Page 79 - 1962-02

P?- *
»>'rrrJB^^O^^.ASSffSfSSSOSÎ^&g>tf:*K‘S2^îfc^a3Sia&LgKZ.r2^;Lvu^>>^SDraik5S^i,t ^
Gospodăria colectivă din ’Apoleiul de Jos, raionul Sebeş, a \
> iiia i fiinţă în anul 1950. Ea a cunoscut o continuă dezvoltare. >
<In prezent este o unitate socialistă cu o mare putere econo-S
(mică, numărlnău-se printre milionarele regiunii. In materia- ţ
\lele din această pagină se arată în ce anume constă puterea ţ
( ei economică, precum şi unele din metodele folosite de colec- ţ
5 tivişti în munca de dezvoltare a gospodăriei lor.
n lă a produselor primite ca
ill MS» |
La C on sfătuirea pe ţară a ţăran ilor
colectivişti s-a arătat că experienţa prac­
tică a g osp od ăriilor co lective din toate
regiunile ne arată că cele m ai bune re­
zu ltate în creşterea producţiei agricole
şi în ridicarea n ivelu lui de trai al co ­
lectiviştilor le obţin gosp od ăriile colec­
tive care şi-a u d ezv o lta t continuu b aza
econ om ică — proprietatea ob ştească. Se
ştie că fondul de bază este elem entul cel
m ai d in am ic al proprietăţii ob şteşti. El
este factorul econom ic principal de care
depinde dezvoltarea gosp od ăriei, în tări­
rea puterii ei econom ice. Gu cît g o sp o ­
dăria co lectiv ă are fond u l d e b ază m ai
dezvoltat, cu atît are şi p osibilităţi m ai
m ari să -şi d ezvolte ram urile de produc­
ţie, să fa că plan taţii m asive, in stalaţii
de irigaţie, să ridice con stru cţii, să m ă­
rească num ărul de anim ale, să cum pere
m aşini etc.
la tă de ce consiliul de conducere al
go sp o d ă riei n oastre co lective, îndrum at
de către organ izaţia de bază, acordă o
grijă perm anentă d ezvoltării fondului de
b ază, In anul 1953 valoarea fondului
d e b a z ă er a d e 100.000 le i, c a în a n u l
1961 să a ju n g ă la p este 1.500.000 lei.
A ceasta, fără a pune la socoteală unele
construcţii neterm inate a căror valoare
se ridică la p este 600.000 lei. E ste vorba
de un grajd pentru 60 b ovin e, o m a g a ­
zie cu ca p a cita te de 31 v a g o a n e , un
sa iv a n pentru 750 oi şi altele. Izvoarele
de form are a fondului de b a ză sînt:
cota parte d in v a lo a rea bunurilor c o ­
le c tiv iz a te , ta x e le d e în sc r ie r e şi dona--
ţiile. A ceste izvoare în cetea ză de a
m ai fi, o d ată cu term inarea colectivi­
zării satu lu i. R ăm în în să su rsele de dez­
v o ltarea lu i, care nu se term ină n icio ­
dată, ci dim potrivă se d ezvoltă de la
an la an. R eţinerile statutare de 10-15
la su tă din v en itu rile • b ă n eşti an u ale,
creşterea în g reu tate a prăsilei, acum u­
lările în construcţii şi inventarul g o s­
podăresc, p lantaţiile de pom i şi vii, a-
m enajările tehnice, sîn t izvoare n esecate
de sporire a fondului de b ază. T oate
acestea sîn t fo lo site cu chibzuinţă de
g o sp od ăria n oastră. în plus, m ai repar­
tizăm şi un an u m it procent din venitul
în natu ră pentru m ărirea fondului de
bază.
R eţinerile an u ale a unui procent de
10-15 la su tă din v en itu rile b ăn eşti şi
circa 2 la su tă din v en itu rile în natură,
pentru fondul de b ază, are o deosebită
însem n ătate. A ceasta face ca fondul de
bază să crească de la an la an, Iar creş­
terea lu i In flu en ţează asu p ra obţinerii
unor venituri sporite, atît b ăn eşti cît şl
în natură. In gosp od ăria n oastră, fondul
de b a z ă . a crescut m ai m ult pe seam a
E x e m p le sem nificative
In a n u l tr e c u t în G.A.(B. d in A p o l­
dul de Jos s-au repartizat la ziua-
m uncă 3,300 kg. grîu , 6 kg. porum b,
3 kg. cartofi, precum şi cantităţi în ­
sem n ate de alte produse. S u m ele de
bani repartizate la ziua-m uncă cresc
ş i e le d e Ia a n la an . In 1959 s - a u
re p a r tiz a t 2 le i la z i-m u n c ă , în 1961
C on gresu l al IlI-le a al P.M .R . pune
în faţa gosp od ăriilor colective sarcina
de a m ări num ărul de anim ale şi pro­
d u ctivitatea lor. In go sp o d ă ria noastră
există posibilităţi largi pentru în d ep li­
nirea cu su cces a acestei sarcini. F în e-
ţele naturale şi păşu n ile ocupă o su­
p rafaţă de peste 900 ha. P roducţia de
fîn şi d e m a să verd e v a p u tea fi du ­
blată dacă vom aplica lu crările de în ­
treţinere recom an d ate de ştiin ţa a g ro ­
tehnică (cu răţirea an u ală de tufişuri,
m uşuroaie, pietri, cioturi, m ărăcini,
grăparea, în grăşarea cu în grăşăm in te
ch im ice şi cu m ust de b ă leg a r diluat,
corectarea acid ităţii prin ap licarea de
am endam ente calcaroase, supraînsăm în-
ţarea etc.). A vem de asem enea, p osi­
bilităţi să cultivăm porum b silo z, tri­
foi, lucernă, borceag, orz, sfeclă şi alte
culturi furajere v a lo ro a se pe suprafeţe
în sem n ate. F o lo sirea — prin în silo za re
— a rezid u rilor de la g ră d in a de za r­
za v a t şi din cultura m are este o altă
su rsă de com pletare a b azei furajere.
O rg a n iza ţia de bază din g o sp od ărie
în d ru m ă c o n siliu l d e c o n d u c e r e s ă ia
m ăsuri pentru a spori num ărul a n im a ­
lelor în raport cu posib ilităţile pe care
le avem . P en tru m ărirea nu m ăru lu i de
an im ale s-a hotărît să se op rească fot
tineretul bun de producţie obţinut de
la a n im a lele g o sp o d ă riei, să se rea li­
zeze un num ăr corespunzător de ani­
acesto r reţineri. C ota parte a bunurilor
colectivizate, taxele de înscriere şi do­
n aţiile se ridică doar la sum a de circa
280.000 lei, pe cîtă vrem e reţin erile din
ven iturile în bani şi în natură, valoarea
prăsilei şi creşterea în greu tate a a n i­
m alelor, acu m ulările în con stru cţii şi in­
ven tar gosp od ăresc, plantaţiile şi am e­
najările teh n ice se ridică la o valoare
de aproape 2 m ilio a n e lei.
In anul 1981 am rep artizat la fo n ­
dul de b ază p este 15 la su tă din v en i­
turile b ăn eşti şi 2 la su tă din v en itu ­
rile în natură. V aloarea to tală a a c e s­
tor reţin eri s e rid ică la ap roap e 300.000
lei. S u m a resp ectivă s-a in v estit pentru
cum părarea de an im a le de producţie,
pentru con stru cţiile zooteh n ice, pentru
cum părarea unui au tocam ion, pentru u-
n ele am enajări tehnice şi de irigaţie,
pentru extin d erea p lan taţiilor, cu m păra­
rea de m aşin i etc. E xperienţa n oastră ne
arată că fiecare leu in v estit în a se m e­
nea scopuri se v a reîntoarce în d oit sau
chiar întreit. In felul a cesta puterea eco­
nom ică a gosp od ăriei creşte sim ţitor an
de an şi odată cu ea cresc ven iturile
colectiviştilor, v a lo a rea zilei-m 'uncă.
A cest lucru îl d em o n strea ză d estu l de
co n v in g ă to r urm ătoru l ex em p lu . D a c ă în
anul 1953 ven iturile b ăneşti a le g o sp o ­
d ăriei s e rid ica u a b ia la su m a d e 19.000
lei, apoi în anul 196!, ele s-a u ridicat
Ia su m a d e p e s te 1.500.000 le i. In a n u l
1062, cînd valoarea fondului de bază
se va apropia de 3 m ilioan e lei, v en itu ­
rile b ăn eşti vor a ju n g e şi ele la aproa­
pe 3 m ilio a n e Iei.
D in a ceste exem p le se vede clar că,
creşterea veniturilor b ăn eşti este in flu ­
enţată în m od direct de creşterea fondu­
lu i de b ază ,iar m ărirea ven itu rilor b ă ­
n eşti in flu en ţea ză , la rîndul lor, creşte­
r e a v a lo rii zifei-m u n că. In an u l 1953 v a ­
lo a r e a u n e i z ile -m u n c ă er a în jur ta 20
lei. In a n u l 1961, cu to a te că a fo st un
an nefavorab il producţiei a g rico le şi în
plus de a ceasta s-au făcu t m ari in ves­
tiţii pentru d ezvoltarea producţiei, v a ­
loarea zilei-m u n că s-a ridicat la 30 lei,
urm înd ca în anul 1962 să crea scă la
35-40 lei.
Propria noastră exp erienţă ne în vaţă
că num ai preocupîndu-ne în perm anen­
ţă de dezvoltarea fondului de bază vom
reuşi să m ărim puterea econ om ică a
gospodăriei, să creem surse tot m ai
m ari de ven ituri b ăn eşti şi în natură
care să asigu re un trai tot m ai îm b el­
şu g a t pentru m em brii gosp o d ă riei.
O R ĂŞTEANU NICOLAE
v ic e p r e şe d in te
N ED ER NICOLAE
con tab il şe f al G .A .G . A poldul de Jos
s-ă u rep artizat 6,5 lei, iar în 1962
s-au planificat să se repartizeze 9
lei. C o lectiv istu l F le a că lo a n a prim it
în an u l trecut p este 1.600 k g. grîu,
ap roap e 3.000 k g. porum b, 1.600 kg.
cartofi, ca n tită ţi m ari de alte produ­
se şi o su in ă de p este 3.500 lei. V e­
nituri a sem ă n ă to a re au rea liza t toţi
co lectiv iştii harnici.
m ale m aică, să fie in v estite su m e în ­
se m n a te de- b a n i d in fo n d u ri p rop rii
pentru cum părarea de an im ale din ra­
sele valoroase. U n m are ajutor l-a m pri­
m it din parlea statu lu i prin acord area
de credite pe term en lu n g şi fără dobîn-
dă pentru cum părarea de a n im a le şi
construirea de adăposturi. F olosin d cu
chibzuinţă acest ajutor şi posib ilităţile
noastre interne am reuşit ca în anul
1961 s ă d u b lăm e fe c liv e le d e a n im a le
fa ţă de anul 1960. La sfîrşitul anului
tr e c u t a v e a m 3 0 0 b o v in e , d in c a r e 101
v a c i şi 16 ju n in ci, 147 porci, din care 25
scroafe, 627 oi cu lînă sem ifină.
A m citit în zia r că m em brii g o sp o ­
dăriei co lectiv e din B alom ir, raionul
O ră ştie, s-a u a n g a ja t să a ju n g ă p în ă la
sfîrşitu l anului curent la o încărcătură
de 40 b ovin e şi 100 ovin e la fiecare sută
de hectare teren agricol, iar în cărcă tu ­
ra m edie de porcine să aju n gă la 60
capete la fiecare sută de hectare teren
arabil. A n gajam en tu l lor a m obilizat
•şi p e m e m b r ii g o s p o d ă r ie i n o a s t r e . N e an im alele în m od .raţion al şi în grijin-
vom strădui şi noi să ajungem în acest
an la o asem en ea încărcătură de a n i­
m ale. P în ă la sfîrşiln l a n u lui vom dubla
num ărul bovinelor, iar cel al vacilor de
la p te v a c r e ş te d e la 101 la 2 1 0 . F e r m a
d e o i v a a j u n g e la 1.200 c a p e t e , n u m ă ­
rul porcinelor la 300 p ip e le , vom în fiin ţa
o ferm ă cu 1.500 p ă să ri. A ceste a sîn t
deocam dată prevederi ale planului de
iiQfS&ZirJcejSÇi&cXiKT*--jiixriXS&riit 'J&IS&H/ii&issBfonafAiU;
ID v CI
rr~
CCO. 5.0GO.COO
(ei
TTk
FONDUL DE BAZA
!N CONTINUA
DEZVOLTARE^!
/ trei ani, familia lut Nicolae
pesfe 1.500.000 lei
La şcoala producţiilor mari
C olectiviştii din A poldul de Jos m a­
n ifestă m ult interes pentru îm b o g ă ţi­
rea cu noştinţelor agrozootehnice. Ei
fac aceasta ştiind că num ai astfel vor
reuşi să sp orească rodnicia păm ântu­
lui. L a cercul a g ro teh n ic sa u cel v i-
t ip o m ic o l c e i 100 c u r s a n ţ i s t u d ia z ă ş i
se p reg ă tesc tem einic. P entru ca fie­
care lecţie să fie cît m ai bine în ţe ­
lea să şi în su şită, inginerul g o sp o d ă ­
riei o exem p lifică cu d ate din g o sp o ­
dărie şi regiune şi face dem onstra­
ţii p ractice a colo unde co n d iţiile per­
m it a cea sta . A şa de pildă vorb in d u-le
cursanţilor despre m ăsurile ce tre­
buie lu ate pentru ob ţin erea unei pro­
du cţii de 5 .0 0 0 kg. porum b boabe la
ha. în teren n eirigat, el a arătat cum
producţie. A vem în să co n v in g erea că ele
v o r fi nu n u m ai rea liza te, dar şi d e­
p ă şite .
C reşterea num ărului de an im ale im ­
pune necesitatea realizării unor noi con ­
strucţii zooteiin ice. N e-am prevăzut să
construim ' în că d cu ă grajduri cu o c a ­
p a c it a te d e 100 c a p e ie f ie c a r e , u n s a i v a n m ele d e a n im a le. In p erioada de iarnă
pentru 750 oi, o m atern itate pentru
scro a fe, o h ală pentru 1.500 p ăsări, două
g ro p i silo z şi altele. L ucru va fi m ult.
A vem în să în gosp od ărie oam eni price­
puţi, h a rn ici cu care putem face m i­
nuni. Au ex ista t şi în a n ii trecuţi sa r ­
cini grele. D ar colectiviştii au pus um ă­
rul pînă la u n u l şi nim ic nu ni s-a pă­
rut greu de realizat.
O dată cu sporirea num ărului de a n i­
m ale ne-am ocupat şi de m ărirea pro­
d u ctiv ită ţii lor. A cest lu cru n e-a cam
dat. bătaie de cap. P roducţia nu poale
fi sp orită nici prin m etod e în a p o ia te şi
nici prin d escîn tcce. N um ai hrănind
du-Ie după reg u li ştiin ţific e se p oale
realiza o producţie m ereu crescîn d ă de
carne, lapte, ouă, lînă. D e a cest lucru
ne-am puiuţ co n v in g e din propria ex p e­
rienţă. în a in te de a se introduce raţiile
ştiin ţifice în hrănirea an im alelor, obţi­
neam o producţie sla b ă de la ele. T oc­
m ai de aceea unii colectiv işti a v ea u pă­
rerea că nu ar fi rentabil să ne ocupăm
cu creşterea a n im a le lo r . A cu m I.ucru-
DROMOG SOCfAî.iS'tôÜUUI
VEDERE DIN APOLDUL DE JOS.
Prin sporirea producţiei mărim
puterea economică a gospodăriei
C reşterea producţiei la hectar este
o problem ă care ne preocupă în per­
m anenţă, fiin d că de a cest lucru d e­
pinde în m are m ăsură întărirea eco­
nom ică a g o sp od ăriei şi creşterea v e­
niturilor colectiviştilor. D a că se obţin
producţii m ari la hectar, se pot re­
partiza can tităţi în sem n a te de pro­
duse pentru retribuirea zilelor-m un-
că, pentru fondul de furaje şi pen­
tru v a lo rifica rea către stat.
P ro d u c ţia Ia h ecta r a crescu t an
de an în gosp od ăria noastră, ca ur­
m are a ap licării’ unor reguli în a in ­
tate de lucrare a păm întului. In
anul 1961, pe cele 428 ha. cu ltivate
cu grîu, am realizat o producţie m e­
d ie d e 1.714 kg. la ha. A m avut
parcele cu grîu din soiuri de m are
productivitate de pe care am reali­
zat 2.500 kg. la ha. In a cela şi tim p
am avut în să şi parcele în săm în ţafe cu
grîu din p op u laţie locală. In afară
de aceasta, planta prem ergătoare a
fost- to t g riu l, teren u l nu s-a arat la
adîncim ea n ecesară, nu a fost în g ră ­
şat, sem ănatul s-a făcut cu m îna şi
tîrziu. P e a c e ste p a rcele producţia a
fost slabă, rid ieîn d u-se în m edie abia
la 1.000 k g . la ha. A c e a stă ex p erien ­
ţă n e-a co sta t cam m ult, dar ne-a.
şi în v ă ţa t m ulte. In toam na trecută
fn co n d iţiile m ai puţin fav o ra b ile din
anul trecut s-a obţinut de către g o s ­
podărie de pe o parcelă cu ltivată cu
porum b dublu hibrid 4.480 kg. boabe
la hectar.
S tu d iin d în cadrul învăţăm ântului
agrozooteh n ic, în v ă ţîn d din experienţa
lor proprie şi a altor g o sp o d ă rii co lec­
tive, colectiviştii de aci s-a u con vin s
că e n ecesar să devină agricultori ca­
lificaţi peniru a putea lucra ştiin ţific
ogo a rele şi a le o b lig a să le dea an
de an roade tot m ai bogate. E ste o
con clu zie firească. E xperienţa lor în ­
să şi a dovedit aceasta. D e aceea ei
nu p recu p eţesc tim pul şi se p reg ă tesc
cu m ultă co n ştiin cio zita te pentru a-şl
îm bogăţi cu n oştin ţele, pentru a de­
v en i a g ricu ltori pricepuţi.
rile s-au schim b at în g o sp od ăria n o a s­
tră. Ge am făcu t p entru sch im b a rea lor?
In prim ul rînd, am introdus sistem u l de
retribuire după producţie, cu scopul de a
stim ula interesul colectiviştilor să în ­
g rijea scă cit m ai bine an im a lele, lată
cum sîn t retribuiţi în g o sp od ăria n o a s­
tră c o le c t i v i ş t i i c a r e lu c r e a z ă Ia f e r ­ 6,38 zile-m u n că. P cn lru în grijirea celor
unui îngrijitor-im ilgător î se pontează
2,20 z ile - m u n c ă p e n tr u f ie c a r e 100 litr i
lapie m uls. Pentru fiecare viţel născut
s ă n ă t o s ş i în g r ij it p în ă la v îr s ta d e 21
z ile s e p o n te a z ă 12 z ile - m u n c ă , ia r p e n ­
tru în g rijire a co rp o ra lă şi h răn ire, se
p o n te a z ă 0,01 z ile - m u n c ă d e fie c a r e v a ­
că, ad ică 3 zile-m u n că lu n ar pentru
u n lo t d e 10 v a c i.
In cursul verii retribuţia m uncii se
schim b ă în trucîtva. P en tru 100 litri la p ­
te m u ls s e p o n t e a z ă n u m a i 1,20 z ile -
m uncă, pentru p ăşu n at se p on tează în
plus 0,30 zile-m u n că la fiecare 100 li­
tri lapte. P en tru v iţeii n ă scu ţi şi în g r i­
jiţi p în ă la 21 z ile s e r e tr ib u ie a c e la ş i
num ăr de zile-m u n că ca şi iarna.
Ingrijitorul-m uJgător P ârău lo a n are
în p r im ir e u n lo t d e. 11 v a c ii In tr e 1-15
ian u arie a.c. a m u ls de la ele 632 litri
lap te p en tru ca re a fo st p o n ta t cu 13,90
zile-m uncă. P entru în grijirea an im ale­
lor i s-a u p o n tat 1,65 zile-m u n că , pentru
3 v iţe i ca re au îm p lin it 21 z ile de la
fătare în acea stă perioadă i s-a u pontat
36 zile-m u n că, ad ică 12 zile-m u n că de
fieca re v iţel. A stfel, în d ecu rs de 15 zile,
colectivistu l a realizat 51,10 zile-m u n că
în total. S e pare cam m ult. T rebuie
ştiut în să că există în cursul anului pe­
rioade cînd un anum it num ăr de vaci
din Iotul să u în ţa rcă ş i nu s e m ai p oa­
te realiza a ceea şi can titate de lapte
Nr. 2228
_____ as* <raainsMaJ !„i»usrwa, kAfaiZef.
!!ZR ;-,vîa
cas® » a s «sau !e?s?swai
sm s rasa b e * seas
ram
Intr-o zi, colectivistul Ni- că in gospodăriacolectivă. I
colae Popa din Apoldul de
Jos, a făcut un calcul inte­ Drept retribuţie, ei au primit
resant. Ei a vrut să vadă care
este bugetul familiei sale pe mari cantităţi de grlu, po­
timp de un an, şi să compare
acest buget cu venitul pe rumb, cartofi, furaje şi suma
care-l obţinea înainte de a
intra in colectivă. Iată care de 3.198 lei. Valoarea tota­
sînt rezultatele acestui calcul.
înainte de a intra in gos­
podăria colectivă, adică acum retribuţie pentru zilele-mun­
Popa lucra o suprafaţă de că efectuate în G.A.C. se ri­
teren de 2,96 ha. Venitul m e­
diu anual de pe acest teren
era în jurul a 7.000 lei. dica la suma de 16.038 lei.
‘Aceasta, pentru că de pe un
hectar de grîu şi altul de împreună cu suma de 3.198
porumb, cît semăna de obi­
cei, nu culegea mai mult de lei pe care a primit-o in nu­
800—900 kg. bucate. Ceilalţi
96 ari, satisfăceau doar ne­ merar, venitul familiei co­
voile de legume şi zarzava­
turi, cartofi, cinepă, furaje lectivistului Nicolae Popa, pe*
etc. E lesne de înţeles că
acest venit nu-i satisfăcea amil trecut, însumează o va­
nevoile familiei, şi Nicolae “ )t
Popa nu s-a dat niciodată în loare de 19.236 lei.
lături ăe la muncă. Dar, orl-
cît s-a străduit el, lucrind De departe se vede că c
de unul singur, după metode
învechite, cu mijloace moş­ munca în gospodăria colecti­
tenite din bătrinî, n-a putut
să agonisească mai mult. vă a adus belşugul in casa
Cu totul alta este situaţia acestei familii. încă in anii
familiei lui Nicolae Popa ăe
cînd a intrat în gospodăria trecuţi, cu venitul realizat
colectivă. Om harnic, cu tra­
gere de inimă la muncă, el 'din gospodăria colectivă, Ni- >
a lucrat cu toată dragostea colae Popa şi-a renovat şi \
oriunde a fost repartizat. La lărgit cu încă o cameră casa {
am sem ăn at toată suprafaţa de 470 fel şi soţia sa, Filofteia. Şi în care locuieşte, şi-a cum­
hectare cu soiuri de m are producti­ iată că din 1959, an de an, părat aragaz, îmbrăcăminte
vitate : Ponka, H arak, B ezostaia. veniturile au crescut, viaţa din stofă bună pentru el, so­
A rătu ra a fo s t fă cu tă la a d în cim ea lor şi a copiilor este tot mal ţie şi cei trei copii, incălţă- ţ
de 20 cm ., iar sem ă n a tu l s-a făcut îmbelşugată. minte. In casă şi-a introdus
la tim pul optim şi num ai cu m a ­ Dar să revenim la calculul difuzor, merge in fiecare săp-
şina. O suprafaţă în sem n ată de teren ăe care am amintit. ‘Anul tămină la film, şi-a cumpă­
s-a în g ră şa t cu g u n o i, iar în prim ă­ trecut, Nicolae Popa şi soţia rat cărţi. Din veniturile anu­
v a ră ' vom aplica azotat de am oniu sa au realizat 492 zile mun- lui trecut şi-a cumpărat o
p e o s u p r a f a ţ ă d e p e s t e 100 h e c ta r e . bicicletă, o pereche de cisme, ţ
V om acorda toată grija plivitului. 3 costume-uniformă pentru \
P en tru 200 ha. am şi procurat ierbi- copii (toţi sînt la şcoală) şi {
cidcle necesare. Sperăm că în urm a o maşină ăe spălat rufe. De n
acestor m ăsuri vom realiza p este asemenea şi-a comandat o gar- \
2.000 k g . g r îu la hectar. nitură de mobilă în valoare \
La porum b am realizat, în anul de 4.500 lei. De grîu, porumb, i
trecu t 2.000 k g . b o a b e la ha. în m e ­
die pe o sup rafaţă de 422 ha. P e cartofi, came, lapte, nu duce
unele parcele am realizat, cu toate lipsă... )
cond iţiile atm osferice n e fa v o r a b ile , — Gospodăria colectivă
4.480 kg. b oabe la hectar. A cea sta mi-a făcut viaţa frumoasă, *
este o m ărturie care ne arată că plină de bucurii — obişnu- 5
atunci cînd se lu crează bine se pot
ieşte să spună colectivistul
obţine producţii m ari chiar în anii
cu .con d iţii nefavorab ile. G um am lu ­ Nicolae Popa. rial- nctrrî L
crat terenul de pe care am obţinut Şi intr-adevăr, aşa e ste !
o producţie m are de porum b ? In Calculul pe care l-a făcut
toam na anului 1960 a fost arat adînc. el, vorbeşte de la sine, din
în g ră şă m in te nu s-au dat pentru că
plin, despre acest fapt.
terenul a fo st în g ră şa t la planta pre­ GH. PAVEL
m ergătoare cu gu n oi, de grajd. P ri­
m ăvara s-a g ră p a t după topirea zăr
p e z ii, ia r î n a in t e d e s e m ă n a t c u 12
zile s-a făcut o arătură superficială lata
a colectiviştilor
d e 12 c m . p e n tr u fo r m a r e a p a tu lu i
germ in ativ. S em ăn atu l l-am tăcut cu
m aşin a la d ista n ţa de 8 0 X 3 0 pentru
a a sig u ra o d en sita te de 4 0 — 45.000 o C olectiviştii din A poldul de Jos, dul de J o s au c u ltiv a t cu le g u m e 8 ha
cu v e n itu r ile o b ţin u te în G .A .G ., îş i s a ­ A plicînd com plexul de reguli agroteh
p lan te la hectar. S ăm în ţa folosită tisfa c tot m ai m ult n evoile de trai şi n ice ei au ob ţin u t o producţie de 38.55
culturale. In u ltim ii an i, ei şi-au cu m ­ kg. roşii la hectar.
a fo st din so iu l dublu hibrid H .D .-103. părat 250 aragaze, 150 biciclete, 30 a-
p a r a te d e r a d io , 10 m o to r e te ş i m o to ­ • F ieca re hectar cu ltivai cu legu
Am făcut două praşile m ecanice şi ciclete etc. m e le-a adus colectiviştilor un veni^cj
31.323 lei. V enitul total realizat
două m a n u a le pe rînd. o D o rin ţa d e a fi m ereu Ia cu ren t g r ă d in a d e le g u m e s e r id ic ă la pet>!
cu cele m ai noi even im en te interne şi 250.500 lei.
A c e ste lu crări p u teau fi a p lica te pe in tern a ţio n a le, i-a făcu t pe co lectiv işti
toată suprafaţa cultivată cu porumb. să în d ră g ea scă presa. Z ilnic în A poldul o P rin v a lo r ific a r e a p r o d u se lo r dii
N u le-am făcu t în să şi am pierdut. de Jos, intră num ai ca ab on am en te, l iv e z ile d e p o m i ş i d in v ii, c o le c t iv iş
In a n u l a cesta Ie vom face. C u n o a ş­ perie 500 de ziare. D e asem en ea, co ­ tii din A poldul de Jos au rea liza i vc
tem că soiu l de m are productivitate, le c tiv iştii au a b o n a m en te la p este 60 nituri d e 542.921 lei, d in secto ru l zoo
d en sita tea la hectar, fertilizarea s o ­ de reviste. teh n ic cca. 300.009 Iei, iar din cu lta
lului, lu crările de în treţin ere făcute, rile de cîm p ş i fin eţe 389.073 lei.
o A nul trecut co lectiv iştii din A pol­
la tim p, sîn t factorii care h otărăsc
soarta recoltei. V om ţine sea m a de ei.
IOAN P L 1TEA
in g in eru l a g ro n o m al G .A.G .
A poldul de Jos
m u ls p e c a r e a r e a liz a t-o în p r im e le 15 O m arc im portanţă în ce priveşte noi întocm im o raţie ziln ică com pusă
zile a le lunii ianuarie. D e a sem en ea, nu sporirea produeţei o are întocm irea ra­ din 5 kg. fîn, din care 2 kg. b orceag
în fiecare lună se n a sc viţei. D e fapt, ţiilor furajere în fu n cţie de g reu tatea s a u tr ifo i, 10 k g . s f e c lă f u r a je r ă , 20 k g .
urm ătorul exem plu va clarifica şi m ai an im alu lu i şi de producţia pe care o p o ru m b silo z , 1,5 kg. co n c e n tr a te (tâ -
bine a cest lucru. O prea nu D um itru a dă. N oi calcu lăm în aşa fel raţiile —
m u ls în t r e 1 -1 5 ia n u a r ie m.c n u m a i 2 9 0 b ineînţeles cu ajutorul inginerului a gro­ rîţe, şrof, uruială de porum b e tc .), s a ­
litri lapte pentru care a fost pontat cu nom — ca unei vaci în greu tate de 500 re, cretă furajeră în ca n tită ţile indicate,
k g . ş i c u o p r o d u c ţie d e 10 litr i d e iar co cen i se d au Ia d iscreţie.
10 v a c i d in lotu l s ă u i s-a u p o n ta t 1,50 la p ie z iln ic s ă i se a s ig u r e 8,5 — 9 u n i­
zile-m u n că, iar pentru un viţel născut tăţi n u tritiv e la zi. A cea sta , ţin în d s c a ­ N u c d ca ju n s în să n u m ai ca raţiile
s ă n ă t o s ş i î n g r i j i t p în ă la 21 z ile i s - a u m a de făptui că pentru întreţinerea să fie în tocm ite pc b aze ştiin ţifice. E le
p o n ta t 12 z ile - m u n c ă . E l a r e a liz a t Î11 trebuie ad m in istrate cu regu laritate I A
lo ia l 19,88 zile-m u n că în prim a ju m ă­ funcţiilor ei vitale, v a ca are n evoie de
tate a lu n ii ian u arie. A cea sta prin fa p ­ 4,2 u n ităţi n u tritive şi 240 g ra m e al- a ceea şi oră cu scop u l de a form a refle­
tul că are 7 vaci g e sta n le ca re vor făla bum ină d ig estib ilă . Iar peniru produ­ x ele con d iţion ate. A dăp atu l trebuie fă ­
în luna viitoare. D upă fătarea lor can- cerea fiecărui lilru de lap te cu un pro­ cu t de asem en ea Ia aceeaşi oră şi cu
lita lea de lapte m uls va creşie şi în cen t de g ră sim e de 3,5, sîn t n ecesare r e g u la r ita te .
p lu s v a fi retrib u it şi p en tru v iţei. 0,46 u n ită ţi nutritive şi 46 g ra m e al-
bum înă d ig estib ilă . D acă cu n oaştem a- A n gajam en tu l nostru este ca, aplicînd
A ş vrea să arăt că pentru a se puiea cest lucru precum şi producţia de la p ­ şi alte m etode în ain tate, de hrănire şi
aplica a cest sistem de retribuţie este te în litri pe ca re fiecare v acă îl dă
absolut n ecesar să se a sigu re perm anen­ zilnic, putem să calcu lăm uşor c a n ti­ în grijire a an im alelor, să sporim în con ­
tizarea co lectiv iştilo r care lu crează în tatea de furaje necesare. Pentru o vacă tinu u p rod u ctivitatea lor. S în tcm h otă-
sectorul zooteh n ic şi să se ridice ca li­ c a r e d ă în m e d ie 10 litr i la p ie z i l n i c ş i riţi ca în a cest an să realizăm în m e­
fica rea lor. P rin ap lica rea siste m u lu i d e care are o greu tate de circa 500 kg. d ie un v iţel şi 3.000 litri lapte pe cap
retribuire după producţie noi am reuşit de vacă furajată.
să m ărim m ult in teresu l co lectiv iştilo r
de a în g riji cît m ai bine a n im a lele p en ­ 'ANTILIE IOAN
tru a r e a liz a d e Ia e le u n n u m ă r cit
m ai m are de viţei şi o producţie sp ori­ brigadier zootehnic
tă de lapte. P rod u cţia m edie d e lap te pc
cap de vacă furajată a fost în anul în fotografie : D o u ă d in g r a j d u r ile c o le c t iv iş t ilo r din A p o l-
trecut, Ia n oi în g o sp o d ă r ie , d e p este
2.000 litri. D e la u n ele v a ci cum e s le 'dul de J cs,
de exem plu A nica, îngrijită de co lecti­
vistu l P opa N icolae, am realizat 4.500 lî-
iri lapte. S porind producţia de lap ie
am reu şii ca prin v alorificarea lui să
realizăm un ven it b ă n esc în cursul a n u ­
lu i trecu t d e a p r o a p e 200 m ii le i. In>
freg sectorul zooteh n ic ne-a adu s un
ven it b ă n esc de circa 300.000 lei în anul
1961.