Page 78 - 1962-02

j H u nedoara-D eva
Anul XIV. Nr. 2228
!n an ii p u terii
popu lare, ca u r­ PETRU FURDUI
m are a în făp ­ prim-secretar
tuirii p oliticii
p artid u lu i n os­ al Comitetului regional
Hunedoara al P. M. R.
tru de in d u stria­
lizare so c ia listă , reg iu n ea H u n e­ n im ale, care sîn t un izvor de
doara a cu n oscu t o p uternică ven itu ri b ăn eşti. G osp odării
dezvoltare in d u stria lă . M etalul agricole colective cu m sîn t cele
H unedoarei, cărb u n ele V ăii Jiu ­
lui, p ro d u cţia altor m ari în tre­
prinderi a le in d u striei ex tr a c ti­
ve, en ergetice, sid eru rgice şi m e­
talu rgice au o m are în sem n ătate
p entru econ om ia în tregii ţări.
Cu to a te că reliefu l regiu nii
noastre este m ai m u lt m un tos
şi deluros, ex istă con d iţii p riel­
nice şi p en tru d ezvoltarea unei
agricu lturi în floritoare. P ăşu n i­
le şi fîn eţele n atu rale, care o cu ­
p a o m are p a rte din su p ra fa ţa
regiu n ii, co n stitu ie o p u tern ică
bază fu rajeră n atu rală pentru
dezvoltarea creşterii an im alelor
şi m ai ales a b ovinelor p en tru
lap te şi carne ; p e d ealu ri şi co ­
line, d atorită con d iţiilor clim a­
tice favorab ile se p ot cu ltiva, pe
lin g ă cereale, cele m ai valoroa­
se soiu ri de p om i fru ctiferi şi
viţă de vie; văile n u rilo r care
brăzdează regiu nea au p ăm în t
roditor, bun atît p en tru cereale
cit şi p en tru cu lturi teh n ice şi
legum e.
Ţ ăran ii din reg iu n ea n o a stră
sîn t oam eni h arn ici şi p ricep uţi. bucură de un ajutor su b sta n ţia l
D ar p o sib ilită ţile de sp o rire a din p a r te a sta tu lu i. A g ricu ltu ra
p rod u cţiei agricole p ot fi p e d e­
p lin v a lo r ifica te n um ai în co n d i­
ţiile a g ricu ltu rii so c ia liste . M i-
litîn d p en tru a p licarea In viaţă
a lin iei p olitice a p artid u lu i n os­
tru, organ izaţia region ală de
p artid H unedoara a d esfăşu rat
o Intensă m uncă p o litică şi or­
gan izatorică în rîn d u l ţărăn im ii
pentru atragerea ei în gosp odă­
riile agricole colective. Z ilele
acestea com itetu l region al de
p artid a avut sa tisfa cţia de a
rap orta conducerii p artidu lu i că
sarcin a tra sa tă de C ongresul al
III-lea al p artid u lu i cu p rivire
Ia în ch eierea colectivizării a g ri­ tive au fo st larg p op u larizate
cu lturii a fo st în d ep lin ită cu
su cces în regiu n ea n oastră. în
cele 318 gosp od ării agricole co-
Iective s-a u u n it p e ste 63.000 f a ­
m ilii de ţăran i m un citori cu o
su p r a fa ţă de p e ste 190.000 h a.
S ectoru l colectivizat cu p rin de
99,30 Ia su tă d in su p r a fa ţa a g r i­
colă coieciivizab ilă a regiu nii.
în ch eierea colectivizării ag ri­
cu ltu rii se în scrie p rin tre cele
m ai im p ortan te su ccese ob ţin u ­
te în reg iu n ea n o a stră p e ca lea
con stru cţiei socialiste. A ceasta
dem onstrează că p olitica p a rti­
d ului de în tărire a alian ţei c la ­
sei m u n citoare cu ţărăn im ea
m u n citoare si de con stru ire a so.
u alism u lu i la sate a găsit un
p u tern ic eeou în in im ile ţă ra n i­
lor m u n citori.
E xperienţa ne-a arătat ce m are
fo rţă de con vin gere are exem ­
p lu l viu al go sp o d ă riilo r c o le c ti­ p este 55.000 ţă ra n i din sa teie
ve fr u n ta şe . T ocm ai de aceea, în
m unca de transform are so cia lis­
tă a agricu ltu rii, com itetu l re­
gion al de p artid a acordat o
a ten ţie d eoseb ită în tăririi eco-
n om ico-organ izatorice a go sp o ­
dăriilor colective existen te, in cit
ele să sp orească an de an p ro­
d ucţia a gricolă v eg eta lă şi a n i­
m ală. C onsiliile de con d ucere au
fo st sp rijin ite în p la n ifica rea
p rod u cţiei, organ izarea m un cii,
folosirea raţion ală a cred itelor
acordate de sta t şi a resu rselor
p ron rii în ved erea creării şi dez­
voltării acelor ram uri de p ro ­
d ucţie p entru care gosp od ăria
colectivă are con d iţii p rieln ice.
D e ex e m p lu , G .A .C . P r ic a z si-a
'dezvoltat creşterea a n im a lelo r,
a v în d acu m cite 51 b o v in e, d in
care 19 vaci Ia 100 de h ectare,
G .A .C . M iceşti se cto ru l le g u m i,
col etc.
în u ltim ii doi ani, g o sp o d ă ri­
ile colective au rep artizat Ia fo n ­
dul de bază, în m ed ie p e reg iu ­
ne, p este 16 Ia su tă din to ta lu l
ven iturilor b ă n eşti. N um ărul
gosp odăriilor colective care au
fondul de bază de p este un m i­
lion de Iei e ste to t m ai m arc.
A ceste gosp odării au reuşit să-şi
ridice con stru cţii gosp od ăreşti
train ice şi ieftin e, să sp orească
efectivu l de an im ale, să facă
p la n ta ţii în m asiv, să ex ecu te
lucrări de îm b u n ătăţiri fu n cia ­
re, să-şi p rocu re d iferite m aşin i
şi u tilaje, în grăşăm in te ch im ice
etc. G osp odăria agricolă co lec­
tiv ă din A noldu de S us, b u n ă .
«ară. dezvoltînd ram u rile dc p ro­
d ucţie sp ecifice con d iţiilor lo ca ­
le de clim ă şi sol — zooteh n ia
si p rod u cerea de m aterial sădi-
tor viticol — a reuşit să ajungă
la un fond de bază de aproape
3.000.000 lei reven in d în m ed ie
p e ste 386.000 lei Ia su ta de h a.
teren .
în cen tru l p reocu p ării celor
Vineri 23 februarie 1962
m ai m u lte g os­
p odării colective
din reg iu n ea n oa.
stră a stat con­
tin u a sp orire a
efectivelor de a-
din P ricaz, C linic, G îrbova, Bo-
b îin a, S p in i şi a ltele au reu şit
ca p rin fo lo sirea cred itelor acor­
d ate de sta t şi p rin reţin erea
a n im a lelo r tin ere din p r ă silă
p rop rie să-şi creeze m ari ferm e
de bovine şi p orcin e. Ca u rm a­
re, efectiv u l de b ovine p rop rie­
ta te ob ştea scă ex isten t în g o sp o ­
d ăriile co lectiv e din regiu n e a
p u tu t să se dubleze în an u l 1961.
O bţinînd recolte sp orite şi d ez­
voltîn d creşterea an im alelor,
gosp odăriile colective au în ce­
put să valorifice can tităţi tot
m ai m ari de p rod u se agricole.
A ceasta le-a dat p osib ilitatea să
îm p artă colectiv iştilo r la ziua-
m u n că în sem n a te su m e de b ani.
A n u l tr e c u t, la G .A .C . d in M i­
c e şti, de p ild ă , c o le c tiv iştilo r ii
s-a rep artizat la ziua-m u n că, în
afară de p rod u se, cîte 15 lei în
n u m era r. îri m u lte g o sp o d ă r ii
valoarea zilei-m un că s-a ridicat
an ul trecu t la 30— 35 lei.
în d ezv o lta rea lor, g o sp o d ă ri­
ile colective s-au b ucurat şi se
regiu nii a fo st în zestrată cu
circa 609 tra c to a r e şi 2.500 a lte
m aşin i agricole. P en tru d ezvol­
tarea sectoru lu i zooteh n ic g o s­
p od ăriile colective au prim it,
n um ai în an ul 1901, cred ite p e
term en lu n g şi fă r ă d ob în d ă în
su m ă d e p e ste 28.000.000 le i. E le
au p rim it de asem en ea m ateria­
le de co n stru cţii, se m in ţe din
soiu ri de m are p rod u ctivitate,
an im ale de rasă etc. In satele
reg iu n ii lu crează în prezent;
aproape 500 cadre de sp ecialişti
cu p regătire m edie şi su p erioară.
R ealizările gosp od ăriilor colec.
p rin cele m ai va ria te form e ale
m un cii p o litice de m asă. P entru
a da p osib ilitate ţăran ilor în to ­
vărăşiţi şi cu gosp od ărie in tlivi.
duală să cu n o a scă realizările
gosp odăriilor colective, cum
m un cesc şi cum trăiesc colectiviş­
tii, organ izaţiile de partid au
organ izat un m are num ăr de v i­
zite la gosp od ăriile colective
fru n taşe. La căm in ele cu ltu rale
s-au ţin u t un num ăr m are de
con ferin ţe şi exp u n eri, s-au or­
g an izat în tîln iri cu p reşed inţi
de gosp od ării colective şi colec­
tiv işti fru n ta şi, seri de calcu l,
de în treb ări şi răspu nsu ri, p ro­
gram e ale fo rm aţiilor cu ltu rale
şi b rigăzilor a rtistice de a g ita ­
ţie. F ilm ul „P uterea p îin ii“, care
în fă ţişea ză viaţa colectiviştilor
din regiu n e, a fo st v izio n a t n u ­
m ai în decurs de 3 săp tăm în i de
r e g iu n ii.
A cum , după în ch eierea colec­
tivizării, în fa ţa organ izaţiei re­
gion ale de partid stă sarcin a de
a d esfăşu ra o m un că neob osită,
p lin ă de răspundere pentru în ­
tărirea econom ico-organizatori-
că a tuturor gosp odăriilor co lec­
tive. M ulte g o sp o d ă rii co lectiv e
( Continuare In pag. 3-a)
In f o t o g r a f i e : Un grup de ţărani colectivişti. din Romos, pregătindu-se să meargă la
un spectacol, intr-o după amiază de duminică.
PR O LETA R I D IN TO ATE ŢAR ILE, U N ÎŢI-V A !
o Sub îndrum area com itetu­
lui co m u n a l de partid, ne scrie
tov. Gh. Ştirbii, la căm in u l cu l­
tural diu B ăcia se d eslăşoarâ
o rodnică a ctivitate pc lărîm
tea tr a l. A stfel, d e cu rin d a t'ost
p rezen tată publicului, a tit la ^
sediu cit şi in dep lasare, p ie­
sa „N eam urile“. Spectacolele
s-a u b u cu ra t d e su c c e s. In p re­
zen t artiştii am atori, printre
care tov. A nos B readea, A urica
F ren ţo n i, V iorica lacob escu ,
A lexandru K iş. Ion C ristea şi
a lţ ii d ep u n u n e fo r t deosebit
pentru a -şi îm bunătăţi inter-
prelarea. in ved erea p articipă­
rii la cel d e-a l III-lea F e stiv a l
b ien al de teatru „I. L. C ara-
g ia le " .
o T o v . I. I o a n a n e in fo r m e a ­
ză că zilele trecute, căm inul
cultural din O haba a p rezen ­
tat pentru co lectiv iştii din Co­
şe şti un fru m os p rogram . In
faţa a peste 150 de persoane
a fost expusă conferinţa „O ri­
g in e a şi ev o lu ţia o m u lu i“, pe
m arginea căreia s-au pus în ­
trebări şi s-au dat răspunsuri.
In co n tin u a re , e c h ip a d e tea tru construiască un lo­
şi brigada artistică de agitaţie
au prezentat p iesa „R isul pă-
m întului“ şi, respectiv, textul
„Înfloreşte co lectiv a “, cu refe­
rir i la r e a lit ă ţ ile d in G . A. O.
C oşeşti.
o D e curind, ne scrie tov
Ioan B irău, în sa la căm inului
cu ltural din R îbiţa a avu t loc
faza com unală a concursului
cultural-sportiv al pionierilor şi
şcolarilor. Cu a c e st prilej, s-au
rem arcat în m od deosebit ele­
vii de la şc o a la din satu l R î­
biţa. M ult a p lau d ate au fost
pioniera S abina O bădău, care
a interpretat două cîntece popu­
lare din folclorul nou. precum
şi echipa de d ansuri populare
a şco lii din satu l C rişan.
4 pagini 20 bani
â Trenul poate pleca. Oc­
tavian Raica, impiegat de
mişcare la blocul turn din
staţia C.F.R. Simeria, i-a
dat cale liberă.
Cursuri de calificare pentru constructorii
siderurgişti
E xp erienţa cîştig a tă ani d e-a rîn d u l de către sid erurgiş-
tii de Ia H u n ed o a ra în c o n str u ir e a de o b iectiv e in d u str ia le m o ­
derne este îm p ărtăşită şi celor care u rm ează să ridice m arele
com b inat sid eru rgic de la G alaţi, in p rezen t şcolile de ca lifica ­
re ale în trep rin d erilor de co n stru cţii sid eru rgice d in H u­
nedoara p regătesc un în sem n a t num ăr de m un citori co n stru c­
tori p en tru noul com b inat g ă îă ţea n . D up ă o p erioad ă de m ai
m ulte iu iii de p regătire 'teoretică şi p ra ctică în să lile de cu rsu ri
şi p e şa n tierele H unedoarei, p rim a serie de 30 de fierari beto-
n işti din G alaţi s-a u în to r s la lo cu l lor de m u n că. In lu n ile
ca re u rm ează, vor a b so lv i c u r su r i de ca lific a r e Ia H u n ed o a ra
alte trei serii de con stru ctori v en iţi de Ia G alaţi p en tru a se
p reg ă ti în m eseriile de zidari şa m o to r i şi in sta la to r i.
Nou magazin universal
Cu un an în urma şurate au fost în­
cetăţenii din Dineu cununate de succes.
Marc. raionul Orăş- Zilele trecute, noul
tie, au Jiotărit să local a fost dat in
cal pentru magazi­ folosinţă.
nul universal. Roa­ La lucrări au par­
dele muncii desfă­
ticipat în mod deo­
sebit cetăţenii Ioan
Consultaţii pe te m e agricole
D e curind, filia la regională
S.R .S.C . a o rg a n iza t în d ouă
g o sp o d ă rii a g rico le c o le c tiv e din
raionu l Alba. şi an u m e, la M i­
h alţ şi T eiuş, con su ltaţii pe
tem a : „C um p u tem o b ţin e 5,000
kg. porum b boabe la h ecta r“.
C onsu ltaţiile au fost date de
ing. Ion P ăcu raru de la In sti­
tu tu l agronom ic din B u cu reşti.
La sfirşitu l acestei săptăm îni,
astfel de con su ltaţii pe tem e
agricole se vor organiza şi la
Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din unităţile economice ale regiunii
noastre şi-au luat valoroase angajamente in întrecere pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. cu
privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Aceste angajamente prevăd pe lingă
îmbunătăţirea în continuare a calităţii produselor, sporirea producţiei, productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost.
Publicăm in numărul de azi angajamentele altor colective pentru anul 1962.
Sider ar oiştii din Călan — v o m ex tr a g e p e ste sa r cin ile dc p la n 10.000
ton e m inereu de fier ;
Pe b aza unei an alize p rofu n d e a p o sib ilită ­ — vom sp ori viteza de în a in ta re a galeriilor
ţilor ex isten te la locu rile de m un că, fu rn a liştii, dc su b eta j la p e ste 100 m .l. fa ţă de 60 m .l. cit
am realizat în 1061 ;
tu rn ă to rii şi sem ico csa rii U zin ei „V ictoria“ din
C ălan şi-au lu at u rm ă to a rele a n g a ja m e n te . în — vo m m ă ri ra n d a m en tu l la 10 to n e p e p o st
în trecere : fa ţă d e 3,9 to n e ;
— red u cerea d ecla sa te lo r la fo n tă la 2,85 la — vom sp ori p ro d u ctiv ita tea m u n cii cu 1 Ia
su tă fa ţă dc 3 la su tă cit rep rezin tă ad m isu l ; sută ;
— reducerea rebuturilor la tu rn ă to ria veche în fă p tu irea acestor an gajam en te va fi a sir
cu 0,3 la s u tă su b a d m is ; g u ra tă prin realizarea u nor m ăsuri, cum ar fi
— la tu rn ătoria de lin gotiere rebu tul va fi — ap licarea pe scară la rg ă a m etodelor de
m uncă de m are p rod u ctivitate ;
redus fa ţă dc adm is cu 2 la su tă ; — in trod u cerea p u şcării selective la toate
— m ărirea d u rab ilităţii lin goticrelor in vers locu rile u nd e se p r e te a z ă :
con ice la 92 turnări ; — m ecan izarea op eraţiu n ilor de p erforare
— se vor p rod u ce în acest an p este sa rcin ile p rin in trod u cerea forezeior şi p erforatoarelor
grele :
de p la n 2.000 to n e fo n tă c e n u şie , 70 to n e r a d ia ­
— rid icarea ca lifică rii cadrelor la n iv elu l te h ­
toare şi alte ca n tită ţi dc p rod use de tu rn ă ­ n icii noi.
to r ie .
La fabrica chimică Orăştie
Pentru în fă p tu irea acestor an gajam en te se
vor lu a m ai m ulte m ăsuri, p rin tre care :
— îm b u n ă tă ţire a sc o a te rii dc m eta l din C olectivul d e m un citori, teh n icien i şi in gin eri
şarjă : ele la f a b r ic a c h im ic ă d in O r ă ş tie s - a a n g a j a ţ ii
— evitarea d eran jam en telor şi staţion ărilor
— să îm b u n ă tă ţea scă ca lita tea oxizilor de
in fu n cţio n a rea fu rn alelor ;
— u tilizarea m ai b un ă a su p rafeţelor de fo r­ fier, X'educînd c o n ţin u tu l în să r u r i so lu b ile şi
m are şi tu rn a re în tu r n ă to rii ; în sp ecia l a su lfa ţiio r cu cel p u ţin 8 la su tă fa ţă
— m ărirea ca p a cită ţii de u scare a m iezurilor
Vie r e a liz ă r i le a n u lu i 1 9 5 1 ; ?1
de rad iatoare ;
— îm b u n ătăţirea teh n ologiei dc fab ricaţie la — să îm b u n ătăţească gradul de fin eţe al o x i­
zilor de fier cu 5 la su tă fa ţă de rea liză rile a n u ­
fo rm a rea şi tu rn a rea lin g o tierelo r in vers co n i­ lu i t r e c u t ;
ce fără fund ;
— să red u că reb u tu l la p rod u sele din p o li-
— rid icarea ca lifică rii cadrelor. stiren şi p olietilen ă cu cel p u ţin 10 la su tă fa ţă
de realizările an u lu i 106Î ;
Minereu de calitate şi în cantităţi
sporite pentru jurnalişti — să a sim ileze m in im 5 p ro d u se n oi din m a ­
se p la stice p en tru in d u stria electroteh n ică, 3
D orind să sp rijin e cit m ai su b sta n ţia l e fo r ­ so rtim en te n o i de a m b a la je din m a se p la stic e
tu rile fu rn a liştilo r h u n e Joreni, m in erii din p en tru in d u stria de m ed icam en te şi 10 repere
G helar au a d op tat recent, în tr-o en tu zia stă din term origid e n ecesare fab ricării u nor b un uri
adunare, an gajam en tele p en tru l anul în curs : de larg consum ;
— vom sp ori co n ţin u tu l de fier în m inereu cu — să sp orească p ro d u ctiv ita tea m uncii cu 1
1,5 Ia s u tă ; Ia su tă fa ţă de p la n ;
—» s ă r e a liz e z e o e c o n o m i e I a p r e ţ u l d e c o s t ,
p e s te p la n , de 1.000.090 Iei ş i 300.000 Ici b en e­
ficii p este p lan .
---------- : •• • --------------- - :,'IIHIlllllliHlillli------
(A gerprcs)
Găulea, Ioan Cos- V icto ria Vla'd e ste u n a din c e le m a i a p r e c ia te m u n cito a re
toi, Siviion Filipes-
cu şi alţii. Noul de la se cţia v in a t a fab ricii „V idra“ din O răştie. L u crările
magazin a fost în­
zestrat cu tot mo­ execu ta te de ea sîn t num ai de bună calitate.
bilierul necesar.
In fotografie: M u n c it o a r e a V ic to r ia V la d . în t im p u l l u ­
VFOREL' POPA
cr u lu i.
corespondent
citev a gosp od ării co le c tiv e din
raioanele Brad, Ilia şi H aţeg. J
Sarcina era mare intr-ade- descente in cantităţi suficien­ aăincuri, se produc azi in sec­
văr, dar cerinţele şi mai mari. te. Cuptorul, colo la doi paşi, ţia construcţii • metalice a
Şi timpul zbura pe nesimţite merge strună: maşina, alătu­ U.R.U.M. Petroşani in canti­
Í şi la sfirşitul schimbului ace- rea, poate. Trebuie doar asi­ tăţi care acum citeva luni nici
'( laşi rezultat, exasperant aproa- gurat transportul clemelor de nu puteau fi bănuite. Ba mai
;{* p e : 300—500 cleme pe schimb. la cuptor la presă. Şi aceasta mult, se pune problema insu­
b Biro Rudolf, presatorul, zicea se putea realiza mărind nu­ ficienţei stocului de. metal
y mărul ajutorilor presatori. Zis pentru a se putea asigura
!Í* că mai mult nu se poate. „Ma-
şina-i maşină, scoate mai mult şi făcut. funcţionarea presei cu randa­
!J dacă poţi“. Şi totuşi ceva tre- Surpriza a fost doar pentru mentul pe care-l poate da.
it buia făcut. Trebuia şi încă Biro. De la o zi la alta pro­ Un singur fapt din munca
repede de tot. ducţia a crescut surprinzător. colectivului harnic al acestei
k Iacă, pînă şi directorul uzi- De la 500 la 1.000 şi apoi ia secţii, suficient insă pentru a
ţ- nei se interesează de aceste 1.500. Aron Caraşca, presator demonstra hotărirea lui de a
*!¦ cleme. A venit în secţie, a dis- şi el, zimbeşte. asigura minerilor utilaje în
fr cutat cu oamenii, a studiat — Ei merge ? — ti întreabă cantităţi cit mai mari şi dc ca­
I ’ cile curse face maşina in gol. Iosif Gudasz, şeful secţiei. litate din ce în ce mai bună.
Sf* Multe intr-adevăr. Zeci şi, zeci. — Merge grozav tovarăşe in­ Vorbind despre acest lucru, şe­
giner. Cred că o să trecem şi ful secţiei ne-a declarat că
ţf de 2.000 pe schimb. pentru îmbunătăţirea realiză­
'' Şi doar pentru fiecare clema, rilor au fost organizate bri­
S-a reuşit şi lucrul acesta. găzi de producţie în toate com­
teoretic vorbind, ajung doar In fond destul de uşor. Plă­
două.
Problema a început să fră-
ji minte pe tot mai mulţi oa- cile metalice de 16 mm. gro­ partimentele de activitate ale
!|t meni. Secretarul organizaţiei sime, 70 lăţime şi 250 lungime, secţiei, că există din partea
ţţt de partid, Ştefan Voinici, a încălzite in cuptor, prinse in fiecărui om o preocupare sus­
j(t discutat personal cit şeful sec­ colţii cleştilor cu cozi lungi ¦ţinută pentru promovarea nou­
ii ţiei. Acesta cu maistrul, cu oa- de tot, au început să vină tot lui, că a fost intensificat con­
$ menii de la maşină. S-au fă- mai repede la presă. 'Aici doar trolul şi asistenţa tehnică.
i( cut calcule şi calcule, un mic două operaţii, îndoirea şi pan- Dc altfel, despre toate aces­
i,l studiu tehnic. Presa putea da sonarea şi, apoi, prinse cu alt tea vorbeşte convingător chiar
numai creşterea numărului de
un randament mult mai mare. cleşte, sînt aruncate intr-un cleme de la 200—300 la 2.000
bucăţi pe schimb. De aproape
id 7 ori mai mult.
Se putea ajunge pe uşor ia vagonet şi gata. A. .JURCA
!); 2.000 cleme pe schimb. Totul Clemele, cu care se leagă
Î consta doar în a asigura presa segme'nţii de armături T.H.,
cu adele plăci metalice incan­ atit de necesari minerilor in