Page 80 - 1962-02

Nr. 2228
Agitatorii în fruntea
luptei pentru economi
In m obilizarea în tregu lu i co ­
lectiv p en tru ob ţin erea de cit
nai m ulte econ om ii, un rol de
seam ă îl au a g ita to r ii. La d e ­
p o u l C .F.R . S im eria , de exem -
piu, p rin cip a la su rsă de eco n o ­
m ii este redu cerea con su m u lu i
sp ecific de com b ustib il con v en ­
ţio n a l. A cea sta d ep in d e în p r i­
m ul rind de p ricep erea m ecan i­
cilor de locom otivă, de m ob ili­
za rea lor în lu p ta p en tru e c o n o ­
m isirea fiecăru i kg. de com b u s­
tibil. T ocm ai de aceea o rg a n iza ­
ţia de p artid de la depou a acor­
d at o m are aten ţie selecţion ării
a g ita to rilo r d in rîndul celor m ai
buni m ecanici. D up ă con firm a ­
rea lor, b irou l o rg a n iz a ţiei de
bază i-a in stru it tem ein ic, îndru-
m înd u-le activ ita tea sp re rezol­
varea p rin cip alelor sarcin i ce
sta u In fa ţa co lec tiv u lu i. A stfel,
s-a recom an dat agitatorilor să
acorde o m are a ten ţie reducerii
con su m u lu i sp ecific, să fo lo sea s­
că în a cest scop m etod a con vor­
b irilor, să vorb ească cu fiecare
to varăş de m u n că şi să scrie ar­ agitaţie.
tico le la gazeta de perete p en ­
tru a m obiliza în treg colectivu l
la ob ţin erea de econ om ii cît m al
m ari.
— E xem p lu l p ersonal, sp u n ea
to v a ră şu l P au l E rdei, secretaru l
o rg a n iza ţiei de p artid, cu ocazia
In struirii agitatorilor, trebu ie să
c o n stitu ie p rin cip a la b ază în
m unca^unU i agitator.
ŢTnîîTd s e a m ă d e în d r u m ă r ile
e s e r e a c o m i t e t e l o r « le f e m e io rg a n iza ţiei de b ază, a g ita to rii
S im io n istr a te , Io sif A lbu, V ir- n icu l G h eo rg h e R o t nu fo lo se a
gil G ostaie şi to ţi ceilalţi s-au
străd u it m ai Intîi ei p en tru a
reduce con su m u rile de com b u s­
tib il, reu şin d să d evin ă ex em ­
p le-d em n e de urm at pentru to ­
varăşii lor de m uncă. In con vor­
birile. p e care le o rg a n iza u cu
m ecanicii şi fo ch iştii ce d eser­
veau lo co m o tiv ele pe care lu crau
si el, au arătat, prin arg u m en ­
te co n v in g ă to a re, im p o rta n ţa e-
co n o m iilo r şi căile ob ţin erii lor,
criticau p e aceia care fa c risipă.
In felu l a cesta au con trib u it la
m o b iliza rea co lectiv u lu i în lu p ta
d e reducere a con su m u rilor sp e­
cifice.
M e c a n ic ii d e Ta f ie c a r e l o c o ­
m otivă, ascu ltîn d de sfatu rile
agita to rilo r şi u rm ind u-le exem -
p ’u l au reu şit în an ul trecu t să
L-^rcţină şi să rev izu ia scă m ai
b in e şl la tim p locom otivele, să
fo lo se a sc ă fo rţa vie a trenu rilor
etc. R ealizările ob ţin u te de m e­
can icii ce deservesc locom otivele
?30.196 si 230.315 pe care lu c r e a ­
ză si a g ita to r ii Io sif Albu şi S i­
m ion Istra te sîn t o d ovad ă a f e ­
lu lu i în care m u n citorii u rm ează
sfa tu l şi exem p lu l agitatorilor.
A stâ e l, p e r s o n a l u l ’,.u c e s t o r l o c o ­ tibil eco n o m isite în lu n a ia n u a ­
m otive a reu şit să redu că co n ­
sum ul de com b ustib il cu p este
100 to n e Pe în treg u l d ep ou, în
anul care a trecut s-a realizat o
e c o n o m ie de p e s te 5.500 to n e
com b ustib il con ven ţional.
P e n tr u a c e s t a n . c o le c t iv u l 'de-
n o u lu i C .F.R . S im e r ia S-a a n g a -
,iat să o b ţin ă a se m e n e a re a liz ă ri
in cit să d ep ăşească n ivelu l ec o ­
n om iilor ob ţin u te anul trecut. In
acest scop, o rg a n iza ţia de p artid
4*
îw w v w ^ IN L IB R A R II
L ECONOMIE
^B . HERŞCOVICI, V. CHIRIAC : N orm area şi urm ărirea con su -Ş
^ m urilor şi stocurilor de m a teria le.
L 296 pag. — 7,85 lei.
<1. PA V E LE SC U : R etrib u irea cu p rem ii în gosp o d ă ria co le c tiv ă . \
' D in ex p er ie n ţa c o le c tiv iştilo r de la H ărm an.
/ 48 p ag. — 0,60 lei.
] MATEMATICĂ
<C. COŞNIŢA, F. TURTO IU : C ulegere de problem e de algebrăA
S 436 p ag. — 8,75 lei.
S p re st» ! s s ie c e ^e în d e z v o lta r e ^
a g r ic u ltu r ii re g iu n ii
(Ormare din pag. l-a)
sîn t tin ere, fă ră ex p er ie n ţă , iar
u n ele, ch ia r din cele m a i vech i,
n efiind în d ru m ate şi sp rijin ite
în su ficien tă m ăsu ră de către
organ ele locale de p artid şi de
stat nu s-au d ezvoltat pc m ă­
su ra p o sib ilită ţilo r lor.
G a r a n ţ i a în d ep lin irii cu
su cces a sarcin ilor com p lexe care
se p u n în fa ţa a g ricu ltu rii c o lec­
tivizate a regiu nii o con stitu ie
în tărirea p erm an en tă a org a n i­
z a ţ ii lo r (1r p a r t id d in g o s p o d ă r i ­
ile co lec tiv e . D e aceea, le vom
aju ta să -şi lărgească rîndurjîe
p rin p rim irea de noi m em bri
d intre co lectiv iştii cei m ai vred­
n ici şi să-şi îm b u n ătăţească m e­
tod ele de m un că p entru a p u tea
con d uce cu m ai m u ltă com p e­
ten ţă activitatea p olitică şi eco­
n om ică din g o sp o d ă riile co lec­
tiv e .
C om itetul region al de partid
ia în m o m e n t u l d e f a ţ ă o s e r ie
de m ăsuri pentru a asigu ra ca
g osp od ăriile co lectiv e din reg iu ­
ne să prim ească un sp rijin m ul­
tilateral, con cret, la fa ţa locu ­
lu i. Ln g o sp o d ă r iile c o le c tiv e n oi
voy ii trim işi sp ecialişti, activişti
de partid şi ai sfatu rilor p o p u ­
lare p entru a ajuta o rg a n iza ţi­
ile de partid şi co n siliile de co n ­
d u cere în organ izarea si p la n i­
fica rea p rod u cţiei şi a m uncii.
De asem enea organ izăm şco la ri­
a lu a t h o tă rîri m en ite să d u că la
co n tin u a îm b u n ătăţire a m uncii
p olitice de m asă şi in sp ecial a
a ctiv ită ţii agitatorilor. B iroul or­
g a n iza ţie i d e bază, a p llcîn d în
v iaţă h o tă rîrea ad un ării g en era ­
le , ş l - a p i’o p u s s ă o r g a n iz e z e
p eriod ic schim buri de ex p erien ­
ţă în tre agitatori cu scopul de a
fa ce ca fiecare agitator să fie un
ex em p lu dem n de u rm at în p ro ­
d u cţie, un m ilita n t a ctiv în lu p ta
pentru reducerea con su m u ri­
lor sp ecifice. A stfel, în că din p ri­
m a lu n ă a anului 1962 s-a fă ­
cu t un plan de organ izare a
schim b urilor de ex p erien ţă u n ­
de a gitatorii fru n ta şi p rezin tă
in form ări d espre fe lu l în care
m uncesc şi reuşesc să antreneze
pe m u n citori la în d ep lin irea sa r ­
cinilor. P rim ul referat a fo st p re­
z e n ta t de m eca n icu l Io sif A lbu
care a vorb it din ex p erien ţa sa
în m un ca de agitator. In p rezen t
se p reg ă teşte m ecan icu l Sim ion
istra te care are de asem enea o
ex p erien ţă b o g a tă .în m un ca do
T o v a ră şu l Io sif A lbu, cu p r ile ­
jul organ izării schim bului de ex ­
p erienţă, a arătat că el dă o m a­
re a ten ţie în treţin erii şi reviziei
.'de c a lit a t e şi la tim p a lo c o m o ­
tivei pentru a m ări norm a de
k ilom etri în tre două reparaţii
gen erale, pentru a fo lo si forţa
vie a trenu rilor. El a organ izat
m ai m u lte con vorb iri în care le-a
ex p lica t oam en ilor cum lucrează
el şi a criticat fa p tu l că m eca­
raţion al aburul sau că Ion T i­
m ar nu fo lo seşte fo rţa vie a tre­
n u r ilo r .
— A rătîndu-le d irect lip su rile,
învăţ,îndu-i cum să lu p te p en tru
în lă tu ra rea lor — sp u n ea Iosif
A lbu — am reu şit ca în scu rt
tim p to a te turele ce lu crează pe
lo co m o tiv a 230.196 să m a n ifeste
m ai m ultă grijă p entru în d ep li­
n irea sarcin ilor de plan şi redu-
cerea con su m u lu i de com b u sti­
b il.
D in exp erien ţa agitatorului
Iosif A lb u . au în v ă ţa t şi tovară­
şii R em us B alom irean u, E ugen
C ernău, S abin P etrean şi alţii
care nu aveau su ficien tă expe.
rien ţă în m u n ca de agitator.
L uptind p en tru a deven i ei în ­ d iscu ţiile purtate au reieşit o această ocazie au fost scoase
suşi exem ple, fo losin d m etoda
con vorb irilor cu gru p uri de m e­
can ici şi fo ch işti sau d iscutînd
cu fieca re în p arte, în scu rt tim p
şi agitatorii am in tiţi au reuşit
să în d rep te aten ţia tovarăşilor
lo r 'de m u n c ă s p r e r e d u c e r e a c o n ­
tin u ă a con su m u rilor sp ecifice.
A ceastă activitate a agitatorilor
a a v u t un m are roi în ob ţin erea
celor ap roap e 500 ton e com bus
rie 1962.
F olosin d com b u stib ilu l econ o.
m lsit, în a.cest an se p o t rem or.
ca ne d ista n ţa S im eria — Coş-
lariu p este 200 trenu ri. E ste o
realizare de seam ă a m ecan ici­
lo r d e la d eu o u l O F.R . S im eria ,
care urm înd exem plul co m u n iş­
tilor, pe zi ce trece m ăresc ca n ­
tita tea de com bustibil econ om i­
sit.
B. R O M U L U S
i ore m un că p atriotică la co n ­
^ că p atriotică.
Ed. ştiin ţifică. <
L mlncărurile sînt gustoase.
Ed. p olitică. >
<
Ed. teh nică.^
zarea cad relor de con d u cere din
G .A .C . — p r e ş e d in ţi, b r ig a d ie r i,
con tabili, socotitori. O m are
aten ţie vom acorda răspîn dirii
exp erienţei gosp od ăriilor fru n ­
taşe.
Pe baza unor stud ii tem ein i­
ce şi a resp ectării lib erului con-
sim ţăm în t al colectiviştilor vom
în d ru m a gosp od ăriile colective
m ici să se u n ea scă p en tru a
form a u n ităţi socialiste m ai
m ari şi m ai p u tern ice.
In regiu n ea noastră sîn t m ari
p osib ilităţi de d ezvoltare a creş­
terii a n im a lelo r. P ă şu n ile şi fî-
n eţele n atu rale ocu p ă 56 la su tă
din su p r a fa ţa agrico lă , iar ţă ­
răn im ea are o bună exp erien ţă
în î n g r i j i r e a ş i h r ă n i r e a a n i m a ­ lective să ob ţin ă recolte sp orite
lelor. P otrivit p la n u rilo r în to c­
m ite n u m ăru l ta u rin elo r p ro ­
p rietate ob ştească a gosp od ării­
lor co lectiv e va aju n g e la sfîr-
şitu l a ce stu i an la p este 50.000
ca p ete, reven in d cîfe 26,3 b o v i­
ne la 100 h e c ta r e . De' a se m e n e a ,
va creşte sim ţitor num ărul p or­
cin elor, ovin elor, p ăsărilor. P en ­
tru a se spori p rod u cţia de fu ­
raje, care este baza d ezvoltării
creşterii an im alelor, vom acor­
da o m are aten ţie m ăririi p ro ­
d ucţiei de m asă verde p e fîne-
ţele şi p ă şu n ile n atu rale prin
cu răţirea, în grăşarea, su praîn-
să m în ţa rea şi folosirea lor ra­
ţio n a lă .
L ivezile de pom i fru ctiferi şi
Barajul de pe Cernu, de la Cinclş, la care constructorii lucrează intens, va alimenta
cu apă m-jiele Combinat siderurgic al Hunedoarei.
In fotografie: O parte din şantier. Deocamdată... numai săpături.
ă r I fie d ă r i d e s e a m ă
o vierea (scria I-a) : OR.HŞTIE :
In aceste zile au loc in întreaga regiune adunări de dări
de seamă şi alegerea comitetelor comunale ăe femei. Cores­
pondenţii noştri voluntari ne trimit numeroase veşti, in legă­
tură cu acest însemnat eveniment din viaţa femeilor.
Intă cil era aspecte primite ge U: c c r c : d e n ţ i .
La Băiţa
P este 250 fem ei din sa tele
com unei noastre au participat
la ad u n ai ea de dare d e seam ă
şi alegerea com itetu lu i com unal
al fem eilo r. Din d area de s e a ­
m ă prezen tată de către tov. Ana
E pureanu, preşedinta com itetu ­
lui co m u n a l d e fem ei, cit şi din
serie de realizări.
F em eile din a cea stă com ună
au p articip at la a ctiv ita tea
cu ltu r a l-a r tistic ă d esfă şu ra tă in
•cadrul căm in u lu i cu ltural. M ulte
fem ei au fă cu t p arte din bri­
g a d a a r tistic ă de a g ita ţie idin
localitate, care a prezentat p ro­
gram e pe tem e ca : „La noi în
g o sp o d ă rie“, „ Ş ezătoare la stî-
n ă “, „Oră de od ihn ă la o
G .A .C .“ etc.
C om itetul de fem ei a m obi­
lizat fem eile din a cea stă c o ­
m ună la cursul de îndrum are
p olitică, fa p t pentru care 133
dintre e le au p rim it d iplom a
de ab solvire. D e a sem en ea , în
prim ul trim estru al an ulu i a c e s­
ta s-a u făcu t 152 ab onam en te
la re v ista „ S ă te a n c a “ şi 65 la
revista „F em eia“. F em eile au
avut şi o bună activitate ob­
ştească. N um ai cele din satu l
S ă lişte au p restat p este 2.000
stru ire a gra jd u lu i din G .A .C . P e
întreaga com ună fem eile au
p restat ap roap e 9.000 ore m u n ­
Ca preşedintă a com itetului
com unal de fem ei a fost alea-
p la n ta ţiile de viţă de vie co n sti­
tu ie o m are b ogăţie a regiunii.
G osp odăriile colective vor fi în ­
drum ate si ajutate să tran sfor­
m e teren u rile erod ate şi slab
p rod u ctive de p e d ealu ri în li­
vezi şi vii. D e asem en ea se vor
execu ta lu crări de am eliorare a
teren u rilor arab ile, a p ăşu n ilor
şi fîn eţelo r dc p e dealuri. P en ­
tru a se a sig u ra ap rovizion area
cen trelor in d u stria le din reg iu ­
ne, gosp od ăriile colective de pe
văiie rîurilor vor cu ltiva legum e
pe su p ra feţe tot m ai m ari.
Nu m ai este m ult p ină la în ­
ceperea cam p an iei agricole de
p rim ăvară. P en tru ca din p r i­
m ul an după colectivizarea agri­
culturii regiu n ii gosp od ăriile co ­
şi să d ezvolte ram u rile de pro
ducţie p en tru care au con d iţii,
le vom sp rijin i să p orn ească la
m uncă, cu to a te forţele.
O rganizaţia reg io n a lă de
partid H unedoara va depune
toate efortu rile pentru co n so li­
d a rea su c c e se lo r o b ţin u te în con . % Şi pleacă. Chem ospătăriţa.
stru irea socialism u lu i la sate,
în d ru m în d şi m obilizând ţă r ă n i­
m ea colectivistă, cad rele de m e­
ca n iza to ri şi sp ec ia lişti în lu p ta
p entru sp orirea p rod u cţiei agri­
cole, p en tru în tă rirea gosp od ări­
ilor colective şi rid icarea n iv e­
lului de tra i al colectiviştilor.
(A rtico l reprodus din rid
„ S c în tc ia “ nr. 5447).
DRUMUL1 SOCIALISMULUI
să tov. Irina S cch ei, iar ca s e ­
cretară, tov. A na E purean u.
ELENA ADAM
La Braşov
D e curînd a a vu t loc a d u n a ­
rea gen erală de dare de cearnă
şi alegerea com itetu lui com u­
nal a l fem eilo r din D raşov. Cu
în e v id e n ţă r e a liz ă rile o b ţin u te cu te în sa la că m in u lu i c u ltu ­
de către fem ei de la u ltim ele
alegeri şi p ină în p rezen t. Un
aport deosebit şi-a u adus f e ­
m eile de aici la acţiu n ea de
construire a grajd urilor din
G .A.C., c it şi la c o n stru cţia lo ­
calulu i de şcoală de patru ani
din sa tu l C unţa, E ie au p res­
ta t p este 1.200 zile m u n că p a ­
trio tică la a ce ste lucrări.
In cadrul discuţiilor, co lecti­
v istele M aria R oşu şi C arolina
R oşu au a ră ta t că în a n u l 1961
fiecare fem eie a efectu a t peste
150 z ile -m u n c ă în ca d ru l G.A.C.
Contraste<>ooooooooooo
o OOOOOÖÖOOOOO
Om primului. Doar cîteva
mese mat sînt litiere. O muzi­ meni n-a scris nicictnd nimic
că plăcută creează atmosferă (n-am scris nici eu), cu o
intimă. Curăţenie. Abia ai luat ciorbă de oase puţin apeti­
loc la masă şi ospătarul e
prezent. Eşti servit prompt,
o Personalul de servire e ama-
0 bil, atent, grijuliu. Consumi Maţi şi Sergiu Popescu — c
X cu plăcere a-
^ poi pleci mul-
b ţumit. In con-
ăica de suges-
L tii şi reclama-
ţii aprecieri
o pozitive la a-
ăresa colecti­
vului acestui
local.
E vorba de
restaurantul
„Carpaţi“.
Ora primului. In restaurant
lume puţină. Două fete, îm­
brăcate în halate albe se în­
călzesc lingă soba de tera­
cotă. Ocup loc la o masă şi
aştept. Minutele trec. un
ospătar şi o ospătăriţă ser­
vesc la mesele alăturate. La
a mea nimeni. Trece un sfert
de oră. Chem ospătarul.
o — Nu eu servesc aici, sec-
o torul meu e dincolo!
O Răspunsul, acelaşi. Cer con-
o
$ ăica de sugestii şi reclama­
ţi ţii. Nu există. Cer să vină
b responsabilul. E plecat. .
După o jumătate ăc oră
^ sînt servit arogant cu o con-
5 dieă de sugestii şi reclctma-
o ţii, probabil una de rezervă
A vede, de ce nu ia măsuri $
o — deoarece nu se specifică
A
o nicăieri pe copertă sau in
6 cuprinsul ei că ar aparţine
>ooooooooco00< >000000000000000000000000000000
pentru care au prim it im por­
ta n te can tităţi de produse.
In noul com itet au fost alese
un n u m ă r ele 17 f e m e i a v in d ca
p reşedintă pe tov. Silvia Popa,
colectivistă fruntaşă. In înche
ierea a d u n ă rii, to v . M. G roza,
din p artea C on siliu lu i n a ţio ­
nal al fem eilo r din R .P.R ., cit
şi tov. M aria C reţu. v ic e p r e ­
şed in te al C om itetului regional
al fem eilor au dat in dicaţii pre­
ţio a se n oului co m itet ales.
ION SĂBĂU
JrL/n Miercurea
I,a a d u n a re a ţin u tă zile le tr e ­
ral din M iercurea, au p a r tic i­
pat peste 500 fem ei. D area de
seam ă prezen tată de tov. E lena
S olom on a sco s în e v id e n ţă f a p ­
tu l că şi aici s-a u ob ţin u t r e ­
z u lta te b une. P e ste 1.500 fem ei
au p resta t ap roap e 12.000 ore
m u n că p a trio tică la d ife rite a c ­
ţiu n i cu caracter ob ştesc. Prin
grija com itetu lui com unal al
fe m e ilo r au fo st a tr a se în r în ­
dul cititorilor peste 580 fem ei
care au c itit 3.000 cărţi şi bro­
şuri. A cestea sîn t n um ai cîtev a
din realizările fem eilo r din c o ­
m una M iercurea.
OH. LOMNĂSAN
co
restaurantului — în care ni­
santă, o friptură relativ reu­ o
şită şi priviri zdrobitoare din c
c
o
partea ospătarilor. o
Aflu apoi că nu lolanda o
o I FABR IC A C H IM IC A P R A Ş TIE
ospătarii care o
au a r u n c a t
unul pe celă­
lalt răspunderea
pentru sectorul
pe care am
avut nefericita
inspiraţie să-l
aleg — răspund
de el, ci toc­
mai A c h i m
Răzoare, care,
cică „şi ieri a servit acolo“.
Şi în acest timp, cină e ora
primului, responsabilul. Ale­
xandru Mii'ti, (am aflat că
n-ar merita postul pe care
figurează), e dus nu se ştie
unde şicondica, adevărata
condică, e dosită undeva la
bar.
Toate acestea s-au intim-
plan intr-una din zilele tre­
cute la restaurantul „Mine­
rul“ din Petroşanit situat pe
aceeaşi stradă cu restauran­
tul „Carpaţi“.
Contrastele sînt evidente, c
Cum oare nu le vede şi con- c
ducerea T.A.P.L. Petroşani. 0
directorul acestuia, tov. Ale- <
xandru Cozma ? Şi dacă le L
pentru a le şterge? L Inform aţii se poi obţine de la serviciul de $
A. BLAJ US
do? . 3
J!âmA-jScfaivAu? 'dix
24 FEBRUARIE 1962
Programul I: 5,10 C în te c e şi ţ ă r ii; 14,40 V alsu ri d e co m p o ­
m arşuri p a tr io tice ; 5,25 M u­ zitori r o m in i; 15,10 D in c in -
zică p o p u la ră ro m in ea scă ; 6,10
M ici p iese de estrad ă ; 6,30 E m i­ tec ele şi dansurile p o p o a relo r;
siunea pentru sa te : m eca n iza ­
rea unor lucrări in fer m e le z o o ­ 16,00 G in tă coru l de cop ii al
) te h n ic e ; 6,45 S a lu t voios de
pionier ; 7,15 Jocuri p op u lare R a d io telev iziu n ii : 16,15 V orb eş­
rom în eşti in te rp re ta te ia d ife ­
rite in stru m en te : 7,30 S fa tu l te M oscova ; 17,15 O rch estre
m edicului : Im portanţa g lu ci­
delor şi lip id elo r în a lim e n ta ­ de m u zică u şo a r ă ; 17,50 Ş tiin ­
ţie ; 7,45 M u zică d istra ctiv ă :
8,00 Sum arul presei ce n tr a le ; ţa în slu jb a p ăcii ; 18,00 P ro­
3,05 M uzică : 0,00 R oza vântu­
rilor : 9 .3 0 M elodii p op u lare ro­ gram m uzical pen tru fru n ta şi
m în e şti : 10,03 C în te c e p en tru
în p rod ticţio din in d u strie şi
a g r ic u ltu r ă : 19,45 M uzică, d in
A m erica L a t in ă : 20,00 M uzică,
de d an s ; 20,30 C e e n cu in li­
b ră rii ¦; 2 0 ,4 0 P r o g r a m p e n tr u
iubitorii do r o m a n ţe ; 21,10
M uzică de d a n s; 21,45 M uzică
d e e s t r a d ă ; 2 2 ,2 5 M u z ic ă c’o
cei m i c i ; 1 1 ,0 3 M uzică de e s­ dans.
trad ă do co m p o zito ri din R.P.
Un,gară ; 1 2 ,2 0 A lbum sp ortiv : Programul II: 12,15 F o r m a ­
1 2 .3 0 M uzică p opulară roinî-
ţii so v ie tic e de m u zică u şoară ;
. n e a sc ă clin d ife r ite re g iu n i a le 17.30 C arn et d e r e p o r te r : 18,30
O rchestre de m uzică p opulară
din d iferite ora şe a le ţă rii :
19.30 Scrisori din ţa r ă ; 19,37
D in album ul m elod iilor de d ra­
g oste ; 20,00 P e te m e in te r n a ­
ţ io n a le ; 21,30 A lbum a rtistic.
24 FEBRUARIE 1962
DEVA: Pinze purpurii ; HU­
NEDOARA : Salt spre glorie ;
PETROŞANI : S-a furat, o bom­
bă : Defileul; SIMERIA: în ­
PEN TR U 24 ORE
Porto Franco; Garibaldi; ALBA
IULI A : Din toamnă pină in pri­ V rem e n esta b ilă cu cerul variabil,,
măvară : Cazacii; SEBEŞ : Re­ m ai m ult noros ziu a şi cu în se n in ă r i
gele Ntripolului; BRAD: Cer locale noaptea. V or m ai cădea n in ­
senin ; HAŢEG : Două vieţi sori izolate. T em peratura în s c ă d e r e ;
(seria I-a şi a II-a) ; LONEA • ziu a între m inu s 1 şi 3 g ra d e, iar
Când primăvara e fierbinte: TE- noaptea în tre-m in u s 2 şi m inus 8 g ra ­
IU Ş: Rapsodia ucraineană; de. V înt m oderat cu in ten sificări pînâ
ZLATNA: Muntele; 1LIA : Pro­ Ia ta r e d in s e c t o r u l n o r d ş i n o r d e s t.
logul rezistentei : APOLDUL DE
SUS : Principiul suprem. PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
V rem e n estabilă cu cerul variabil
şi tem peratura staţionară.
STAŢIUNEA 0É mm SI TRAC
"Fi Ş 7 1E
!ta
o
a n g a je a z ă :
limgŞÎBieiB
T e ls iiI ^ ia K a a g r a M io m
(imul pentru S.M T, Orăş-
tie şi unul peniru secţia Haţeg)
Tractorişti calificaţi
M a g a s l a r a e r i pentru secţia Haţeg
Condifiile de salarizare sînt cele pre­
văzute de nomenclatoarele în vigoare
O.C.l. PIODUSE INDUSTRIALE DEVA
a n g a je a z ă :
DOI VITRINIORI
A «A/"\ '¦»a a a a a a a
Vinde din stocuri supranorniative
(fără repartiţie):
M ÂTER!ALE CHIMICE ; cc aranfi organici, hache-
fitâ praf, amiiwolasf praf, grundar) fi diiuanfi
reactivi, siUcage!, reactivi pentru laborator, azo­
tat de sfronfiu, axalaf de sfronţiu etc.
jMATERIALE METALURGICE : tablă subţire pentru
construcţii mecanice, sîrme de diferite dimensiuni
şi calităţi, organe de asamblare, electrozi, curbe
şi f!finguri, burghie şi freze de diferite dimensiuni,
ţevi şi fitinguri din P. V. C. oentru insta aţii, tablă
cositorită de 0B6 m:n.eîc.
MATERIALE DIVERSE: pîslă de diferite dimensiuni,
m nereu de mangasi, snafer a ’e electrice etc.
Pentru inform aţii su aiimeni are, solicitanţii se
pot adresa la set viciul de aprovizionare al între­
prinderii.
^ /V'b vw w v\ lA /W y v v
a t k m r r e m ; n .M .R . s s m e r i
angajează de u rg e n tă : <
1 0 c a z a n g ii c a lific a ţi
2. i n g i n e r i e l e c t r o - m e c a n i c i , m e c a n i c i , s e v » L
in g in e r i s p e c ia liş ti m m a te r ia l rtsia .iî <
1 e c o n o m is t fin a n c ia r L
1 e c o n o m ist m e r c e o lo g ?
personal al atelierelor i
/V'V'VVVVV''