Page 76 - 1962-02

Mr. 2227
in activitatea
© rg a a ia a flllo r d e p a c tid
BAKU MARE
P rintre n um eroasele cercuri
a le în văţăm ln tu lu i de partid
d esch ise a n u l a cesta în ra io n u l
H aţeg se num ără şi cel de stu ­
d ierea Isto riei P.M .R . a n u l I de
pe lin gă organ izaţia de partid
de la sectorul forestier B aru
M are.
In urm ă cu cîteva lu ni co ­
m u n iştii de aici a u În cred inţat
sarcina de propagandist to v a ­
răşu lu i Io sif N eeş. A legerea lui
s-a dovedit bună. T ov. Io slf
N ecş aro acu m ulată o p reţioa­
să ex p erien ţă în m u n ca de p ro ­
p agand ist p e care o în d ep li­
n eşte de ap roap e 7 ani.
P a r t ic lp in d c u r e g u l a r it a t e Ia a lţii.
Instruirile cab in etu lu i raional
de partid, e l se p rezin tă în to t­
deauna în fa ţa celor 24 cursanţi
b ine p r e g ă tit C onspectele pe
care şl le în tocm eşte cu a te n ­
ţie, exp u n erea cu vîn tu lu l Intro­
ductiv p e în ţelesu l cursanţilor, gospodar, b u n organ izator al
Întocm irea cu regu laritate a
p lanu rilor de sem inarli l-a u
a ju ta t m u lt In a ctiv ita tea d e ­
pusă.
R ecen t organ izaţia de bază a
a n a liza t, In ad u n a rea g e n e r a ­
lă, felu l cum se p reocup ă co ­
m u n iş t ii 'de a ic i p e n tr u r id i­
ca rea n iv e lu lu i lor Id eologic şi
p o litic. C u a c e st p rilej s-a'
ap reciat că în văţăm ln tu l de
partid se d esfăşoară bine.
Z ilele acestea cursanţii au
p u rtat d iscu ţii la le cţia a
V lI-a , u ltim a din cursul p e n ­
tru prim ul an urm înd să se
treacă la recap itularea gen era ­
lă a m aterialu lu i predat. P rin ­
tre cu rsa n ţii c a r e p a rticip ă la
d iscu ţiile fiecăru i sem inar se
num ără R adu Dragu, Ion C eu-
ţă, A ugustin T otoian u, Silviu
V ladislav, C arol K eşeriu şi alţii.
$ EREL
O rganizaţia de b ază de la
G .A.C. „ R e te z a tu l“ d in Ş erel
— secretar tov. Ion B răgănes-
IS rm jo witn
‘1! .i11í iiirt (rjlifi»»'
Cy aoeeaşf garnitură d@ seule -
exeoutäm m număr mal mare de piese
Sub îndrum area or­ M aiştrii
g a n iz a ţie i d e partid, şi v eg h ea ză ca echi­
conducerea sectorului pele de forjori să
forjă de la U . M . 0 u- m onteze corect m atri­
gir a lu at din tim p
m ăsuri pentru execu­ ţele, şta n ţele şi pan-
so a n ele pentru a se
tarea sculelor n ece­ putea produce cu a ce­
sa r e forjorilor. M atri­ eaşi garnitură un nu­
ţele, ştan ţele, p an soa- m ăr sporit de piese.
n ele etc., necesare D atorită acestu i fapt,
desfăşurării în m od s-a ajuns ca în luna
ritm ic a planului de trecută la reperele 88
producţie pe a cest an,
au fost executate la şi 94 de la m aşina de
un în alt nivel calita­ cusut să se m atriţeze
cu aceeaşi garnitură
tiv de către sectorul
sc u lă r ie . d e scule un num ăr de
Toate forfele pentru îndeplinirea ritm ică
a planului de locuinţe
(Urmare din pag. I-a)
Pentru în d ep lin irea ritm ică a
p lan u lu i pe an ul 1962, in c a ­
drul şan tieru lu i nostru au fost
lu ate to a te m ăsurile. A stfel,
s-a u intocm it grafice de ex ecu ­
ţia lucrărilor p e fiecare o b iec­
tiv şi se p reconizează folosirea
p anou rilor m ari d e p a rch et in
solu ţii de polivin il şi a lte m e­
tod e în a in ta te de lucru.
Ca urm are a m uncii p olitice
desfăşurate, constructorii şi-a u
luat an gajam en te m ob ilizatoa­
re pentru scurtarea term enului
de ex ecu ţie. A şa de pildă b lo ­
cul B — B l va fi te r m in a t cu 15
zile m ai devrem e.
— D eşi şantierul nostru şi-ă
în d e p lin it sa r cin a d e d are în
folosin ţă a celor 264 a p a rta ­
m ente, a a ră ta t tov. ing. Ioan
Litescu, şefu l şan tieru lu i 7 L u ­
pani, d urata de ex e c u ţie a fost
m ult prea lu ngă şi deci nu am
reu şit să ne in cad răm în sar­
cinile trasate de C ongresul al
IlI -le a al P.M .R . A ceasta pe
m otiv că g ra ficele în to cm ite de
noi nu au fo st resp ecta te iar u n e­
le lucrări au fo st tă ră g ă n a te in
m ed n eju stifica t cite 4 -5 luni.
La aceasta' a contribuit m ai
ales productivitatea scăzu tă pe
cap de m uncitor, lip sa unei
a p r o v iz io n ă r i Ia t im p c it şi
slaba preocupare pentru crea­
rea unor condiţii bune de c a ­
zare a m uncitorilor.
C onsider că în an ul a c e sta
avem toate con d iţiile pentru în ­
cu — n u m ăra la sîlrşitu l a n u ­
lui trecu t 9 m em bri de partid
şi 9 can d idaţi. In u ltim a lu nă
această organ izaţie a crescut
n u m ericeşte şi s-a în tărit prin
p rim irea In rln d u rile ca n d id a ­
ţilo r a în că z e c e din cei m ai
buni colectivişti.
P r in tr e to v a r ă ş ii p rim iţi In
u ltim a' v r e m e In rln d u rile or­
gan iza ţiei de partid se n u m ără
şl Lazăr Bodescu — şefu l unei
ech ip e fru n ta şe In cadrul b rig ă ­
zii a H -a, S ofia O neasă care
In 1961 a o b ţin u t d e la g ru p a
sa d e v a ci 15.995 litri de la p ­
te fa ţă de 15.050 litri cit fu ­
sese p lanificat, colectivistu l A u­
rel B odescu, în grijitoarea-m u l-
gătoare L ucreţia G heorghe şi
D in rlndurile can d idaţilor de
partid fa c p arte şl Iile Ion
S taic, b rigad ier la b rigad a I-a
d e cîm p, un bun şi priceput
m u n cii b rigăzii sale; V ictoria
Brad care anul trecut a reali­
za t de la v a c ile p e care le În­
g rijeşte o depăşire a produc­
ţiei de lap te fa ţă de cea p la ­
n ific a tă cu 2.400 litri, şl m u lţi
a lţii. ( D e la to v . Petre Fărca-
şiu — c o r e s p o n d e n t).
CĂLAN
D e cnrînd la u zinele „V icto­
ria“ C ălan a avu t loc p reg ă ti­
rea p ropagandiştilor. La p regă­
tire a lor, a şa cu m n e in fo r m e a ­
ză corespondentul nostru loan
Popescu, a p articipat şi tov.
T iberiu F ran kfu rt, secretar al
C o m ite tu lu i o r ă şe n e sc P.M .R .
H u n ed oara. A cesta a vorbit in
fa ţa prop agand iştilor despre
sarcin ile actu ale ale p rop agan ­
dei de partid.
Cu acest prilej au fost de a se­
m en ea p rezen taţi p rop agand iş­
tilo r cîţiv a dintre m un citorii şi
te h n ic ie n ii fru n ta şi în în d e p li­
nirea şl d ep ăşirea sarcinilor
p lan u lu i de producţie.
urm ăresc 10.000 p ie s e fa ţă de
5.000 cît prevăd nor­
m ele tehnice, obţinîn-
du-se în a cest fel o
e co n o m ie In v a lo a re
de 11.000 lei. A cea stă
econom ie a fost reali­
zată de echipele de
forjori con d u se de An-
g h el P ătrînoiu şi V iorel
R ăduţ.
ŞTEFAN COSA)A
m aistru
L. FRAŢI LA
forjor
d ep lin irea ritm ică a sarcinilor
de p lan. P e lin gă m ăsurile teh -
n ico-organ izatorice lu ate de
conducerea şantierului, a ară­
tat tov. Ioan ?itescu este dem n
de rem arcat fa p tu l că cu pri­
leju l lansării cifrelor de plan
pe 1962 co lectiv u l nostru şi-a
luat an gajam en te concrete, m o ­
bilizatoare. A ceste an g a ja m en ­
te au în cep u t să p rin dă deja'
v ia ţă .
V orbind de p ro d u ctiv ita tea
scă zu tă din şa n tieru l 5 A lba Iu -
lia tov. V eselovschi, norm ator,
a arătat că aceasta a fost in ­
flu en ţa tă şi de num ărul m are
de absenţe n em otivate. P e acest
şan tier se p u teau obţine lu ­
crări în p lus in an u l trecu t de
circa 450.000 lei n um ai pe s e a ­
m a acestor ab sen ţe nem otivate.
A ceasta reflectă de a ltfel şi sla ­
ba m uncă ed u cativă d esfăşura­
tă de organ izaţia sindicală.
P en tru e v ita r ea în v iito r a a b ­
sen ţelor n em otivate noi am luat
u n ele m ăsuri. D e p ild ă s-a u s ta ­
b ilit sarcini con crete de p lan
pentru fiecare ech ip ă în parte.
D e asem enea, întrecerii so cia ­
liste i s-a dat un nou im puls
fiin d m ai bine organ izată şi
urm ărită. A stfel, noi vom reuşi,
aşa cum ne este şi an gajam en ­
tul, să realizăm o p ro d u ctiv ita ­
te a m un cii pe cap de salariat,
de cel p u ţin 35.000 lei.
In a ten ţia p a rticip an ţilor la
c o n s f ă t u ir e a' s t a t ş i p r o b le m a
reducerii p reţu lui de cost al
axsmSZKCT
La secţia furnale a Uzinei „Victoria“ Călan, ziarele sînt citite cu mult interes. In ele
se scrie şi despre iniţiativa fumaliştilor de aici „Să realizăm in 1962 indicii prevăzuţi pentru
anul 1965“. ÎN FOTO: Difuzorul voluntar. Petru Mardan împarte ziarele abonaţilor.
Ä « H u m a r! ! s in d ic a le « le «lai®©
si© s e a m ă ş i a l e g e r i
Numeroşi corespondenţi şi colaboratori ai zia­
rului nostru, in scrisorile trimise, relatează des­
pre adunările de dări de seamă şi alegeri care
O analiză temeinică
C orespondentul nostru N icolae Ro-
ven ţa ne relatează despre d esfăşura­
rea conferinţei sin d ica le de dare de
sea m ă şi alegeri de la uzina electrică
V ulcan, care a a n a liza t tem ein ic m unca
d epusă de com itetul sin d icatu lu i pentru
o rg a n iza rea producţiei, a tra g erea m u n ­
citorilor la în d ep lin irea tuturor in d ici­
lor de plan. C onferinţa a evid en ţia t
realizările obţinute de colectivu l uzinei
care şi-a îndep lin it şi d ep ăşit lună de
tună planul producţiei de en erg ie e le c ­
trică (produ cţia g lo b a lă a fo st d ep ă­
şita cu 10,4 ia s u tă ), a sig u r în d v ia ţa
m otoarelor electrice d in exp loatările
m iniere ale V ăii Jiului. D e a sem en ea,
a fost su b lin iată activitatea d esfăşu ­
rată de unele grupe sin d icale care au
o rgan izat m ai bine con sfătu irile de
producţie, îndrum înd pe m uncitori să
p articipe la îm bu n ătăţirea procesului
teh n o lo g ic prin in o v a ţii şi raţion alizări.
D rept rezultat, colectivu l uzinei elec­
trice V ulcan s-a situ a t printre co lecti­
v ele fru ntaşe p e..reg iu n e în ce p riveşte
in ovaţiile şi raţionalizările. A ceasta a
contribuit de altfel şl la obţinerea a
peste 3 m ilioan e lei econom ii la pre­
ţul de cost.
In cadrul con ferin ţei a fo st criticată
în să lip sa de preocupare a com itetului
sin d icatu lu i faţă de a ctiv ita tea cultu-
ral-ed u cativă, care nu a fost Ia în ă l­
ţim ea sarcin ilor, precum şi faţă de
întărirea d iscip lin ei. S -a arătat, de
exem plu, că b rigada artistică de a g i­
taţie nu-şi desfăşoară activitatea aşa
cum ar trebui, iar m uncitori ca C on­
sta n tin A îihalache, L udovic F odor, V ir­
g il P reoteasa şi alţii, m ai absentează
uneori n em o tiv a t de la serviciu .
R eferin d u -se la a ceste lipsuri, to ­
varăşii F ra n cisc L ăzăruţ, D om nica
L azar şi E lena G oroianu, au propus ca
noul com itet să aib ă în atenţia sa îm ­
bunătăţirea m uncii cultural-educative,
întărirea d iscip lin ei, să îndrum e şi să
ajute brigada artistică în a legerea ce­
lor m ai p otrivite tem e.
construcţiilor de locuin ţe. La
a cest cap itol, in anul care a
trecu t s-au în registrat pierderi
de p este 7 m ilio a n e lei ia a c ­
tiv ita tea de bază. D epăşirea
preţului de cost s-a datorat m ai
m u ltor cau ze. A stfel, la m a te ­
riale nu s-a u urm ărit co n su ­
m urile sp ecifice şi ele au fost
d ep ăşite cu m ult. S -a p racticat
pe unele şan tiere aprovizona-
rea cu m a te r ia le la voia in tîm -
plării fără a se stud ia n ecesa ­
rul, creîn d u -se a stfel stocu ri
su p ran orm ative la un şan tier
în tim p ce altu l era lipsit. P en ­
tru red istrib u irea lor s-a u fă cu t
m ari ch eltu ieli m ai ales de pe
urm a transporturilor su p lim en ­
tare. In această situ a ţie s-a u
a fla t şa n tierele din D eva, C ă­
lan şi a ltele. S istem u l de re­
cepţie al m aterialelor a fost
lă sa t pe seam a m anip ulanţilor.
M ulţi gestion ari de m ateriale
au fo st ru p ţi de p rod u cţie iar
m eşterii de şan tiere au con tri­
b uit în m ică m ăsură la p u n erea
co rectă în operă a m a teria le­
lor. Au e x is ta t d e a sem en ea
m u lte degradări de m ateriale.
N um ai cu în locu irea broaştelor
la tîm p lă rii s-a c h e ltu it in anul
tr e c u t su m a de 75.000 lei.
M ult au fost d ezb ătu te şi a lte
p ro b lem e cum ar fi a p r o v iz io ­
narea cu m ateriale, extin derea
m ecanizării şi m icii m ecanizări,
ex tin d e re a m u n cii în acord etc.
in ce p riveşte ca lita tea şi e x e­
cu ţia la tim p a p ro iectelo r, tov.
V lad im ir P ercea c, ' a rh itect la
ERO MUß SößlAßfSMÜLÜS
au avwt loc in grupele şi secţiile sindicale din
diferite întreprinderi ale regiunii.
Publicăm cîteva din aceste scrisori trimise re­
dacţiei in ultimele zile.
M ulţi dintre participanţii la . discuţii
au făcut cu a cest prilej şi v a loroase
propuneri de îm bunătăţirea procesului
de producţie.
De la angajamente
la fapte
A dunarea g en era lă a m em brilor sin ­
dicatului de la se cţia L 5 P etroşan i
— n e scrie tov. Io a n G rişan — a sco s
în ev id en ţă preocuparea m uncitorilor,
teh nicienilor şi in gin erilor pentru îm ­
bunătăţirea stării lin iei de ca le ferată
prin reparaţii de bună ca lita te. Şi pînă
acum , s-a v ă zu t a cea stă p reocupare din
partea m uncitorilor. R ea liză rile obţinu­
te în 1961 sîn t ed ificatoare în a cest
sen s. F aţă de 200 puncte lin ie cu ca­
lificativ m ediu în 1960, s-a ajun s la nu­
m ai 63 p u n cte în 1961, restu l prim ind
ca lifica tiv u l de b in e şi foarte bine.
A ceste rezu ltate sîn t îm bucurătoare,
dar, în 1962 — aşa cum s-a arătat şi
în darea de se a m ă a com itetu lu i sin ­
dicatului — colectivul de aici are d a­
toria de a reduce la m inim a ceste punc­
te. P entru a traduce în v ia ţă a cest
angajam ent, conducerea secţiei şi co­
m itetul sin d icatu lui, în urm a propui
nerilor făcu te de m uncitori, a şi luat
o serie de m ăsuri m enite să ajute la
îm bunătăţirea calităţii reparaţiilor. U na
dintre a ceste a e ste a p ro v izio n a rea din
tim p a tuturor echipelor cu m ateriale.
In a ten ţia co m itetu lu i sin d ica tu lu i a cu tăiere la rînd şi org a n izîn d o bri­
fo st şi este reducerea preţului de cost.
In 1961 s-a u o b ţin u t a p ro a p e 3.400.000
lei econ om ii. C om itetul sin d ica tu lu i s-a
ocupat cu răspundere şi de m işca­
rea de inovaţii.
— D acă în problem ele producţiei
s-au obţinut rezultate frum oase — sp u ­
nea în cuvîntut să u picherul C alotă
D um itru — nu a c e la şi lucru s e p oate
sp u n e despre m unca cu ltural-ed u cativă.
El a arătat că vechiul com itet sin d ical
nu s-a în grijit în su ficien tă m ăsură
de m ărirea abonam entelor la ziare şi
reviste, nu a organ izat citirea în co ­
lectiv a ziarului etc. D eşi s-a în fiin -
D .S.A .P.C . D eva, a asigu rat c o n ­
structorii că acestea vor fi e x e ­
cu tate m ai bine şi intr-un ter­
m en m ai scurt.
Luind cu vin tu i la c o n sfă tu i­
re, tov. M ircoa R am ba, v ic e ­
p reşed in te al S fa tu lu i popular
reg io n a l, a scos in e v id e n ţă f a p ­
tu l că d iscu ţiile p urtate ca şi
an gajam en tele lu ate de către
constructori con stitu ie o garan­
ţie că în acest an pe şan tiere
se va m unci m u lt m ai bine.
Tov. M ircea R am ba a en u m erat
d eficien ţele serioase care s-a u
m a n ifesta t pe şa n tiere în an ul
1961 şi a in sista t în m od d e o ­
sebit asupra felu lu i d efectu os
în care s -a m u n cit p en tru re a ­
lizarea unei p rod u ctivităţi sp o ­
rite şi a reducerii preţului de
cost. EI a fă c u t reco m a n d a rea ,
printre a ltele de a se in trodu ­
ce pe to a te şa n tierele din re­
giu n e fişa lim ită de m ateriale
cu care să se urm ărească pre­
cis consum urile.
k m andi, preparaţia P etrila şi alţii.
C o n sfă tu irea o rg a n iz a tă din
in iţiativa C onsiliului regional
al sin dicatelor cu constructorii
din regiu n ea n oastră a fost
a p recia tă de p articip an ţi. In
cadrul acestei consfătuiri s-au
făcu t propuneri im portan te care,
p u se in a p lic a r e , vor d u c e Ia îm ­
bun ătăţirea m uncii pe şantiere.
T otod ată s-a hotă rit să fie
p orn ită o în trecere intre şa n ­
tiere, care să aibă la b ază o b i­
ective concrete, m obilizatoare.
»8
purpurii“
O producţie a studioului „M osfîlm“
Imbinlnd cu lui se petrece un­ ţă din visuri şi
multă ' măiestrie deva, departe, ln-
fantasticul cu rea­ tr-o ţară fără speranţe. Ea aş- -j
lul, filmul sovietic nume. De la fe­
,,Pinze purpurii“ reastra c ă s u ţ e i teaptă necontenit }
transpune pe e-
cran o minunată sale de pe malul c o r a b i a vrăjită, î
povestire a sciito- mării, tlnăra Şi
rului sovietic Ale- frumoasa A s s o l condusă de tină- ^
xaiidr Grin. scrutează adesea
depărtările, în spe­ rul şi chipeşul că- •)
Atmosfera de ranţa că va vedea
optimism pe care strălucind în zare pitan, care o va ^
o degajă, caracte­ corabia albă cu
rul său liric şi ro­ p î n z e purpurii, duce intr-o ţară )
mantic, năzuinţa despre care ii vor­
spre fericire şi bise In copilărie îndepărtată unde 2
lupta pentru a o un bătrin ce avea
înfăptui, imprimă darul de a preve­ va afla fericirea, -j
filmului o puter­ dea viitorul.
nică notă de tine­ şi intr-o bună 1
reţe, de luminozi­ Crezlnd cu tă­
tate. rie In cuvintele el visul se reali- 1
bătrlnulul, Assol îşi
Acţiunea filmu- ţese întreaga via­ zează. •
t/uJ u/uJb> JiJuJh Cum se realizea­
ză vom putea afla
vizionînd' filmul
sovietic in culori
„Pinze purpurii“,
care rulează la ci­
nematograful „Fi-
lîmon Slrbu“ din
Deva, între 22-25 1
februarie a.c.
huJuJbJb*^
„Toate brigăzile la nivelul celor fruntaşe"
A cea stă Iniţiativă se ap lică şi la se poate de bune. E chip ele preluate de
E. M B arza. P entru traducerea ei în m inerii G h eo rg h e T u d orach e şi T rifa
v ia ţă , cu circa 20 de z ile în urm ă, M a c a r ie d e Ia s e c ţia V a le a M o rii, A v ra m
23 m ineri fruntaşi şefi de echipă au L azăr şi R om an L ucaci de la secţia M u-
preluat conducerea unor echipe răm ase 6a r iu ş i m u lţ ii a l ţ ii a u î n c h e ia t p r im e le
în urm ă. R ezu ltatele obţinute sîn t cît două d ecad e a le lunii februarie cu în ­
sem n ate depăşiri de plan.
-XÍ&-.
ţat o b ibliotecă cu cărţi teh n ice de sp e­
cialitate, nu a ex ista t o preocupare ca
a ceste cărţi să aju n gă în m îna m un ci­ 23 F E B R U A R IE 1962 lita tea în ţă rile s o c ia lis t e ; 18,30 M u zică
torilor. M ulţi dintre m uncitori nici nu P R O G R A M U L 1 : 5 ,1 0 Jocu ri popu-, uşoară interpretată la a co rd eo n ; Gurs
ştia u de ex isten ţa a cestei biblioteci. tare rom în eşti şi a le m inorităţilor n a ­ d e lim b a r u s ă ; 17,00 D in rep ertoriu l o r­
ţion ale ; 5,30 M u zică d e e s tr a d ă ; 6,30 chestrei de m u zică populară a A n sa m ­
Un bilanţ îmbucurător E m isiu n ea pentru s a t e : îndrum ări pen­ b lu lui „ G îo cîrlia “ ; 19,00 M u zică d in
tru le g u m ic u lto r i: lu crări pentru sp ori­ op erete r o m în e şti; 19,30 T eatru la m i­
T ov. L aurenţiu P op escu de la se c ­ rea p rod u cţiei d e ro şii tim p u rii; 6,45 crofon „G ezar şi G leop afra“ ; 22,30
toru l d e ex p lo a ta re G ră d işte a l I. F . S a lu t v o io s d e p io n ier; 7,15 G întece M om ent poetic.
O răştie, scriind desp re a leg erile sin ­ s o v ie tic e ; 7,30 S fa tu l m e d ic u lu i: P re­
d icale ce au avu t loc recent în acest venirea a ccid en telo r la c o p ii; 8,00 S u ­ PENTRU 24 ORE
sector, arată că darea de seam ă şi d is­ m arul p resei c e n tr a le ; 8,05 M u zică, V rem e n estab ilă cu cerul v a ­
cu ţiile au o g lin d it activ ita tea d esfă şu i 9.00 G on cert d e d im in e a ţă ; 10,08 M u ­ riabil ziua şi cu însen in ări par­
rată de colectivu l de aici, a n alizîn d cu z ic ă in terp reta tă de f a n f a r ă ; 12,00 L im ­ ţiale noaptea. Vor m ai cădea
sim ţ de răspundere m unca depusă de ba n o a stră . V orb eşte acad . prof. AI. p recip itaţii locale sub form ă de
iieca re m em bru al com itetului sin d i­ G r a u r ; 12,10 G on cert d c e s tr a d ă ; 12,45 n in so a re. T em p era tu ra In u ş o a ­
c a tu lu i. Interpreţi de frunte ai m uzicii populare ră scădere : ziua va o scila între
rom îneşti; vio lo n istu l Ion L u ca-B ăn ă m inu s 1 şi 4 grad e, iar n o a p tea
O rganizînd întrecerea socialistă pe ţ e a n u ; , 14,00 D in fo lclo ru l p op oarelor între m inus 2 şi m in u s 7 grade.
sp ecificu l locului do producţie, rezol- 15,50 G în tece şi jocuri p op u lare rom i V în t p otrivit din secto ru l nord
vîn d cu com p etenţă propunerile făcu te şi nord-vest.
în co n sfătu irile de producţie, com itetul n eşti de pe în tin su l p a tr ie i; 16,15 V or
sindicatului, îndrum at perm anent de PENTRU URMĂTOARELE
org a n iza ţia de partid, a reu şit să m o ­ b eşte M o s c o v a ; 16,45 G în tece revolu 3 ZILE
b ilizeze în tregu l colectiv la realizarea
sarcin ilo r de p lan . A stfel, a n u l 1961 ţio n a re ; 19,30 G ron ică eco n o m ică ; 18,40 Vrem e schim bătoare cu tem ­
a fost în ch eia t cu o realizare a pla­ p eratu ra la în cep u t staţion ară,
nului producţiei g lo b a le în proporţie de M uzică u şoară în d ră g ită de ascultători; a p o i In u ş o a r ă c r e ş te r e .
110 la s u tă , îm b u n ă tă ţin d u -s e m u lt c a ­ 19.00 J u rn a lu l s a t e lo r ; 19,25 M u zică
litatea sortim entelor. populară r p m în c a sc ă ; 20,30 N oapte
bună. c o p ii: „G îocîrlia, vulpea şi o g a ­
— In p arch etu l B rîn d u şifa, a sp u s r u l“ p o v e s t e p o p u la r ă r o m în e a s c ă ; 21,20
în cu vîn tu l să u m a istru l D um itru A dă- D in ca rn etu l a ctiv istu lu i c u ltu r a l; 21,35
m escu, s-a organ izat m unca după m e­ G oncert de m uzică uşoară rom înească;
tode a v a n sa te. D e exem plu, aplicînd 22,25 D in viaţa dc con cert a oraşulu i
la fa g exp loatarea în trunchiuri lu n g i G luj;
g a d ă com p lexă ca re este sa la ria tă în
acord g lo b a l, pînă în prezen t s-a rea­
liza t un indice de utilizare a m asei P R O G R A M U L I I : 12,15 M uzică
lem n o a se de 69 la su tă şi ex istă rezer­
v e p e n tr u a -1 d e p ă ş i. p opulară r o m în e a sc ă ; 15,00 G întece şi
M aistrul H erban M ihăilă şi m unci­ jocuri d in ţări s o c ia lis te ; 15,35 A ctu a ­
torul V asile M uj au arătat că m eca­
n izarea proceselor teh n ologice a co n ­
stitu it problem a principală în a ctiv ita ­
tea grupelor sin d ica le de la parchetul
V îrtoape. A ceasta a făcu t ca în prezent
să se rea lizeze p este 80 la su tă din
m a sa lem n o a să prin doborîre m eca n ică ,
iar faza de sc o s-a p ro p ia t să fie com p let
m ecanizată.
C om unistul Lîvîu H orj a arătat că
m unca cultural-ed u cativă s-a îm bună­
tăţit şi a cest lucru s e reflectă p o zitiv
în procesul de producţie. C in em ato­
graful, form aţia de teatru, con ferin ţele
pe d iferite tem e, c e le p este 1.500 v o ­ 23 FE B R U A R IE 1962 zacii; SEBEŞ: Regele Neapo-
lu m e din b ib liotecă, a p a ra tele d e ra ­ lu lu î; BRAD : Cer senin ; HA­
dio c^re au pătruns în inim a pădurii, DEVA: Pinze purpurii; HU­
sîn t d oar cîtev a din m ijloacele' prin NEDOARA : Cerul Balticei (se­ ŢEG : Două vieţi (seria l-a şi
care cultura a pătruns la m uncitorii ria I-a şi a Il-a) ; PETROŞANI: a II-a); LONEA: Lanţul; TE-
forestieri. S-a furat o bombă ; Defileul; IU Ş : Rapsodia Ucraineană ;
S I M ER 1 A : Ciellito Lindo ; ZLATNA : Muntele ; ILIA : Pro­
ORĂŞTIE : Porto Franco ; Ga­ logul rezistenţei; APOLDUL DE
ribaldi : ALBA IULIA : Din SU S: Principiul suprem.
toamnă pînă in primăvară; Ca-
P a rticip a n ţii la d iscu ţii au su b lin ia t Săteni!
că în p rezen t, c o n d iţiile de v ia ţă şi de
trai ale m uncitorilor forestieri sînt F o rm a ţi-v ă bi­
m ult îm bu n ătăţite. N um ai în ultim a blioteci perso­
p erioad ă au fo-.i d a ie în fo lo sin ţă p a­ n a le cu lucrări
tru c a b a n e, o baie. o m ică h id ro cen - p olitice, agro­
trală 'e x e c t a t i p arţial prin m u n că p a­ zootehnice, b e­
triotică etc. letristice şi de
p opularizare a
Noul .itet sin d ica l de secţie, care ştiin ţei.
a a le s ca p re ş'.lin te pe tov. Florea Le puteţi pro­
cura :
Tecu, s-n a n g a ja t să m obilizeze între­
— din librări­
gu l colectiv de m uncă pentru în fă p ­ ile şi m agazin e­
le co o p era tiv e­
tuirea prevederilor de plan. lor de c o n s u m ;
k — prin d ifu -
zorii volu n tari
D espre adunări de dări de seam ă şi de ca r te de la
alegeri în o rg a n iza ţiile sin d icale au sa te;
m ai scris şi tovarăşii U reche D ioni-
sie de ia se cţia m ontaj a U .M . C ugir, '— p r in e c h i ­
M iron Ţ ie, de la cariera d e p iatră din p ele de d ifu za ­
B rănişca, raionul Ilia, P etre V ătăjelu, re a cărţii din
sta ţia C .F.R . din O răştie, Ioan S i- ca să in casă.
A T E L IE R E L E R.Rf.R. SIMESS5A
Cărţi noi în bibliotecă a n g a je a ză de urgentă:
In anul care a trecut, biblio­ i o ca za n g iii c a fific a fi
teca regională a fost înzestra­
tă cu cărţi în valoare de peste 2 ingineri eîecîro-mecanici, m e c a n i c i , sau
60.000 lei.' ingineri specialişti î n m a l e r i a i r u l a n t
Cu cîteva zile în urmă, aici 1 economisi financiar
s-au cumpărat 856 volume noi, 1 economist merceolog
în valoare de 8.820 lei. Din
rîndul noilor cărţi cu care a Inform aţii se pot obţine de ia serviciul de
fost înzestrată biblioteca fac personal al atelierelor
p a rte : „Cauza pe care o slu­
jeşti“, „Aventurile eroului ne­ NA/N/\Ay^v v v'v \ /'v W /'v'V vx/ ,^/N /V V V V 'v/ v'NA/Vv V W V vA/v V W V ^
cunoscut cuban“, cărţile pen­
tru copii „Legenda ţării lui
Vam" de Vladimir Colin, „Scu­
fiţa roşie“ şi altele.
PETRU JURCON1
corespondent