Page 77 - 1962-02
P. 77
p a g . '4 DRÜMDE SOCIALISMULUI Nr." 2227
a m ^ 3 tg g a m ra :s i!i« m rta » a e a g e g » «aaagccgaeiasawniwBa BggcîüEgMMBaBEHgga^^^g^^rogH PH iw gg^T O giT O ^«gB iB ggM W Bgg
După arborul cosmonauiufu! american John Glenn
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Telegrama de felicitare
adresată de S. Hruşciov
Popoarele cer m ăsuri hotărîte Rezoluţia 0.0. al P.C. MOSCOVA 21 (Agerpres). — Dacă ţările noastre şi-ar uni
TASS transmite: eforturile — ştiinţifice, tehni
apararea păciOiO consacrată problemelor ce şi materiale — pentru cuce
N. s. Hruşciov, preşedintele rirea Cosmosului, acest lucru ai
Jt cursei Răspunsul Braziliei paşnice fi foarte util pentru dezvolta-/
Sa propunerea sovietică Consiliului de. Miniştri al rea ştiinţei şi ar fi primit cu
se pună ?6, U.R.S.S., a felicitat, in numele bucurie de toate popoarele care
R IO D E JA N E IR O 21 (A g er poporului sovietic, pe preşedin doresc ca realizările ştiinţifice
pres). — TASS tran sm ite: tele John Kennedy şi poporul să fie folosite pentru binele
american cil prilejul lansării omului şt nu în scopul „răz
L a R io de Jan etro a fo st dat reuşite a unei nave cosmice cu boiului rece“ şi al cursei înar
p u b licităţii răsp u n su l p reşed in un om la bord. mărilor“.
te lu i B r a z ilie i, J o a o G o u la rt, şi
p rim ului m inistru T ancredo Ne- VIENA 21 (A g erp res). — forţele aceste k otărfri. P entru Intr-o telegramă trimisă la ¦& —
ves, la m esaju l preşed intelui La 20 feb ru a rie zia ru l „V olk- A ustria are o în sem n ă ta te u ria 21 februarie la Washington, 'MOSCOVA 21 (A g e rp re s).
C on siliu lu i de M iniştri al sstim m e“ a p u b licat rezoluţia şă preîntâm pinarea în arm ării N. S. Hruşciov roagă pe pre TASS transm ite :
U .R .S.S., N. S. H ru şciov, care C om itetu lu i C entral al P artid u forţelor m ilitare vest-germ an e şedinte să transmită pilotului
Demonstraţie pentru pace a femeilor americane con ţin e prop un erea ca la lu cră lu i C om u n ist din A u stria co n sa cu arm a atom ică, precum şi cre cosmonaut John Glenn, felici P iloţii cosm on auţi sovietici
rile C o m ite tu lu i ce lo r 18 ţă ri crată problem elor coexisten ţei area u n ei zon e d en u clea riza te în tări cordiale şi cele mai bune Iuri G agarin şi G herm an T itov
INEW; Y O R K 21 ( A g e r p r e s ). tînd pancarte dem onstrau în- p en tru dezarm are să p articip e p aşn ice. E uropa C entrală. urări. l-au felicita t pe lo c o te n e n t-co -
TASS transm ite : tr-o coloană n esfîrşită. Pe p an şefii de guverne. Cei doi oam eni C. C. a l P. C. d in A u stria , se
carte se puteau citi lo z in c ile : de sta t din B ra zilia su b lin ia ză sp u n e în rezoluţie, con sid eră C om u n iştii din A u stria aduc In telegramă se spune, prin lon elu l John G lenn pentru în
D e cîteva zile, pe vitrinele „Singurul adăpost — p a cea “, im p ortan ţa u riaşă a in iţiativei lu p ta p entru p ace şi coexisten o con trib uţie im p ortan tă la cau tre altele:
citorva m a g a zin e din N ew York „Ne pronunţăm pentru dezar lui N. S. H ruşciov. Ei d ecla ră că ţă p a şn ică d rept u n a din sa rci za în tăririi p ăcii, in ten sificîn d fă p tu irea cu su cces a zborului
au apărut m ici m a n ifeste li m are g en era lă “. M u lte p a rtici dezarm area este o p rob lem ă dc n ile p rin cip ale ale tuturor p a rti lu p ta p en tru în făp tu irea con sec „Aş vrea să sper că geniul
p ite cu grijă. „A sosit o peri pante purtau p anglici pe care cea m ai m are im p ortan ţă a co n delor com u n iste, iar această ventă a p oliticii de n eu tralitate omului, care pătrunde tn aăin- c o sm ic , în jurul P ăm în tu lu i.
oad ă de criză... n u treb u ie să era sc ris: „Să nu se efectueze tem p o ra n eită ţii şi că „ so lu ţio n a lu p tă trebuie să se în tem eieze a ţării, m obilizînd m a sele la curile Universului, va reuşi să
tă cem “, se sp un e în m an ifeste. ex p erien ţe n u clea re“. M ajori rea ei d efin itiv ă se p oate ob ţin e p e co n v in g erea că în con d iţiile lu p ta îm p otriva aderării la P ia C osm on au ţii U .R .S.S. au a d re
„P reşed in tele K ennedy se află ta te a fem eilor erau gospodine. num ai la cel m ai în a lt n ivel“. actu ale războiul nu este o in e ţa C om ună şi d epunînd efortu ri găsească căi spre o pace trai
în aju n u l celei m ai critice ho- U n ele erau în soţite de copii. vita b ilita te fa ta lă . C onsiderînd pentru a ob ţin e ca A ustria să nu nică şi să asigure prosperitatea sa t Ia W a sh in g to n te le g r a m e în
tărîri. R elu area exp erien ţelor In răspuns se arată totodată m en ţin erea p ăcii şi lu p ta pentru devină o u n ealtă a p oliticii tuturor popoarelor de pe pla
nucleare am en in ţă viaţa co p ii In cadrul unui scurt m iting că guvernul b razilian con sid eră dezarm are gen erală ca p rob lem a N .A .T .O . şi a m ilita r ism u lu i v est- neta noastră — Pâmîntul, care oare sa lu tă întrecerea am icală
lor n oştri. 'A lăturaţi-vă p u ter a lu at cu vin tul D. W ilson, u n a din că ar fi in d icat ca în tîln irea m i cen trală a tim p u rilor n oastre, germ an. tn secolul Cosmosului, deşi nu
n icelor forţe care se pronunţă conducătoarele m işcării m am e n iştrilor A facerilor E xterne ai C.C. a l P .C . d in A u str ia c o n d a m pare atît de mare, continuă să dintre cosm on au ţii celor două
Îm potriva exp erienţelor n u clea lor am erican e în apărarea păcii. celor 18 ţă ri care fa c p a rte din nă p oziţia con d ucătorilor P arti în rezoluţie se arată că în fă p fie scumpă tuturor locuitorilor
re. L una viitoare va începe con C om itetul p en tru dezarm are să d ulu i M uncii din A lb an ia care tu ir ea n o u lu i p ro g ra m al P .C .U .S. ţări în cercetarea' tain elor C os
ferin ţa de la G en ev a p en tru Acum cîteva' luni, a spus d-na aibă loc în m artie, su b lin iin d u - este în co n tra d icţie cu D ecla ra va exercita o m are in flu en ţă săi.
dezarm are — ea nu trebuie e x W ilson, n e sim ţeam foarte sin se că pentru B razilia „nu este ţia C on sfătu irii celor 81 de p a r asu p ra d ezvoltării în tregii lum i. m osului, ap reciază curajul şi
pusă riscului unui eşec“. gu re în ţara noastră. In p rezent tide com u n iste şi m u n citoreşti. P a rtid u l C om u n ist din A u stria
în să, la m itin g u rile şi d e m o n exclu să p osib ilitatea de a fi re C on d u cătorii P artid u lu i M uncii a tras con cluzii im p ortan te p en iscu sin ţa lu i Joh n G lenn.
din A lb a n ia — se sp u n e în re tru m un ca sa p o litică şi id eolo
p rezen tată la co n ferin ţa la cel zoluţie — aduc p reju d icii lu p tei g ică din h o tă rîrile C on gresu lu i ; SG;-
U niun ii S ovietice şi altor p o p o a al X X -le a al P.C .U .S. şi din C on
m ai în a lt nivel după ce în tîln i re pen tru pace, m işcării m u n ci sfă tu irile p artid elor com u n iste şi P rogram ul poSîfîc
toreşti in tern aţion ale. m u n cito reşti ca re au avu t lo c în
rea (m in iştrilo r — N .R .) ar re a C o m ite tu l C en tra l al P.C . din 1957 şi 1980. A ceasta şi-a găsit a! FroiifufuS N afionaî de E lib erare
A ustria sa lu tă îio tă rîrile se siu exp resia în d eoseb i în tezele p ro
liza un progres care ar d eterm i nii de la S tockh oîm a C onsiliu gram cu p rivire la căile A ustriei din V ie tn a m u l de sud
lu i M ondial al P ăcii şi declară spre socialism . în h otărîrile C on
'Apelul, se m n a t de o rg a n iza stra ţiile în ap ărarea p ăcii, p a r na n ecesita tea con vocării co n fe că partidu l va sp rijin i cu toate g r e su lu i al X V IT I-lea a l P.C . din P A R IS 21 (A gerp res). — ţările, suprim area m onopoluri
ţia fem eilor care se pronunţă ticip ă m ii de fem ei din toate A ustria cu p rivire la reîn noirea S ă p tă m în a lu l „La Tribune lor, îm b u n ă tă ţire a n iv elu lu i d e
in ap ărarea p ăcii, ch em a fe m e i colţu rile S ta telo r U n ite. A stăzi, rinţei şefilor de sta te sau de gu : d em ocratică a A ustriei. des N ations“ reproduce d ecla trai al tuturor păturilor sociale.
le n ew y o rk eze să p a rticip e la o a su b lin ia t ea, în afara d eza r verne“. raţia F rontului N aţion al de E li
d em o n stra ţie în fa ţa sed iu lu i m ării nu ex istă n ici o a ltă cale b erare din V ietn am u l de sud, „T ribune des N a tio n s“ co n si
O .N .U . în ziu a de 20 fe b r u a pentru asigurarea securităţii. care con d uce lu p ta îm potriva deră că acest program va fi pri
d ictatu rii lui N go D inh D iem m it foarte favorabil de către
rie, p en tru a exp rim a în g rijo P a rticip a n tele la d em on stra Complotul din Guyana Britanică şi a sp rijinitorilor lui am eri oam en ii m uncii. „N u ne putem
rarea faţă' de cursa con tin u ă ţie au predat apoi S ecretaria a fost finanţat de S.U.A. c a n i. înch ip ui, scrie săp tăm în alul, ce
a înarm ărilor. tu lu i O .N .U ., şi r e p r e z e n ta n ţe A ceastă d eclaraţie cuprinde în sem n ătate deosebită are p acea
lor S.U .A ., A n g liei şi U n iu n ii pe scurt program ul p olitic al şi in d ep en d en ţa pentru m ilioa
...P ia ţa din fa ţa sediu lu i S o v ietic e de p e lin g ă O .N .U ., E'rontului N a ţio n a l de E lib e n ele de o a m en i, în m a jo rita te
O .N .U . era în co n ju ra tă d e b a textu l unui apel adresat puteri rare ale cărui p un cte principale ţă ra n i, ca re d e 17 a n i au s u fe
riere ale p oliţiei. F em ei pur- lor n u clea re. sîn t : resp ectarea acordurilor rit grozăviile războiului 1 P re
de la G e n e v a ; retra g erea p er zenţa sold aţilor şi ofiţerilor
P. Noe l-Baker; Hruşciov a făcut propunerea sa — Declaraţia lui Cheddy Jagan so n a lu lu i m ilita r a m erica n din am ericani a p rovocat o p u ter
cm m u ltă s e r io z ita te V ietn am u l de sud, restabilirea n ică m în ie. D e cîtv a tim p p re
G EO RG ETO W N 21 (A ger lin ia t că a n u m ite cercuri a m e im ed iată a p ă c ii; încetarea sa anunţă destul de frecvent
operaţiunilor de re p r esa lii; res m oartea unor ofiţeri şi sold aţi
pres). — ricane au fin an ţat cam pania p ecta rea drepturilor dem ocra am erican i care p articip ă la o p e
tice : d izolvarea actu a lei A du raţiu n ile de represiune org a n i
ZÜ R IC H 21 (A gerp res). — tra ta tiv e serioase. R elu area e x m a rea In co n d iţiile u nu i c o n Luind cu vin tu l la 20 februa îm potriva gu vern u lui său şi a nări N a ţio n a le ; alegerea unei za te de d ictatoru l de la S ai-
Intr-un in terviu acordat zia p e r ie n ţe lo r de către O ccident rie în cadrul u nei co n ferin ţe citat o ştire p u b licată de un adunări p e baza unor alegeri gon“.
rului elv eţia n „D ie T ta t“, P h i p rev ă zu tă tn p la n u rile o c c id e n trol in tern aţion al... D acă prim - de presă, prim ul m inistru al ziar din W ash in gton p otrivit cu ad evărat lib e r e : elaborarea
lip N oel-B ak er, m em bru la b u ta le nu I-a îm p ied icat să ad op G uyanei B ritanice, C heddy J a căreia p artid ele de op oziţie unei noi C onstituţii şi alegerea S em n ificativă este şi reacţia
rist al C am erei com u n elor din te o atitu d in e constructivă“. El m in iştrii s-a r în tîln i la co n fe gan, a declarat că a existat un care au organ izat tulburările unui nou p reşed inte al V iet populară fa ţă de m ăsurile dra
A nglia, fost m inistru b ritan ic a adăugat că, după părerea sa, com p lot pus la ca le pentru răs recen te din G u yan a B ritanică n am ului de sud. conice im puse de au torităţile
şi p articip an t la con ferin ţa m e „O ccidental ar fa ce bine dacă rin ţa celor 18 sta te , problem a turnarea guvernului- condus de au prim it sum a de 45.000 dolari In dom eniul p oliticii extern e diem iste, care s-a u înăsprit m ult
sei rotu nd e n eo ficia le Est-V est ar am ina în cep erea ex p erien el. D up ă cum tra n sm ite a g en am ericani. O b servatorii din program ul preconizează o p o după introdu cerea stării e x c e p
de la L ondra din 1960, fiin d în ţelor şi ar da o şansă conferinţei dezarm ării ar d ev en i în m od ţia F rance Presse, Jagan a sub- G eorgetow n, relatează agenţia litică de n eu tralitate şi pace, ţionale. „T oată lu m ea este pe
tre b a t care a fe s t re a c ţia sa in R euter, subliniază „legătu rile sugerînd, to to d a tă crearea u nei picior de război, p reţu rile cresc
legătură cu in ten ţia O ccid en tu de d ezarm are de la G en ev a “. in evitab il cea m ai im portantă e x iste n te în tre S ta te le U n ite şi zon e n eu tre în In d o ch in a , care vertiginos, p rin cip alele alim en
lui de a relu a exp erien ţele n u In legătură cu propunerea p re businessm anul P eter D aguiar, să cuprindă V ietn am u l de sud, te lipsesc. P e p lan p olitic p re
cleare în atm osferă, a răspuns : şed in telu i C onsiliului de M iniş p ro b lem ă a lu m ii. 'Acest lu cru conducătorul unuia dintre p arti C am b odgia şi L aosul. P rogra şed in tele a acaparat puteri d e
„'Am r e g r e ta t fo a r t e m u lt a c e st tri al U .R .S.S., re ferito a r e la d ele de o p o ziţie“. m ul se pronunţă pentru o p o p lin e . ’A d u n a r e a N a ţ i o n a lă ş i - a
lu cru “, ad ău gin d că p ro iecta participarea şefilor de guverne ar fa ce d ificil eşecu l tr a ta ti litică econom ică independentă, pierdut p în ă şi „P rivilegiu l“ de
te le ex p erien ţe ale O ccidentu (sta te ) la co n ferin ţa de la G e v e lo r “. Prem ierul G u yanei B ritan ice schim buri com erciale cu to a te a aproba“, rem arcă cu am ără
lui „sîn t un lucru ru şin o s“. neva p en tru dezarm are, P hilip a declarat, de asem enea, că a ciune unul dintre deputaţii
R eferin d u -se la p oziţia U n iu N oel-B ak er d eclară : „H ruşciov îi te c victime în urma inundaţiilor prim it m ai m u lte scrisori de a cestei A dunări.
nii Sovietice, B aker a d e c la r a t: a făcu t propunerea sa cu m ultă am eninţare şi că au torităţile au
„P rop un erile lu i H ruşciov arată seriozitate. In cep in d din 1955 din G erm ania occidentală descoperit centrul unde fu n c
c ă M o s c o v a e s t e ’d is p u s ă s ă d u c ă el a fă c u t to t ce i-a s ta t în ţiona un post clan d estin de ra
puteri pentru a realiza dezar B O N N 21 (A g e r p r e s). — 20.000 d e o a m e n i sîn t în că iz o la ţi în dio. de u nd e erau tran sm ise
In G erm ania occid en tală steagu rile regiu n ile inundate. A ceştia sîn t apro ap elu ri la rebeliune.
sin i arborate în bernă în sem n de doliu vizion aţi cu alim ente şi apă potabilă
pentru cei ca re şi-a u g ă s it m o a rtea în cu ajutorul helicopterelor. U na din cele O. A. S. pregăteşte un atac
tim pul inu nd aţiei in regiu n ile nordice m ai m ari clădiri ale oraşului a fost
de mari proporţii asupra populaţiei
I35SJ1 a s p r u g ir a u i ale ţării. P otrivit u ltim elor ştiri tra n s tran sform ată în m orgă deoarece m orga Minerii din DecGzeville paşnice din Algeria
m ise de agen ţiile occidentale de presă, m unicipalităţii a devenit n eîncăpătoa
frăţesc vsettaca
şi care cuprind cifre în că p rovizorii, n u re. Intrucît p este 40 m ilio a n e m etri au reluat lucrul
d e !e e a
m ărul m orţilor se rid ică la 269, iar a lle cubi de apă se m ai află în case, p iv P A R IS 21 (A g e r p r e s). — TA SS A LG ER 21 (A g e r p r e s). — rie şi al n o p ţii de m arţi spre
H AVANA 21 (A g erp res). — lor şi a d rep tu lu i lor de a-şi o 16 p e r s o a n e s în t d a te d isp ă r u te . A u to niţe şi pe străzile H am burgului, a u to tran sm ite : D upă cum relatează coresp on m iercu ri, din a rsen a lele şi d e
TASS tran sm ite : alege form a de conducere pe rităţile din iia in b u rg îşi exprim ă tea rităţile s-a u a d resat O landei pentru a d en tu l din A lger al a g en ţiei p ozitele m ilitare fran ceze au
care o con sid eră cea m ai p o tri m a că num ai în a cest oraş şi-au găsit trim ite sp ecia lişti şi aparataj în v e d e M inerii de la D ccazeville au F rance P resse, în cu rsu l zilei de fo st su strase p este 230 de arm e,
Cuba revolu ţion ară trăieşte zi vită p en tru con stru irea p rop riei h o tă rît să reia lu cru l la 23 f e 20 feb ru arie, Ia A lger, O ran, p rin tre care 32 de p u şti m itra
le em o ţio n a n te. In u zin e şi fa lor vieţi. C on stan tin e şi în alte oraşe a l liere.
brici, în coop erative, în in stitu m oartea p este 4 00— 500 de oam en i. rea evacu ării apei. b ruarie, în cetîn d greva lor su b geriene au avut loc p este 40 de
ţii de în v ă ţă m în t superior şi in In tim p ce im p erialism u l u ră ş teran ă de 64 de zile. în această aten tate, care s-au sold at cu în cercu rile p o litic e din F ra n
stitu ţii de stat, în în trea g a ţară te revolu ţia cu b an ă şi p reg ă te ş lu p tă eroică îm p otriva p la n u ri m oartea a 20 de p erso a n e şi ră ţa aceste furturi repetate de ar
au lo c m itin g u ri şi ad u n ări ale te o n ouă agresiu ne p en tru d is n irea altor 45. m am ent sîn t p u se în legătu ră
oam en ilor m u n cii cubani. Ei sa tru gerea căm inelor n oastre, a Pozifia S.U.A. în problema Irianului de vesf lor de redu cere a ex tra cţiei căr în u ltim ele zile, n o tea ză co cu fa p tu l c ă b a n d iţii d in O.A.S.
lu tă cu căldură D eclaraţia gu copiilor şi tin eretu lu i nostru, sfîrneşfe criiici vehemente în Indonezia b u n elu i, p en tru d rep tu l’ lor la resp ond en tu l agen ţiei F rance p reg ă tesc în ziu a an un ţării în
vernului sovietic in ap ărarea a şa cum s-a în tîm p la t în tim p u l m uncă, p a rticip a n ţii Ia grevă P resse, p aralel cu atacu rile cu cetării focu lui, p revăzută p en
Cubei şi a rev o lu ţiei sale. P o agresiu n ii crim in ale de la P lava D JA K A R T A 21 (A g e rp re s). — p erm is p oporulu i in d on ezian să s-au lovit de crîn cena in tra n si bom be şi focuri de arm ă, s-a
p oru l cuban ex p rim ă sincere G-iron, U n iu n e a S o v ie tic ă n e în A gen ţia A n tara a tra n sm is la se con vin gă în că o d ată de ad e gen ţă a guvernului. in ten sifica i furtul de arm e. N u tru zilele u rm ătoare, un atac de
m ulţu m iri p oporulu i sovietic tin d e m ina, avertizează S tatele 20 feb ru arie d ecla ra ţia a trei vărata p oziţie a gu vern u lui m ai în cu rsul zilei de 20 feb ru a
pentru ajutorul şi sp rijin u l său U n ite că C liba nu e ste sin gu ră, m ari o r g a n iz a ţii stu d e n ţe şti din S.U .A . fa ţă de In d o n e z ia şi de M inerii, sp rijin iţi de to ţi o a m ari prapor"? asupra p opu laţiei
m ărinim os şi d ezinteresat. d eclară că nu ad m ite ca fem eile In d on ezia. D u p ă cu m se a ra tă în n ăzu in ţele p op oru lu i ei. Ziarul m en ii m u n cii din F ran ţa, au
şi co p iii d in C uba să m oară din d eclaraţie, aceste organ izaţii, critică veh em en t în cercările o a s reuşit să zd ru n cin e a cea stă in p a şn ic e d in A lgeria.
N oi, fem eile cubane, salu tăm cau za fo a m ei şi a bolilor". stud iin d to a te cu vin tările lu i R o. p etelu i am erican de a p une sem n tran sigen ţă. G uvernul a accep
cu p rofu n d ă em oţie D eclaraţia b ert K en n ed y în In d o n ezia şi de ega lita te în tre an ticolon ialism ta t p iu ă Ia urm ă să d iscu te cu
sovietică care ap ără cu en ergie D eclaraţiile conducerii n a ţio con vorb irile sale cu p reşed in te şi an ticom u n ism . Prin K ennedy, rep rezen tan ţii m inerilor reven
şi ferm itate revolu ţia cub ană, se n ale a com itetelor p entru ap ă le S u k arn o, au aju n s la co n clu scrie ziarul, S tatele U n ite se dicările şi p rop u n erile Ier. El
sp un e în d eclaraţia F ed eraţiei rarea revolu ţiei, A sociaţiei tin e z ia că p o z iţia S.U .A . în ce p r i străduiesc să îm pingă In don e în să nu a ren u n ţat Ia in te n ţia sa
fem eilor cubane. In con tra st cu rilor rev o lu ţio n a ri şi altor o rg a veşte Irianu l de vest nu s-a zia pe calea reprobab ilă a iste de a în ch id e m in ele care p ot fi
p olitica agresivă a Statelor U n i n izaţii adresează tin eretu lu i, în riei an ticom u n iste. V izita lui R o „n erentab ile“ în con d iţiile con
te ca r e în c a lc ă C a rta O .N .U . şi tregulu i popor al C ubei ch em a sch im b a t în fa v o a rea p ă rţii in b ert K ennedy, su b lin iază ziarul, cu ren ţei creseîn d e din p a r te a c e
tr a n sfo r m ă O.S.A. in tr -u n bloc rea în flă că ra tă de a se uni şi d oneziene. a d em o n stra t că co lo n ia liştii şi lorlalţi p a rticip a n ţi ai „P ieţei
m ilitar p olitic în d rep ta t îm p o tri m ai strin s în jurul gu vern u lui im p eria liştii din în trea g a lum e com u ne“.
va lu p tei eroice a p opoarelor revolu ţionar, de a Întări u n ita V izita lu i R ob ert K en n ed y în sîn t leg a ţi prin a celea şi fire.
A m erica L atine pen tru elib era tea de lu p tă a tuturor organ iza ţa ra n oastră, scrie ziaru l „Bin- C om itetul in tersin d ical al m i
rea lor, se re liefea ză şi m ai pu-' ţiilor revolu ţion are de a ridica tan g T im ur“ în tr-u n articol de nerilor a dat p u b licită ţii o re
terriic p o litic a u m a n ita ră şi con ştiin ţa revolu ţionară, a spori zo lu ţie în care ch eam ă p e m in eri
d rea p tă a U n iu n ii S o v ietice în p r o d u c ţia Şi a f i g a f a p e n tr u să reîn ceap ă lucrul, dar să co n
apărarea su veranităţii p op oare ap ărarea h o tă rîtă a revolu ţiei. tin u e lu p ta şi să stăru ie pentru
prom ovarea unei p olitici cores
......~^ = = = . oSSSfc ; p u n zătoare in tereselor n aţion ale.
Minciuna are picioare scurte...fond, a fost utilă deoarece a
CONGO: R etragerea „căştilor albastre"
dă m înă libera Jandarmilor lui Chomtoe ooooooooooooo ooooooooooooo
„'Am lucrat cîte 16 ore pe L
LONDRA 21 (Agerpres). —
TASS transmite: zi în timpul vizitei noastre o
Lordul-primar al oraşului in R.D. Germană, a declarat 8
ELISABETHV1LLE 21 ( A g e r p r e s ). - locate unităţi a le arm atei n aţionale. Paralel cu retragerea sistem atică a Coventry, Keloio, şeful dele Kelow, pentru a cerceta afir- 8
„ S u rse de obicei bine inform ate — „căştilor a lb a stre“ din K atan ga — con
J a n d a rm eria k a ta n g h e z ă a in trat din diţie pusă de G hom be în schim bul a c gaţiei engleze care a făcut mafiile in legătură cu exis- o
nou în acţiu n e. D u p ă cum reiese din anunţă corespondentul a g en ţiei R euicr — ceptării colaborării cu gu vern u l central o vizită de o săptămină în tenţa unor metode nedemo- 8
relatările a g en ţiilo r de presă, sub pri afirm ă că au loc lupte şi în regiu n ea şi îndep lin ită, după cum se ved e, cu o Republica Democrată Ger-
virile im pasib ile a le forţelor O .N .U . ar N iem be“, situ ată la 70 m ile est dc 0 mană şi s-a reîntors recent cratice şi am descoperit că 8
m ata lui G hom be a p orn it o o fen siv ă K ongolo. d o cilita te d e O . N . U. — fu n cţio n a rii 2 în Anglia, a ăesmlnţit afir- aceste afirmaţii nu corespund L
în nordul K atangăi îm potriva unităţilor 8 mafiile absurde ale primaru-
arm atei n aţionale con goleze. „Forţele Incercînd să n eg e v erid icitatea a c e s acestei organ izaţii internaţionale au ho- L lui Berlinului occidental, deloc realităţii“. L
k atangbeze, continuîndu-şi înaintarea tor relatări, rep rezen tan tu l O .N .U . la tărit să renunţe la controlul O. N. U . A Brandt, in legătură cu situa-
în nordul provinciei, au ocupat lo ca li E lisabethville, R ols B ennet, a invocat asupra întreprinderilor din E lisa b eth < ţia din R.D.G. Luna trecută Keloio a condamnat pozi- L
ta tea K abaio, im portant nod rutier şi argum entul că „în cap itala con goleză ville ale societăţii „U n ion A liniere“, 0 Brandt a declarat că in
f e r o v ia r “ — s c r ie la 20 fe b r u a r ie c o ti nu au parvenit ştiri despre ofen siva for deşi, după cum se ştie, acea stă so c ie 8 R.D.G. nu ar exista democra- ţia postului de radio BBC
d ia n u l „L ’E sso r du K a ta n g a “ ca r e a p are ţelor k atangbeze în nordul acestei pro tate nu a în cep u t în că să p lă tea scă im 8 ţie. El a făcut această decla-
la E lisab efh ville. v in cii“. In a cela şi tim p în să el a re pozitele gu vernului central. 2 raţie la postul de radio bri- care a oferit lui Brandt po
T rupele k gtan gh eze, scrie corespon cunoscut că „reducerea contingentelor A ceastă acţiune constituie o nouă sibilitatea de a-şi expune
dentul a g en ţiei F rance P resse, se apro con cesie făcu tă lui G hom be care a co n
pie de A lbertville — im portantă bază a O .N .U . din nordul K a ta n g ei nu perm ite d iţio n a t de a cest lucru „ratificarea“ de punctul de vedere, fără a
O .N .U . unde se află de a sem en ea diz- că tre p a rla m en tu l să u a a co rd u lu i de la acorda autorităţilor R.D.G.
efectuarea unui control deplin asupra K itona. posibilitatea să răspundă la
a cestu i v a st teritoriu". $ tanic BBC. acuzaţiile lui Brandt. __ N ic ic u m n u - m i p o t d a s e a m a d e u n d e m ir o a s e a a r s ? ...
OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtXXs> 8 (D esen din „Izvestia“ )
R edacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: str. 6 .Martie nr. 9. T elefo n : 188, 189, 75, 674. T a x a p lă tită în num erar ¦ a p r o b ă r ii ‘ R. T.T.R nr, 263.328 din 6 n oiem b rie 1949. — I'iparul : Întreprinderea P o lig r a fic ă „ t A lai“ — D eva,
conform D irecţiei G enerale