Page 8 - 1962-02
P. 8
pag, H DRU MUU SO eiA C lSM U L U t Nr 2210
« iv iii. aaes^rESswokr'Eai^^ rarasossq ţ nofCBCXBXZ»rf~r<v
Difi CQ. (Ungară
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
După încheierea conferinţei O.SA. N. S. liruşeiav - Popoarele întregi
S.U.A. n-au obţinut nici un succes candidai în aSeganle cer libertate pentru Gizenga
ds deputaţi pentru
Comentarii ale presei din fările Am ericî Latine
RIO DE JÂNEIRO 1 (Ager-, zentate de delegaţia S. U. A. la S o v ietu l Suprem R. P. Mongolă U fila Cijo — avocat, secretar ge
neral al Corn telului Birman de soli
preş). — Punta del Este în ce priveşte al U.R.S.S. ULAN BATOR 1 (Agerpres).— daritate cu popoarele Asiei şi Alric.. a
„incompatibilitatea dintre Cuba După cum anunţă agenţia Monţamc, declarat: „Acesta este un complot al
Presa din ţările Americii La şi sistemul interamerican“ zia MOSCOVA 1 (Agerpres).— Comitetul mongol de solidaritate cu imperialiştilor. Mă gîndesc cu nelinişte
tine comentează pe larg rezulta rul bolivian „La Tarde“ scrie că TASS J ansmite : ţările Asiei şi Africii a dat publicităţii că Gizenga r putea să aibă aceeaşi
tele conferinţei miniştrilor Afa dimpotrivă, există „identitate de la 31 ianuarie o declaraţie în care în soartă cu Lumumba, Din punct de ve
cerilor Externe ai statelor mem plină între aspiraţiile maselor La 1 februarie, N. S. Hruşciov, numele întreg» opinii publice din Mon dere juridic arestarea unui membru al
bre ale Organizaţiei Statelor A- populare latino-americane şi prim-secreiar al C. C. al P.C.U.S., golia cere ca Organizaţia Naţiunilor parlamentului care îndeplineşte voinţa
Cuba“. preşedintele Consiliului de Mi Unite şi secretarul general provi parlamentului este un act ilegal. Con
mericane şi subliniază că, State niştri al U.R.S.S., a fost propus zoriu al O.N.L., U Thant, să adopte sider 1 O. N. U. trebuie să ia neîn-
le Unite nu au obţinut nici un „Se ştie bine că ceea ce au plă candidat la alegerile de depu măsurile cele mai hotărite pentru apă tirziat măsuri urgente pentru elibera
succes. „Dificultăţile întimpinate nuit să obţină Mr. Rusk şi la taţi în Sovietul Suprem al rarea vieţii Iui Antoine Gizenga fiu rea lui Gizenga".
de nord-americani la Punta del cheii lui la Punta del Este este U. R. S. S. credincios al poporului congolez.
Este — scrie ziarul brazilian o declaraţie de război împotriva Cipru
Diario de Noticias — demostrea- tuturor mişcărilor de eliberare Candidatura lui N. S. Hr'uşciov Opinia publică din Mongolia cere cu
ză forţa revoluţiei cubane“. de pe continentul nostru“ — a fost propusă la uzina meta liotărîre eliberarea imediată a lui An- NICOSIA 1 (Agerpres).—
scrie ziarul uruguayan „El Popu lurgică „Serp i Molot.“ din toiue Gizenga şi încetarea oricărui a- „exact Ia un an după asasinarea
Ziarul scrie că „Nord-ameri- Moscova. tn»<;t»c ai partea imperialiştilor în tre laşă a eroicului fiu al Africii — Patrice
cânii se înapoiază acasă fără a burile interne ale Congouiui. Lumuni-i, scrie într-un articol apărut
avea în bagajele lor tradiţiona lai1“. După cum arată ziarul, mi în ziarul „Haravghi“ din Cipru, impe
lul pachet al unanimităţii pa niştrii de Externe întruniţi la Bir mania rialiştii şi lacheii lor urzesc un nou
complot monstruos împotriva indepen- j
„ I L - 18" ş i „ A N - 1Q "namericane“. „Dean Rusk’şi oa Punta del Este au fost chemaţi RANGOON t (Agerpres). — deiţei poporului congolez“. Popoarele t
menii lui au încercat să impună de S.U.A. „să repete împotriva Opinia publică birmaiiă condamnă ti- din întreaga lume, arată ziarul, se
măsuri împotriva Cubei, in vede Cubei, sub forma unei interven | î n d r u m s p r e p a t r i e neitirile colonialiştilor din Congo şi ce opun acest i complot şi cer într-un
rea unei noi agresiuni armate re eliberarea de urgenţă a lui Antoine
ţii colective", agresiunea eşuată DELHI 1 (Agerpres). — TASS Gizenga. singur glas libertate pentru Gizenga. Pe şantierul de construcţie al furnalului oţelariei de Ia
împotriva poporului cuban, dar, Ozd. Cind va fi gata, noul furnal va produce zilnic 80—100 tone
la Punta del Este, Rusk a în- de la Playa Giron“. transmite: de fontă.
tîlnit multe piedici în calea sa Ziarul chilian „El Siglo“ su Avioanele expediţiei antarcti
şi s-a poticnit de multe din ele“. bliniază la rindul lui că „rezo ce sovietice „IL-18“ şi „AN-10“
„Adevăraţii duşmani ai demo luţiile împotriva Cubei, votate care se întorc din Antarctida în
craţiei pe continentul nostru sînt la Punta del Este, au fost obţi
Statele Unite“ — scrie ziarul nute pe calea celor mai josnice patrie, au aterizat cu bine pe G re v a e ro ică a m inerilor din D ec a zev ilie
brazilian „Ultima Hora“ care re- presiuni din partea S. U. A. c o n tin u ă
ferindu-se la declaraţiile făcute „Statele Unite — adaugă ziarul aeroportul din Deliii. B en K h ed d a d esp re tratativ ele
de Rusk la Punta del Este pune — încearcă să pună guvernele In cursul zilei de 31 ianuarie
întrebarea : „Cine reprimă dez latino-americane într-o postură
voltarea noastră, cine exercită „macearthistă“ şi să împiedice avioanele sovietice pilotate de f a aa 8 M î © * a I j g L e r I e s ! e PARIS 1 (Agerpres).— Seine et Oise) au strîns şi au
presiuni asupra guvernului nos ca acest continent să se alăture expediat pentru copiii grevişti
tru pentru a desfiinţa monopo principiilor coexistenţei paşnice cunoscuţii aviatori polari Ale- De 44 zile continuă greva e-
lul de stat asupra petrolului ?“. între regimurile sociale şi poli xandr Poleakov, Mihail Stupi- RABAT 1 (Agerpres). — rior şi în afară, în cadrul integrităţii roică a minerilor din Decaze- lor din Decazevilie 13.000 f:i.::,i.
Acelaşi ziar publică un alt arti tice diferite.Cuba este prima ţa ville pe care o urmăreşte cu a-
col în care subliniază: „Ameri ră de pe continentul nostru care şin, Boris Osipov, şi Piotr Ro- Primul ministru al Guvernului Pro sale teritoriale. Aceasta este voinţa tenţie întreaga clasă muncitoare Biroul confederal al Confede
ca Latină datorează Cubei tre păşeşte pe drumul socialismului franceză. Din toate colţurile ţării raţiei Generale a Muncii a cerut
zirea popoarelor sale la lupta — scrie ziarul. Mai devreme sau gov au acoperit ilinerariul Dja- vizoriu al Republicii Algeria, Ben indiscutabilă .şi recunoscută a poporu sosesc zilnic sute de mesaje şi întregii clase muncitoare din
mai tirziu alte popoare îi vor karta-Rangoon - Calcuta - Delhi, Khedda, a acordat un interviu agen lui algerian". telegrame de solidaritate pe a- Franţa să sprijine şi mai activ
împotriva politicii forţei şi a urma exemplul“. in lungime de 5.300 km. FA au ţiei marocane dc presă „Magreb Ara Rcfcrindu-se Ia situaţia şi viitorul
dresa participanţilor la această
exploatării. Cu toţii ştim cine parcurs acest drum în aproxi be Pressc“ în legătură cu problema europenilor din Algeria, Ben Khedda grevă fără precedent în istoria şi să acorde ajutor material mi
tratativelor franco-algeriene. „Noi — a declarat: „Noi nu confundăm pe luptei economice a oamenilor
sînt organizatorii acţiunilor an mativ zece ore de zbor. muncii francezi. nerilor grevişti din Decazevilie.
Expediţia antarctică aeriană I a spus Ben Khedda — rămînem dis toţi europenii din Algeria cu organiza
tinaţionale, antipopulare, anti- sovietică a parcurs pină în pre puşi să negociem pe baza autodeter ţia fascistă, criminală, O.A.S. Poziţia Pe adresa comitetului grevist El a cerut din nou guvernul-:
al minerilor sînt expediate sume
progresiste împotriva Braziliei, zent în 35 ore de zbor aproape minării dar cu garanţiile care să per noastră faţă de europenii din Alge de bani trimise de muncitorii şi francez să înceapă tratativele
funcţionarii francezi, entuzias
Cubei şi altor ţări latino ameri 19.000 km. adică patru cincimi mită poporului algerîan să restaure ria este clară şi noi am afirmat în maţi de exemplul neînfricat al cu reprezentanţii greviştilor din
din întregul itinerariu. ze un stat algerian, suveran în inte- totdeauna că ei îşi au locul lor în Decazevilie. ~.
Algeria respedîiidu-li-se credinţa reli = s2I HZ
cane care nu au vrut să accepte Ciocniri între studenţi gioasă, cultura, interesele, lor legitime. minerilor di: Decazevilie. După ere p r e s a
menţinerea lor într-o stare de şi poliţie în capitala Desigur că prin acţiunile lor criminale cum anunţă ziarul „L’Humanité“ a preşedintelui Kenned?
înapoiere economică“. Perului elementele din Organizaţia Armată minerii francezi pensionari au
Secretă nu tac decît să compromită WASHINGTON 1 (A gerpres).—
Comentînd „argumentele“ pre- LIMA 1 (Agerpres). — viitorul europenilor din Algeria“. strîns şi au expediat fondului Conferinţa de presă a preşedintelui
Pe străzile centrale ale capi greviştilor şi L.miliilor lor suma Kennedy, care a avut loc la 31 ianuarie
„Funeraliile O. S .A .“ de 1.267.555 franci. Elevii din o la Washington, a fost consacrată „in
răşelul Villenent (departamentul
la Havana talei Perului au avut loc .cioc in Portugalia : P u te rn ic ă m a n ife s ta ţie mare parte problemelor interne ale
niri violente între studenţi şi îm p o tr iv a re g im u lu i Sui S a la z a r S. U. A.
HAVANA 1 (Agerpres).— poliţie, care a folosit grenade
„Funeraliile O.S.A.“ au fost or cu gaze lacrimogene şi bastoa La începulul conferinţei de presă,
ne de cauciuc, pentru a împrăş
ganizate în seara zilei de 31 ia tia o demonstraţie de protest LISABONA 1 (Agerpres).— poliţiei au fost aduse unităţi preşedintele Kennedy l-a prezentat ce
nuarie la Havana. La chemarea împotriva arestărilor unor con In seara zilei de 31 ianuarie, lor adunaţi pe A. 1. Adjubei, redacto-
organizaţiilor sindicale din Cu ducători ai studenţilor in timpul în oraşul Porto —cel de-al doilea militare. Numeroşi manifestanţi rui şef al ziarului „Izveslia", care se
ba, mii de muncitori, cîntînd unui miting de solidaritate cu oraş ca mărime din Portugalia — relatează corespondentul a- află în S. U. A.
cintece revoluţionare, au umplut revoluţia cubană. Potrivit rela — a avut loc o impresionantă genţiei France Presse — s-au
străzile capitalei cubane in timp tărilor agenţiei Prensa Latina, manifestaţie a luptătorilor anti culcat pe şinele de tramvai pen Intilnirile care au avut loc între
ce un sicriu negru, pe care fi la atacul poliţiei studenţii au fascişti împotriva regimului dic tru a împiedica circulaţia. Poli A. 1, Adjubei şi P. Salinger, purtăto
gura emblema Organizaţiei Sta răspuns aruneînd cu pietre. S-au tatorial al lui Salazar. Această ţiştii au deschis focul asupra rul de cuvînt al Casei Albe, a arătat
înregistrat numeroşi răniţi. manifestaţie a fost anunţată manifestanţilor. Sînt numeroşi preşedintele, au fost extrem de utile.
telor Americane, era plimbat pe prin manifeste clandestine cu pri
braţe. In parcuri, pieţe, în toate In legătură cu aceste inciden răniţi ai căror număr nu se cu Kennedy şi-a exprimat convingerea
cartierele Havanei mulţimea as te, numeroase organizaţii de ti lejul aniversării a 71 de ani a noaşte încă. Poliţia şi arm ata au că orice fel de schimb de informaţii,
culta cuvintările vorbitorilor ca neret din Peru au dat publici Mişcării republicane portugheze ridicat baraje la principalele de puncte de vedere, şi orice fel de co
re condamnau rezoluţiile adop ^ ¦ • » -f • ¦i » tăţii declaraţii în care afirmă din 31 ianuarie 1891. intersecţii din centrul oraşului. laborare între Uniunea Sovietică şi
tate la conferinţa de la Punta că vor continua lupta pentru
del Este calificată în declaraţia Recent, cunoscutul pictor mexican Siqueiros, care se află in eliberarea studenţilor arestaţi. Sute de manifestanţi au defi Patrule ale poliţiei circulă s tră Statele Unite vor fi utile. El şi-a expri
Conferinţei oamenilor muncii lat pe străzile oraşului scandînd
din Cuba drept „o farsă scan ( închisoare pentru ideile sale politice, a împlinit 65 de ani. Cu „Trăiască libertatea !“, „Trăia zile centrale“. mat speranţa c i pe măsura îmbunătă
daloasă“. scă Delgaho !“. Poliţia a inter
f. această ocazie, numeroase organizaţii şi militanţi de seamă din - venit cu brutalitate pentru a Manifestaţia din oraşul Porto ţirii acestor contacte problemele care
înăbuşi manifestaţia. In ajutorul reprezintă, după recenta revoltă provoacă încordarea şi creează un pe
(47 de ţări au cerut imediata lui eliberare. ş ricol la adresa păcii se vor atenua.
[¦ IN CLIŞEU : O demonstraţie pentru eliberarea marelui artişti a garnizoanei din Beja, o nouă
[mexican organizată la New York, în faţa palatului O. N. u. \ Referindu-se la posibilitatea unei că
şi im portantă acţiune de pro- | lătorii în Uniunea Sovietică, J. Kennedy
J i—J $k.—/ 1_i »_/
test împotriva regimului fascist a °pus că ea va depinde de slăbirea
al dictatorului Salazar. încordării relaţiilor amerieano-sovietice.
„'Abţinerea a şase naţiuni de O,S.A. şi nu din organizaţie, iar -------=........... .... —- - raa
la votul pentru expulzarea Cu in al doilea rînd a intensificat
bei din organele Organizaţiei. presiunile asupra Republicii Zăpadă afeusudemfă îra fările Europei
Statelor Americane, adică a ce Haiti pentru a o determina să-şi
lor mai mari şi mai influente mai multe aminări, timp în care vedere economic. Şi de această ianuarie, s-au ridicat ca un zid schimbe poziţia favorabilă Cu PARIS 1 (Agerpres). — După cum anunţă Agenţia
ţări din America Latină, a fost delegaţia americană a desfăşu bei şi să aprobe noile propu Prima zăpadă din această iar Taniug in ultimele 24 de ore
o puternică lovitură dată poli rat o adevărată campanie de dată delegaţia americană şi-a în faţa planurilor agresive vin- neri nord-americane, cu scopul pe o mare porţiune a Iugosla
ticii Statelor Unite şi o dovadă consultări secrete, manevre şi de a se putea întruni m ajorita nă a căzut la Paris şi- în cea viei vremea s-a schimbat brusc;
a existenţei unei adînci sciziuni presiuni pentru a sili delegaţii greşit calculele. Presiunile şi turate de Dean Rusk împotriva tea minimă necesară adoptării mai mare parte a Franţei in au început să bată vinturi pu
în sistemul interamerican“, — latino-americani să aprobe pla noaptea spre 1 februarie, rela ternice şi au căzut mari canti
astfel caracterizează agenţia nul S.U.A. care, iniţial, preve şantajele s-au făcut simţite in Cubei la Conferinţa de la Pun lor. tează France Presse. Căderi tăţi de zăpadă. In unele locuri
americană de presă Associated dea ruperea relaţiilor diploma Excluderea Cubei din organele abundente de zăpadă se semna grosimea troienelor ăe zăpadă
Press rezultatele conferinţei mi tice şi comerciale cu Cuba1 şi continuare în toată perioada ta del Este. Conferinţa de la lează în Belgia, Olanda, Germa depăşeşte doi metri. Multe şo
niştrilor Afacerilor Externe ai aplicarea unei blocade economi O. S. A. reprezintă o încălcare nia occidentală. Pretutindeni în sele sînt blocate de troiene dc
statelor latino-americane de la ce acestei ţări. In cadrul dez conferinţei, confirmînd spusele Havana a fost un avertisment grosolană a cartei acestei orga aceste ţări se semnalează per zăpadă. Şi-a încetat de aseme
Punta del Este. baterilor generale, care au în nizaţii, care nu prevede posibi turbări în traficul aerian, rutier nea activitatea transportul ae
ceput la 24 ianuarie şi s-au ter ziarului american „The Wor- hotărit dat imperialiştilor ame litatea adoptării unei astfel de şi feroviar. In Olanda zăpada a rian şi maritim. In unele regiuni
Ce a urmărit diplomaţia ame minat la 26 ianuarie, luările de măsuri împotriva statelor mem căzut după o perioadă de frig temperatura a scăzut la 15 gra
ricană la Punta del Este ? Cum poziţie ale mai multor delegaţi ker“ că „Rusk a plecat Ia Punta ricani de popoarele acestui con bre ale O.S.A. In afară de acea in cursul căruia temperatura a de sub zero.
s-a desfăşurat conferinţa ? au arătat delegaţiei americane sta, cele şase state care nu au ajuns pină la minus 10 grade.
că acest plan nu va putea în del Este ţinînd într-o mină do tinent de 200.000.000 oameni. votat în favoarea rezoluţiei ame Trenurile circulă cu mare întîr-
Această conferinţă urma să truni majoritatea de voturi ne ricane — Brazilia, Argentina, ziere.
aibă loc încă în toamna anului cesară pentru a putea fi apro lari iar în cealaltă o bîtă“. Avertismentul şi-a pus pecetea Bolivia, Chile, Mexic şi Ecua
trecut. Obiectivul ei era clar ex bat. Declaraţia lui Dean Rusk, dor — reprezintă 70 la sută din
primat de revista mexicană „Si- potrivit căreia „poziţia repre înainte de a se putea şti care şi pe desfăşurarea conferinţei întreaga populaţie a continen
glo Veinte“, care scria: „Nu zentanţilor ţărilor latino-ame tului latino-american şi deci
este pentru nimeni un secret că ricane faţă de propunerile ame vor fi rezultatele dezbaterilor miniştrilor de Externe. Din cau hotărîrea luată nu exprimă vo
în spatele tertipurilor diploma ricane va avea repercusiuni asu inţa acestui continent.
tice se ascunde adevăratul obi pra aprobării de către Congre privitoare la această problemă, za disensiunilor, conferinţa a
ectiv al Departamentului de sul S.U.A. a cotei „ajutorului“ Indiferent insă de rezultatul
Stat al S. U. A. care, folosind american pentru aceste ţări, nu preşedintele Cubei, Osvaldo trebuit să fie prelungită cu acestei conferinţe, care nu poate
obişnuitele sale metode de co a avut nici ea efectul scontat. fi considerat de loc satisfăcător
rupţie şi ameninţări, urmăresc 'Această situaţie a determinat şase zile peste termenul stabi Statelor Unite, soarta Cubei nu
obţinerea unei hotăriri menite modificarea poziţiei americane. s-a hotărit la hotelul San Ra-
să-i servească drept paravan Dean Rusk, secretarul Departa lit, fără ca planul american de fael de la Punta del Este ci pe
pentru atacarea Republicii fră mentului de Stat, a renunţat la cîmpul de luptă, unde eroicul
ţeşti Cuba“. Dat fiind însă că acest plan şi a propus exclude a exclude Cuba din O.S.A. să popor cuban, cu preţul a nu
presiunile S.U.A. asupra ţărilor rea Cubei din Organizaţia Sta meroase jertfe, şi-a hotărit sin
Americii Latine nu s-au soldat telor Americane şi totodată în se realizeze. In acest sens, agen gur viitorul. In acest sens este
cu rezultatul dorit de Casa Al semnificativă declaraţia lui
bă, Washingtonul a cerut con fiinţarea unui comitet perma ţia United Press International Osvaldo Dortieos făcută la în
vocarea unei conferinţe econo Dortieos, care a condus delega sublinia că „efortul susţinut de cheierea conferinţei, în care,
mice inter-americane în cadrul nent în problemele securităţii ţia ţării sale la conferinţa secretarul de stat, Dean Rusk, printre altele, a subliniat: „Ple
căreia delegaţia americană a O.S.A., a arătat clar că „indife de a ajunge la un acord cu mi căm liniştiţi de la această con
arătat clar că acordarea „aju care urma să joace acelaşi rol rent de sancţiunile care s-ar niştrii Afacerilor Externe ai ce ferinţă, deoarece ştim că nu re
torului1* american va depinde adopta împotriva Cubei Ia acea lor nouă state latino-america- zoluţiile, ci popoarele făuresc
din punct de vedere militar pe stă conferinţă, poporul cuban ne cheie, pentru a stabili cum istoria. Continentul american CAIRO. — Preşedintele R.A.U. Ga- BANGKOIC - La 31 ianuarie s-a
de poziţia1pe care o vor adopta va lupta pe viaţă şi pe moarte şi cind poate fi înlăturată Cuba va fi liber, cu adevărat liber. rnal Abdel Nasser a distins pe cos deschis sesiunea Comitetului pentru
faţa de Cuba. care-l are United Fruit Compa- pentru libertate şi independen din sistemul inter-american, a Cu sau fără O.S.A., noi vom în monautul sovietic I. A. Gagarin care problemele industriei şi resurselor na
ţă, împotriva oricărui duşman, eşuat“. vinge“. se află la Cairo, cu cel mai mare turale ale Comisiei Economice a
Conijprinţa a început intr-o ny (Monstrul verde — cum este oricit de puternic ar fi el. Cuba ordin al republicii „Golanul Nilului“. O.N.U. pentru Asia şi Extremul Orient
atmosferă foarte încărcată după nu va capitula, revoluţia cuba In aceste condiţii, delegaţia C. ALEXANDROA1E care va examina problemele indus
numit acest trust american in nă nu poate fi nimicită“. americană risca să se întoarcă SOFIA — După cum comunică Di trializării ţărilor Asiei şi folosirea bo
cu miinile goale acasă. „Opera recţia centrală de statistică de pe lin găţiilor naturale. La lucrările se ninii
'America Latină) din punct de Intre timp, toate popoarele ţia anti-Cuba“, scriau ziarele gă Consiliul de Miniştri al R. P. participă şi o delegaţie a U.R.S.S.
latino-americane care văd în americane, risca să se transfor Bulgaria, planul producţiei industriale
Cuba revoluţionară stindardul me în „operaţia anti-S.U.A.“, pe 1961 a fost îndeplinit cu 103,6 la BRUXELLES. — Foştii luptători din
libertăţii şi independenţei, vii iar agenţia Associated Press sub sută. S-a obţinui o producţie peste rezistenţă din Belgia şi-au exprimat
torul lor de mîine, şi-au mani linia că „secretarul de stat cau plan în valoare de 184 milioane leva la 31 ianuarie protestul împotriva pre
festat sprijinul şi simpatia faţă tă să salveze de la prăbuşire (bani noi). Volumul producţiei indus zenţei generalului nazist Heusinger în
de ea. Marile demonstraţii de conferinţa miniştrilor de Exter- triale a crescut cu 9,9 la sută faţă
solidaritate cu poporul cuban •ne“. Mijloacele cu care a cău- de anul 1960. comandamentul militar al N.A. I.U.
care au avut loc pe întregul . tat s-o salveze sînt bine cunos
continent latino-american, pre cute. In primul rînd şi-a modi HANOI. — Postul de radio „Vocea Secretariatul naţional al Asociaţiei
cum şi Conferinţa popoarelor ficat din nou propunerile, ce- Laosului“ a anunţat că primul minis foştilor luptători din rezistenţă, a dat
tru al Laosului, prinţul Suvanna Fum- un comunicat în care demască' rolul
latino-americane de la Havana rînd de această dată excluderea ma, a sosit la 31 ianuarie în Valea
Ulcioarelor înapoîndu-se de la Ge mîrşav jucat de generalul nazist Heu
care a avut loc între 23 şi 26 Cubei numai din organele neva.
singer în timpul celui de-al doilea
război mondial.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6’ Martie nr. 9. Telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa p lă tită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale H. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: In tr e p r 'm ie r e a poligrafica „1 Mai Deva.