zo o ­ sta t în m asă verde suficien tă (a si­ introducerea şi ţinerea la zi a evid en ­ me. P entru buna d esfăşurare a ca în grijitori-m u lgători, . tov. raţiilor şi felul cum trebu ie a d ­
d ezvoltarea sectoru lu i zootehnic, teh n ice. D e aceea, ele trebuie gurată de păşune), şi două kg. de m uncii în aceste ferm e, n e.a m D ietrich Ioan şi N icolae P litea m in istrate an im alelor, d eterm i­
o sarcin ă p rin cip ală care a stat co n tin u a te şi in viitor. tărîţe. In con d iţiu n i bune a fo st hră­ ţei zootehnice, controlul producţiei şi orien tat să atragem pe cei m ai au acu m ulat o exp erien ţă b o­ n area p rocen tu lu i de grăsim e a
în a ten ţia co lectiv iştilo r a fo st nită şi îngrijită şi după fătare, raţia buni colectivişti, cu d ragoste gată în creşterea anim aleior. Ei lap telu i etc.
şi sp orirea p rod uctivităţii an i­ Sarcina tra sa tă de C onferinţa constînd în m asă verde la discreţie cla sa rea an im alelor. A plicând aceste p en tru cr eşterea an im a lelo r. Iii au ob ţin u t în anul trecu t p ro­
m alelor. D atorită fa p tu lu i că region ală de partid gosp od ării­ şi 4 kg. concentrate. Gu toate aces­ afară de fa p tu l că am n um it d u cţii d e p este 2.400 litri la p te Ca urm are a bunei organ izări
m a j o r i t a t e a g o s p o d ă r iilo r rd in lor colective, de a ob ţin e în acest tea, ea nu a dat o producţie zilnică m ăsuri, am reuşit să avem acum n u ­ cîte un resp on sab il p en tru f ie ­ pe cap de vacă fu ra ja tă , iar p ro ­ a m un cii în sectoru l zooteh n ic şi
raion au acu m ulat o bună exp e­ an cîte 2.500 litr i la p te p e cap m ai m are d e 16 litri lap te, (to ta l pe care ferm ă, ţin în d seam a de re­ d u cţia m edie pe gosp od ărie a a furajării raţion ale a an im a le­
rien ţă în această privinţă, p ro­ de vacă fu rajată, în con d iţiile lactaţia de 305 zile, 3.138 litri). In m ai anim ale cu producţie ridicată şl com an dările C on sfătu irii pe ţară fo st de p e ste 2.000 litri. P en tru lor, am rea liz a t în lu n a trecu tă
d u cţia de lan te ob ţin u tă de la n atu rale ex isten te în raionu l lactaţia urm ătoare în să , m ulsă de în- a colectiviştilor, am h o tă rît să zilele-m u n că efectu a te D ietrich o p rod u cţie de p este 200 litri
fiecare v acă fu rajată se rid ică la Sebeş este p e dep lin realizabilă grijitorul-m ulgător fruntaş Schuster să alegem un num ăr de 27 vaci care în cred in ţăm resp on sab ilitatea Io a n a p r im it 1.920 k g. grîu , a- lap te pe cap de vacă furajată.
p este 2.000 litri. G o sp o d ă rii c o ­ şi p oate fi chiar d ep ăşită. D e a- M ihai, care a făcut m asa ju l ugerului, creşterii an im alelor vicep reşe- p ro a p e 1.000 kg. p oru m b , 640 kg. H otărîrea n o a stră este ca în a-
lectiv e ca cele din C îlnic, A p ol­ sem enea există p osib ilităţi p en ­ a ceea şi v a că a d a t z iln ic cîte 28 litri să poată fi încadrate după norm ati­ cest an p rod ucţia de lan te ne car
dul de Sus. R eciu şi P etreşti, tru o b ţin e r e a a cel p u ţin 2,3 kg. lapte (pe lactaţia de 305 zile, peste de vacă să ajungă la cel p u ţii
p rin b u n a organ izare a m un cii lin ă şi p este 45 litri lap te pe 5.500 litri). vele existen te şi în scrise în registrul 3.000 litri.
In se c to r u l zo o te h n ic, p rin p e r ­
m an en tizarea şi retrib uirea în ­ cap de oaie. In urm a aplicării m asajului ugeru­ g en ea lo g ic de stat. P rintre acestea se
grijitorilor în fu n cţie de p rod u c­ In vederea în făp tu irii acestor lu i Ia v a ci, se p o a te ob serv a că ten ­
ţiile ob ţin u te şi printr-o fu rajare dinţa vaoilor de a produce m ult lapte află reco rd istcle ferm ei „ S tîn c a -2 5 “,
ra ţion ală a an im alelor, au rea li­ obiective trebuie ca co n siliile de răm îne chiar şi atunci cînd valoarea
za t p ro d u cţii de p e ste 2.500 litri c o n d u c ere a le G .A .C . să ia în c ă „B im ba-26", „ D o r a -9 “, „ R ita -6 0 “ şi
lap te pe cap de vacă furajată. de pe acum m ăsuri pentru asi­
gurarea bazei furajere şi a con ­ altele, care dau în m edie a n u a l1
L ivrînd sta tu lu i în sem n a te
ca n tită ţi de p roduse anim aliere, stru cţiilor. necesare. 4.500— 6.000 litri lapte. T oate a cestea
gosp od ăriile colective au ob ţin ut
venituri ce se ridică la aproape sîn t în grupele în grijitorilor-m ulgă-

fori fru ntaşi U sk a t S im io n ş i S ch u s­

ter M ihai. A ceştia, m un cin d d e m al

m ulţi ani la ferm a de anim ale, au

reuşit să aibă în loturile lor num ai

v a ci b in e selecţio n a te, fapt care i-a

ajutat să obţină an u al în m edie pe

cap de vacă furajată, de la întregu l

lot, p este 4.000 litri lapte.

Pentru o aplicare corectă a m ăsu ­ Vom dezvolta succesele dobîndite

rilor de s'elecţie, d e o m are im por-

. tanţă este şi calificarea îngrijitorilor-

m ulgătorl. A cest lucru se realizea ză ] C ongresul al IH -lea al p arti- C uvîntul tov. c a p d e o a ie p e s t e 4 5 1. la p t e ş i 2 ,2 0 0 k g . i
K IR R IOAN,
în go sp o d ă ria noastră prin în ca d ra ­ ) dului a p revăzu t ca p în ă în 1965 p r e ş e d in te le G .A .C . d in lîn ă . A c e st lucru a făcu t posibil ca g o s- [
A poldul de Sus podăria să rea lizeze n u m ai din v în z a -t
rea tuturor colectiviştilor care deser­ } să se ajungă la un efectiv de re a la p te lu i u n v e n it d e 2 0 5 .5S 3 l e i . '(
) 5,8 m ilio a n e b o v in e d in c a r e 2,9 -------- t o ta lu l v e n it u lu i d in s e c to r u l z o o lc h m c [-
v esc sectorul zooteh n ic la cursurile Pentru în grijirea în bune con d iţiu n i a
m ilio a n e v a c i; 13 m ilio a n e ovi- an im alelor, cu sprijinul o rg an izaţiei de t!n s u m în d 4 1 6 .5 1 0 lei
de în v ă ţă m în t zo o teh n ic şi urm ărirea j n e _d in c a r e 8 ,5 m ilio a n e c u lîn ă partid din g o sp od ărie, la term ele de E xperienţa an u lui trecut »ne-a dove- ţ

1 fin a şi sem . Tină; 7 ,5 m ilioan e dit că folosind cu m ai m ultă pricepere [
1 P O ^ in e. O creştere şi m ai în sem -

6.500.000 lei. A vîn d co n d iţii p r i­ j n a .a e s te p r e v ă z u tă Ia p r o d u c ţia vaci, oi, tineret bovin etc. au fost re- toate resu rsele de care dispunem , pu- [
elnice p entru d ezvoltarea secto ­
ru lu i z o o te h n ic , în f a ţ a G.A.C. Raţiile echilibrate — factor determinant ) a n im a la . In 1965 v a tr e b u i să se partizaţi să lucreze cei m ai. buni colec- tem obţine rezultate şi m ai bune. ţ-
din raion u l S eb eş stă sarcin a de 9
a spori în acest an efectivu l de în creşterea producţiei I lr e a ‘ i z e z ® 50 b i l i o a n e h e c t o l i t r i tiv işti, pricepuţi crescători de an im ale, la tă d e ce n e-a m prop u s c a în a c e s t ţ
an im ale p ro p rieta te ob ştească ! I a p t c ’ l ’J — l .8 M i lio a n e t o n e
pînă, la 13.500 b o v in e, d in care o a m e n i c a r e iu b e s c a c e a s t ă îin le le t n i- a n s ă m ă r im e f e c t iv e le d e b o v in e Ia !•
4.900 v a ci de la p te, 6.100 p o r c i­ carn e, 37.000 to n e lîn ă .
n e, d in ca re 1.170 scro a fe, 32.000 c ir e . *A—c e ş«ti.a..,.....m...u. —n c i=n d d e m—a i m u ltă 3 8 0 c a p e te• d-in c a r e 1•5 2- c a p e t e v a c i iţ
o v in e d in ca r e 17.300 cu lîn ă f i ­ C ălău ziţi 'd e hotărîrile C ongresului
n ă şi sem ifin ă. v r e m e în s e c to r u l z o o t e h n ic a u r e u ş it .să ş i ju n in c i, 1 6 4 v i ţ e l e ş i 5 2 c a p e t e t in e - r

P en tru p rocu rarea de anim ale, E xperienţa dobîndită de g o sp o d ă ria Cuvîntul tovarăşei zi vara, şi de două ori iarna. V a cile |) p a r t id u lu i, în c e p în d m a i a t e s d in a n u l a c u m u le z e m u lt ă e x p e r ie n ţ ă în c r e ş t e r e a r e t bwovvvi-nii ppevnmtriuu în g r ă ş a t , ialari nIulUmIIăKrlluul i C
noastră în creşterea anim alelor ne-a VIRGINIA DĂSCĂLESCU cu producţii m ari de lapte se adapă j 1961, n e-am p reocu p at cu to a tă ră sp u n - a n im a lelo r, să le în g r ije a sc ă şi să le oilor s ă a ju n g ă la 1.500 cap ete, to a te (
dovedit că obţinerea unor producţii inginer Ia G.A.C. din Sebeş de 4 — 5 ori pe zi.
sporite de lapte şi carne depinde în i d erea d e d e z v o lta rea şe p telu ln i. P ri- h r ă n ea sc ă în m od ra ţio n a l. In sco p u l cu lin ă se m ifin ă . I
m are m ăsură de felul cum sînt alcă­ m înistrării cu stricteţe a raţiilor ară­ In scopul asigurării unor furaje v a ­
tuite raţiile furajere. O rg a n izîn d pro­ tate m ai su s, am reuşit ca în luna riate, şi pentru reducerea preţului de ] m ind un preţios sprijin d in partea sta- co in teresării lor de a obţine o produc- A n alizîn d p o sib ilită ţile de care dîs- (
ducerea conveerului verde pe tot tim ­ cost, folosim cu su cces în hrana ani­
m alelor cocen ii tocaţi în am estec cu | tulu i, prin cred itele a co rd a te pentru ţie sp o rită d e la a n im a le, toţi co lectl- punem pentru sp o rirea producţiei a n i. [

) procurări d e a n im a le, şi reţinînd din v iştii care d ese rv esc sectorul zooteh n ic m alicrc şi ţinînd se a m a de sarcin a tra- -

] p răsilă proprie în treg tin eretu l apt pen- sîn t retribuiţi in raport de producţia pe sa tă de con ferin ţa reg io n a lă de partid t

| tru reproducţie, am reuşit ca la 31 de- care o obţin. arn h otărît c a în a c e st an să r e a liz ă m î

statul a acordat şi anul acesta pul anului, am a vu t p osib ilitatea să ianuarie să realizăm cu 74 litri lapte pleavă şi m elasă. ) c e m b r ie 1961 s ă d e ţ in e m c a p r o p r ie ta te C u n o s c în d c ă u n rol im p o r ta n t îri r i- în m e d ie p e c a p d e v a c ă fu r a ja tâ o p r o -L

g o sp o d ă riilo r a g rico le co lectiv e întocm im raţii com plete şi ieftin e pe cap de v a că furajată m ai m ult E s te b in e c u n o s c u t fa p tu l c ă n u ­ j o b ş t e a s c ă 2 1 8 c a p e t e b o v in e d in c a r e d ic a r e a p r o d u c tiv it ă ţ ii a n im a le lo r îl a r e d u c ţie d e 3.000 litr i la p te , ia r p e c a p d e {;

din raion cred ite în valoare de pentru anim ale, ©a urm are a a ces­ decît în luna decem brie a a n u lu i m ai în prezenţa concentratelor se 1 101 v a c i ş i ju n in c i, 7 0 v i ţ e l e ş i 3 4 c a - ş i a s ig u r a r e a a d ă p o s t u r ilo r , în a n ii o a ie o p r o d u c ţie d e 4 8 litr i la p t e ş i l
5.888.000 lei. C reşterea şe p telu - tui fapt, în anul trecut producţia de
lu i se va face to to d a tă şi pe la p te s -a rid ica t la p e ste 2.000 litri trecut. ¦poate fix a m a i b in e c a lc iu l în o r g a ­ ] p ete tin e r e t m a sc u l d e stin a t in g r ă şă r ii 1960 — 1931 n o i a m c o n str u it d ou ă 2,300 k g . lîn ă ' se m ifin ă . ’f
seam a reţinerii Întregului tin e ­ pe cap de vacă furajată.
ret p roven it din p ră sila proprie O deosebită im portanţă prezintă şi nism ul anim alelor. D e aceea, noi I şi livrării către sta t în baza con tracte- grajd uri în ca re pot fi a d ăp ostite 130 In sc o p u l r e a liz ă r ii p ro d u cţiei la c a - C
a gospodăriilor. In gosp od ăria noastră, ţinînd seam ă
de recom andările G onsfătuirii pe ţară felul în care se a lcătu iesc tainurile. j lor în c h e ia te , 200 c a p ete p o rcin e ş i 822 v ite m ari, un g ra jd pentru tin eret, n re n e-a m a n g a ja t, v o m a sig u r a a n im a - L
P aralel cu sp orirea efectivului a colectiviştilor, adm inistrarea raţiilor
de a n im a le şi creşterii p roduc­ se face progresiv, în funcţie de pro­ ne-am în g rijit de com pletarea nece­ j capete ovine, toate cu lîn ă setnifină. m aternitate pentru scroafe şi o îngră- lelor o bază furajeră de calitate, bo-1
tiv ită ţii lor, treb u ie a cord ată şi d ucţia de lap te rea liza tă de la fiecare
în viitor a ten ţia cu ven ită a sig u ­ vacă. Pentru vacile care dau o pro­ Tuturor v acilor pe care le d eţin e g o s ­ sa r u lu i de co n cen tra te. D e la m orile ) C on com iten t cu sporirea efectivu lu i şă to rie pentru porci, iar pentru a sig u - g a tă în proteină, săruri m in erale şi în [
rării ad ăp ostu rilor şi a bazei d u c ţie d e 8 — 10 litr i la p te pe z i, r a ­
furajere corespunzătoare. V a­ ţia se com pune din 24 kg. siloz, 8 podăria noastră, adm inistrarea furaje­ din S eb eş şi A lba Iulia procurăm ) d e a n im a le , o d e o s e b it ă a t e n ţ ie a m a - r a r e a a p e i la fe r m a d e a n im a le a f o s t c a n t it ă ţ i în d e s t u lă t o a r e . In t o t a l, v o m !¦
loarea con stru cţiilor zootehn ice k g . s f e c lă , 1 k g . u r u ia lă , 100 g r a m e
rid icate în anul 1961 în raion u l cretă furajeră şi 60 g ra m e Sare. In lor se face la ore fixe. A cest lucru praf de făină, gozu ri şi tărîţe. D in ) c o r d a t s p o r ir ii p r o d u c tiv it ă ţ ii a c e s t o r a , c o n s t r u it u n a p a d u c t p e o lu n g im e d c a s i g u r a 6 2 3 t o n e fîn , 11 t o n e o v ă z , 17 1
S eb eş se rid ică la circa 8.000.000
lei. D in a c e a stă su m ă, 6.900.000 raţiile adm inistrate vacilor care dep ăşesc ajută la form area reflexelor condi­ raţia ziln ică nu lip seşte nici creta | In a c e s t sc o p au fo st lu a te m ă su ri p en - 1.500 m .l. t o n e o r z , 7 2 ,5 t o n e p o r u m b b o a b e,’ 69 !¦
lei rep rezin tă valoarea con trib u ­ p r o d u c ţia d e 10 litr i la p te s e a d a u g ă p e n ­
ţiei gosp odăriilor colective p tiri ţionate la anim ale. R aţia se îm parte furajeră, care are rolul de a neu­ ) tru o s e l e c ţ i e r ig u r o a s ă a a n im a le lo r M ă s u r ile lu a te p e n tr u a d ă p o s t ir e a a - *o n e îA rîţe, 3 1 0 t o n e m a s ă v e r d e , 2 5 5 t
tru fiecare litru ob ţin u t în plus, cîte
în trei tainuri. In cele două tainuri traliza acidifaitea nutreţului m urat. ) ®c o ! ‘n d d ' n e f e c t i v e l e p e c a r e le a v e m n !m a lc lo r , în g r ij ir e a ş i h r ă n ir e a lo r d u p ă ^o n e s u c u le n t e , 1 .8 0 6 t o n e n u tr e ţ m u r a t, [
150 gra m e d e uruială. P e baza ad-
date în cursul zilei, can tită ţile de P entru asigurarea unei baze fu­ ) toate exem p larele slab productive. De un program judicios întocm it şi care tone grosieră şi 75 tone dovleci. D e î
| asem en ea, am asigu rat anim alelor o
con cen trate sîn t egale. In tainul de rajere în d estu lătoare şi variată, am 1 bază furajeră corespunzătoare care a se respectă cu m ultă stricteţe, perina- usem enfia, pentru ad ăp ostirea a n im a le- 1
| co n sta t în 440 tone fin n atu ral, 33 tone n en liza rea o a m en ilo r la ferm ele dc a n i-
seară, adm inistrăm m ai puţine con ­ ) erz, 17 tone. o v ă z , 96 to n e sfe c lă iu- m ale şi aplicarea sistem u lu i de retri- ,o r v o n i r id ic a n o i c o n s t r u c ţ ii z o o te h - J-
j rajeră, 44 tone cartofi. 44 lon c borhot. Unirea lor în raport d e producţia rea-
c u lt iv a t d in t o a m n ă 12 h a. c u s e c a r ă | 309 tone g ro siere, L00 tone porum b si- li/.a tă , au d u s la o b ţin e r e a u n or rezid- n 'c e - .ţ
) loz, 148 to n e porum b boabe şi o însem - tate dintre cele m ai bune. P e cap de
centrate. In schim b, m ărim can titatea vacă furajată s-a realizat în m edie anul înfăptuirea ob iectivelor pe care n ij
] n a tăă c a n t it a t e d e a lt e c o n c e n t r a t e c u m trecu t 2 .717 litri la p te (c u 1.200 litri
de grosiere. O rdinea în care se face fura !eră, iar în p rim ăvară vom m ai I a r l i : tarife, şrolurî, etc. m ai inuit d ecît în anul 1959), iar pe

sem ăna 5 ha. cu m azăre, două ha. le - a n i p r o p u s v a c o n tr ib u i în lr -o m ă s u - !¦

furajarea este urm ătoarea : u ru ială în râ m ai m are la întărirea eco n o m ico -ţ

am estec cu sfeclă, nutreţ m urat şi cu m orcovi furajeri şi d ou ă ha. cu organizatorică a gosp od ăriei noastre

ap oi fînuri. In ceea ce p riveşte adă­ sfeclă. V om a sig u ra de asem enea cîte colective, la ridicarea nivelului de trai

parea, aceasta se face de trei ori pe 10 to n e p o r u m b s ilo z p e c a p d e v a c ă . al colectiviştilor.