Page 81 - 1962-02

m- *
B B B M BE
Răspunsul lui / . Nehru
la mesajul lui N. S. Hrttşciov
D EL H I (Agc-rpres). — T A SS
tran sm ite:
D u p ă cum 1 tran sm ite B iroul
in d ia n d e in fo r m a ţii, Ia 19 f e ­
bruarie, Jaw ah arlal N ehru, p ri­
m ul m inistru al Indiei, a ad re­
sat răspunsul la m esa ju l lu i
N. S. H ruşciov, p reşed in tele
C onsiliului de M iniştri al
(J.R .S.S., cu p rivire la co n v o c a ­
rea C o m itetu lu i celor 18 sta te
pentru dezarm are la n ivelu l şe ­
filor de gu vern e sau de state.
In răspunsul său, N ehru d e­
clară : „Sint in tru to tu l de
acord cu dv. că realizarea unui
acord cu privire la dezarm a­
rea gen erală şi to ta lă con sti­
tu ie problem a cea m ai v ita lă
pentru viitorul om enirii“. N e ­
hru îşi exp rim ă însă team a că
In le g ă tu ră cu a le g e r ile p en tru
P arla m en tu l indian, care se ţin
în prezen t, şi form area noului
guvern, care va urm a, el nu va
avea p osibilitatea să părăseas­
că India la m ijlo cu l lunii m ar­
tie.
Preşedintele Kennedy împărtăşeşte ideea
explorării Cosmosului în scopuri paşnice
W ASHINGTON 22 (Â gerpres).
L a 21 feb ru arie, la1 o c o n fe ­
rin ţă de presă, p reşedintele
K enn ed y a adus m ulţum iri tu ­
turor şefilor de guverne care
au trim is S tatelor U n ite fe lic i­
tă r i cu p r ile ju l zb oru lu i in j u ­
rul globului păm ântesc, efectu a t
cu succes de cosm onautul am e­
rican John G lenn.
U nul dintre m esajele p e care
le-a m prim it, a spus K ennedy,
m i-a fo st a d resa t de către N . S.
H ruşciov, p reşed in tele C onsiliu ­
lui de M in iştri a l U .R .S.S. In
acest m esaj el arată că colabo­
ra rea d in tre ţările noastre în
dom eniul explorării C osm osului
Sindicatele din Scofia se pronunfă
împotriva armelor nucleare
LONDRA1 22 (AgerpreS). — .
C onsiliul gen eral al C ongre­
su lu i sin d icatelor din S coţia, a
p rezen tat spre exam in area con­
ferin ţei anuale, care îşi va în ­
c e p e lu c r ă r ile la 17 a p r ilie la
A berdeen o rezoluţie, cerînd li­
ch id area b azei a m erican e de la
H ojy L och pientru su b m a rin e
în zestrate cu rach ete „Polaris".
In rezoluţie se cere de a se­
m en ea ren u n ţarea la ex p erien ­
ţele proiectate cu arm a n u clea­
ră, în cetarea fabricării acestei
arm e şi lichidarea tuturor sto cu ­
rilor de b om b e cu hidrogen.
Ordine'a de zi p relim inară,
d ată p u b licităţii la 21 feb ru a­
rie, a con ferin ţei anuale, con ­
O b ţin erea prep on d eren ţei pe teritoriul
vest-european în cadrul NATO con ­
stituie în m om entul de faţă preocupa­
rea de frunte a B onn-ului. P o trivit d a ­
telor furnizate de Secretariatul NATO,
d in m a i 1 9 5 3 ş.i p în ă la s îîr ş it u l a n u lu i
1961, G erm ania o ccid en tală a cheltuit
pentru în arm are. în cadrul N ATO apro­
x im a tiv 79 m ilia rd e de m ărci, iar in
ex erciţiu l in cu rs c h eltu ie lile m ilitare
vor în su m a — la cererea expresă a m i­
n istru lu i de Război' S tr a u ss — a p roxi­
m a tiv 16 m ilia rd e m ă rci. M ilita riştii
vest-gerrriani vor să ca n a lizeze su m ele
disponibile spre înzestrarea B undes-
w ehrului cu arm am entul cel m ai m o­
dern, in clu siv arm am entul atom ic. P en ­
tru a c e a sta ei s e bucură de sprijinul
prietenilor occid en tali.
Profitînd de „ d isp oziţia“ sp ecifică ii
de situ aţia econom ică precară a fiecă­
ruia din partenerii o ccid en ta li, u tili­
tariştii vest-germ an i caută să le sm u l­
g ă diferite avan taje. T otodată lansarea
de com en zi m ilitare vesi'-germ ane în-
tr-tm ul sau altul d in sta tele occid en ta­
le este p rivită cu in vid ie de către cei­
la lţi parteneri...
F olosin d d eclaraţia m inistrului de
R ăzboi fran cez, M essm er, fă cu tă în
luna septem brie fo stu lu i gen era l n a­
zist Adafbert W ein sfein , care este acum
com entatorul m ilitar a l ziarului „F rank­
furter A llgem ein e Z citu n g“, că „arm e­
le atom ice trebuie să -şi g ă se a scă focul
îrjtr-o a rm a ta m odern ă" B o n n -tii a p o r­
nit o cam panie în care cere d eschis ca
F ranţa să sprijine înarm area atom ică
a R. F . Germ ane.
D u p ă cum scria „L 'H um anite“ în le ­
gătură cu recenta în tiln ire dintre pre­
şed in tele de G aulfe şi cancelaru l A dc-
naU er ,;cu cît d e G au lfe s e a r a tă m ai
R e d a c ţ ia ş i a d m in is tr a ţ ia z i a r u l u i : s tr . 6 M a r tie n r. 9 . T e le f o n ; 188, 189, 7 5 , 6 7 4 . T a x a p lă tit ă in n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r ii D ir e c ţ ie i G e n e r a le R. T .T .R . n r. 2 6 3 .3 2 8 d in 6 n o ie m b r ie 1949. — T i p a r u l: Î n tr e p r in d e r e a f o t ' g r a f i c ă „1 A la i“ — D e v a .
v saeaaa,•; ? r n t t T & 2 j e s x K a t t s x m & s n v^awagfr«re*v»awtt«rcfc~
„V oi lua cu p lăcere parte la
o asem enea consfătuire, spune
N ehru în con tinu are, d acă ea
ar p u tea sa aib ă loc1 in tr-u n
m om ent eind voi a v ea posibi­
litatea să particip şi eu".
D up ă părerea lu i J. N ehru,
d ata cea m ai in d icată pentru
convocarea consfătuirii ar fi
sfârşitul lunii ap rilie.
In încheiere, N eh ru declară
Încă o d ată că, d eşi este extrem
de ocu p at cu treburile in ter­
ne, e l este g a ta să p articip e la
co n sfă tu ire, d a că p rezerva Iui
ar p u tea fi de vreun folos. „N ă­
d ăjd u iesc cu v eţi prim i fa v o ­
rabil p rop un erea m ea ca ş e ­
d in ţele com itetu lui la nivejul
şefilo r d e gu vern e să aib ă loc
ceva m ai tîrziu, în trucît a ce a s­
ta nu va provoca întîrzierea
d iscutării realiste a problem ei,
şi com itetu l îşi va p utea pre­
zen ta ra p o rtu l cătl-e O rgani­
za ţia N a ţiu n ilo r U n ite p în ă la
data de 1 iu nie“.
ar fi u tilă pentru dezvoltarea
ştiin ţei.
C onsider, a spus K ennedy,
această propunere cu privire la
colaborarea in tern a ţio n a lă în
d om en iu l explorării C osm osului
inclusiv, colaborarea so v ieto -
am ericanâ, ca fiin d foarte în cu ­
rajatoare.
J. K e n n ed y a d ecla ra t c ă in
răspunsul ad resat lu i N. S. H rd ş-
ciov, el îşi exp rim ă dorinţa ca
exp lorarea C osm osului să se
fa că în scopuri p a şn ice şi fa p ­
tul că ar fi bucuros să se dis­
cu te în O rganizaţia N aţiun ilor
U n ite sa u în oricare a lt for cUm
se p oate realiza aceasta cel
m ai bine.
-------- = = - ------
ţin e şi rezoluţia sin dicatului
m u n citorilor din tran sp ortu ri şi
al m uncitorilor n ecalificaţi,
care cere ca A nglia să renunţe
la stra teg ia n ucleară, p recu m şi
şa se rezo lu ţii a le a lto r O rgani­
zaţii sin dicale, oare in sistă p en ­
tru dezarm area nucleară a A n­
g lie i.
Au m ai fost depuse opt re­
zoluţii îm potriva aderării A n­
gliei la „P iaţa com u n ă“.
P rincipalul loc p e ordinea de
zi prelim inară îl ocu p ă 23 de
rezoluţii în care se exp rim ă în ­
grijorarea în leg ă tu ră cu d ifi­
cu ltăţile econom iei scoţien e şi
cu creşterea şo m a ju lu i în S co ­
ţia.
fß&iitiea (Bârni-ului
|i prţoeupăţile
ostil faţă de tot ce m erge în sen su l
d e s t in d e r ii, c u a t ît îş i s p o r e ş t e z e lu l pfc arm atei e n g le z e d e pe R in s ă fie su p or­
lin g ă A den au er pe care l-a v izita t la
B adea B aden". D e altfel, în cursul în ­
trevederii dintre ( t e s m e r şi S trau ss,
s-a d iscu ta t „con stru cţia în com un a
elicopterelor, avioan elor cu decolare ver­
tica lă şi a tancurilor“ şi a fo st abordată
şi problem a căilor d e în zestra re a to m i­
că a B undesw ehrU îui. D a că în privinţa
tipizării arm am entului s-au putut rea­
liza progrese, deoarece m onopolurile
franceze sîn t d isp u se oriclnd să -şi sp o­
rească com enzile, în privinţă arm am en­
tului atom ic s-a păstrat m ai m ultă
discreţie. E ste în să lesne de presupus
că B onnul nu s-ar arăta de fel dispus
să sp o rea scă com en zile în industria
fran ceză —¦ în d au n a celor p'iasate în
S .U .A . sa u A n g lia — d acă F ranţa nu
ar fa ce la n u d u l c i co n cesii în ce pri­
veşte în zestrarea B undesw ehruîtit cu a r­
m am ent atom ic.
D upă cum n ota ziarul de dreapta
„ L ’A u r o r e “, c o m e n tîn d în t iin ir e a d c
G auM e-Adenâuer, vest-germ an îi exerci­
tă „presiuni asu p ra fran cezilor pentru
a pune cap ăt acestei am în ăfi şi pentru
a se a n g a ja cu ei pe ca lea fed eraţiei
p o litice ş i i ren u n ţării Ia su v e r a n ita te “.
In ceea ce priveşte A nglia, guvernul
conservator ar dori ca ch eltu ielile m i­
litare care g rev ea ză econ om ia ţării să
fie suportate ş i d e B o n n ; în m od con ­
DRUMUL SOCI M. ISMI'.I IM
ULÎXMSLB S T IR I
S ă îa ic e te a e a c ţiu n ile a g re s iv e
a le S .U .A » î m p o t r iv a C u b e i!
-N o ta reprezentantaiul Cubei la O.N.U. adresată lui Mongî Slim —
NEW YO RK 22 (Â gerp res). —
D up ă cum tran sm ite agen ţia
P ren sa L atin a la 21 feb ru arie la
se d iu l O .N .U . a fo st d a tă p u b li.
citaţii n ota adresată la 14 fe ­
b ru arie de rep rezen tan tu l p er­
m a n e n t a l C ub ei Ia O .N .U ., M a-
rio G a rd a In ch au stegu i p reşe­
d in telu i A dunării G enerale,
M ongi S lim , in leg ă tu ră eu n oile
p lan u ri de agresiu n e ale S ta te­
lor U n ite îm p o triv a C ubei, care
re p r ez in tă o a m en in ţa re Ia a d re­
sa p ă d i şi secu rităţii in tern aţio­
n ale.
In n o tă se a ra ta , p rin tr e alto-
le, ca gu vern u l S tatelor U nite,
d u p ă ce n u a reu şit să o b ţin ă la
c o n fe r in ţa O .S.A . de Ia F u n ia d el
E ste acordul u n an im al ţărilor
din em isfe ra o ccid en ta lă p en tru
în ceta rea rela ţiilo r lor com ercia.
Îs cu C uba a in te n s ific a i p r o ­
p riile sale p lan u ri de agresiu ne
eco n o m ică iristau rîn d în raml
u n ilateral, un em bargo total
asupra com erţulu i S. U. A. cu
Crearea
„Cerrssieiuiuî nafionaj
pesrîru Academia de şitinfe
a &epuhiic8Î Cuba"
HAVANA 22 (Âgerpres). —
După cum anunţă agenţia
Prensa Latina, guvernul cu­
pon a semnat un decret prin
care se creează In Cupa „Co­
mitetul naţional pentru Aca­
demia de ştiinţe a Republicii
Cuoa“. Acesta este primul
pas pentru crearea unei Aca­
demii de ştiinţe care să ducă
la dezvoltarea ştiinţelor in
această ţară.
Preşedintele Repuplicii, ăr.
Osvaldo Dorticos, a numit in
¦funcţia de preşedinte al Co­
mitetului pe Nunez Jimenez.
Din comitet mai fac parte
încă nouă persoane.
Gwwerny! domsrrean intensifică
teroarea îm potriva opoziţiei
SANTO DOM INGO 22 (A ger­
preS). —
C a şi pe vrem ea lu i T rujillo
şi B alaguer, represiu n ile co n ti­
n u ă in R ep u b lica D om in ican ă.
D upă cum transm it agen ţiile
occid en tale de presă, guvernul
d o m in ic a n a in sta u r a t la 21 f e ­
b ruarie „sta rea d e u rg en ţă “ în
în treaga ţară sub p retextu l „si­
t u a ţ i e i t u l b u r i 1'. D u p ă c u tn r e ­
zu ltă dîn rela tă rile a g en ţiilo r
de presa, guvernul condus de
R afael B on nelly se foloseşte de
această situ aţie pentru a in ­
stau ra un regim de tero a re în
ţară cu scop u l de a îndepărta
pe rep rezen tan ţii partidelor de
op oziţie, care se pronunţa p en ­
tru lib ertăţi d em ocratice şi îm ­
p otriva p o liticii de aservire a
ţ ă r ii f a ţ ă d e S .U .A ,, d e la. a l e ­
alictţilflt
cret, acea sta în sea m n ă ca ch eltu ielile
tate de către bugetul R. F. G erm ane,
iar in a cea stă privinţă s e duc tratative
cu B onn -u l.
D ttpă în trev ed erea d in tre iM acm iilan
şi A d en au er de la în cep u tu l lunii ia ­
nuarie, o m isiu n e econ om ică en g leză
Comentariu extern
condusă de adjunctul m inistrului de F i­
nanţe, H enry Brooke, a început trata­
tiv e cit rep rez en ta n ţii v e st-g e r m a n i Ia aceea care dictează cond iţiile, ci G er­
B onn. C hiar d e Ia în cep u tu l tra ta tiv e­
lor B rooke a ţin u t să p recizezi că sum a
dc 35 m ilioan e de lire sterlin e, la care
„s-au referit“ A denatter şi M acm ilian
(A denauer nu a oferit de fapt sum a şi
nici m ăcar un an g a ja m en t concret nu
şi-a luat în această p rivin ţă), este „ in ­
su ficien tă “. F aptul că B rooke s-a în-
torS la L ondra cu n u îtttle g o a le a p ro­
vocat un va! de in d ignare în presa
ed g lezâ , cu atit m ai m u lt cu cit G il-
patrikj m in istru l de R ăzb oi a d ju n ct ai
S .U .A ., în tim pul v izitei sa le de acum
trei luni la B on n a obţinut com en zi de
600 m ilioan e dolari. In in d ignarea pre­
se i britanice a străb ătu t ş i elem entul
de în grijorare pentru situ aţia econom '«
ULTIMELE S T IR I ULTIMELE Ş T IR I
C uba, v io lîn d a stfe l C a rta O .S.A .
şi C a rta O .N .U .
K eferin d u-se Ia a cea stă a cţiu ­
n e a S.U .A . n o ta su b lin ia z ă c ă
guvernul S tatelor U nite p reg ă ­
teşte de asem enea o nouă agre­
siu n e arm ată îm p otriva Cubei
con com iten t cu exercitarea de
p resiun i asu p ra u nor ţări in d e­
p en d en te p e -tr u a în trerup e re­
la ţiile com erciale cu Cuba.
Berna! condamnă încercările
guvernului american de a folosi
IU .O . împotriva Cubei
LONDRA 22 (Âgerpres), —
TASS transm ite :
P reşed in tele execu tiv al P re­
zidiului C onsiliului m ond ial al
păcii, profesorul John B ernal
a p u b lic a t Ia 21 feb ru a rie o d e ­
cla ra ţie in legătu ră cu în cercă ­
rile gu vern u lu i S tatelor U n ite
dc a ob ţin e din p artea ţărilor
N .A .T.O . ca a c e ste a să sp rijin e
a cţiu n ile lor agresive îm p otriva
C ubei. B ern al arată că 'cererea
S.U .A . a d resa tă ţărilor N .A .T .O .
de a declara b oicot com ercial
Cubei, d ep ă şeşte to a te h o tă rî-
rile care au fo st a d o p ta te ch iar
la C on ferin ţa de la P u n ta d el
E ste.
C onsiliul m ond ial al păcii,
subliniază B ernal, exp rim ă cel
m ai hotărit protest îm potriva
acestei noi încercări a g u v er­
nului S tatelor U n ite de a în tre­
prinde o agresiune econ om ică
îm potriva C ubei, care nu are
n ici o le g ă tu ră cu N .A .T .O ., n ici
din p u n ct d e ved ere geografic,
nici politic.
F olosirea san cţiu nilor eco n o ­
m ice a fost în totd eau n a co n si­
derată de d rep tu l ..in tern aţional
ca. un a ct duşm ănos, care cre­
ează un p ericol pentru pacea
gerile gen erale program ate sa
aibă loc în scurt tim p în R e ­
publica D om inicană. A genţia
U nited Press In te rn a tio n a l
tra n sm ite a stfe l că în v irtu tea
„stării de u rgen ţă“, gu vern u l a
autorizat „deportarea tuturor
elem en telor in d ezirab ile“. Ca o
prim ă m ăsură, in seara zilei de
21 februarie, s-a a n u n ţa t ares­
tarea şi deportarea a cinci li­
deri ai op oziţiei. „A lţi con d u ­
cători p olitici ai opoziţiei —
transm ite agen ţia — sîn t că u ­
taţi acum de p oliţie“.
D upă cum transm ite agen ţia
’A s s o c ia te d P r e ss, v ic e p r e ş e d in ­
te le C onsiliului de stat al R e ­
publicii D om inicane, Eduardo
K ead Bărreras a d em ision at la
21 feb ru a rie d in posti'-1 său.
« w eh ru lu i. T otodată, a fo st creat Un o r­
la i
că a A n g liei, în urm a faptu lu i c â la
13 ianuarie m inistrul d e F inanţe,
LIoyd, a ca ra cteriza t b alan ţa d e plăţi
engleză ca „şubredă“, ad ău gind că
„guvernul se st.ăd u ieşte" să nu spo-
rească ch eltu ielile sa lé p este hotare.
N ici v izita la Londra a m inistrului
E conom iei al R . F. G erm ane Erhard,
nu a ad u s rezu ltatele aştep tate de p ar­
tea engleză.
S e cu v in e să fié su b lin ia t faptul că
în a ceste tratative nu A n g lia — deci
un sta t în v in g ă to r în război, — este
m ania occidentală — deci m oşten itoa­
rea unui sta t în v in s în război — este
cea care tărăgăn ează să -şi dea consîm -
ţăm îrttul la u şu rarea situ a ţie i en g le z e .
B onn-ul ştie foarte bine câ dispune deja
cTe p o lig o a n e d e a n t r e n a m e n t p e t e r i­ sorului în propriul său b îrlog, a ceste
toriul A n gliei, ca îi vor fi ptise la d is­
p oziţie şî b azé n a v a le şi de aceea pre­
se a ză pentru a obţine cit m a i m ult. în
aceasta sé v ed e un prim rezu ltat al
încurajării m ilitarism u lu i v est-germ an
de către puterile occidentale. P o ziţia
vest-g erm a n â apare cu atît m aî edtffe
câtoare eu cit după v izita făcută la
sfir şiîu l a n u lu i 1061 d e S tr a u ss Ia L o n ­
dra, guvernul en g lez şi-a dat consîm -
ţăm îniul ca un efectiv şî m ai im portant
dé trupe vest-gcrm aK e să fie instruit
cu regu laritate pe teritoriul b ritanic, iar
„Poporul nostru — se spune
în în ch eierea n otei — a rezistat
tuturor agresiu nilor im p erialis­
te n ord -an ierican e şi va fa ce fa ţă
Şi a c e ste i n o i a g r e s iu n i e c o n o ­
m ice“.
R eprezentantul perm anent al
C ubei la O .N .U . a ce ru t c a a c e a ­
stă n otă să fie d istrib u ită re­
p rezen tan ţilor tu tu ror statelor
m em b re a le O .N .U .
în treg ii lum i, se sp u n e în d e­
c la r a ţie .
G hidîndu-se după p rin cip iile
salo, C onsiliul m on d ial al păcii
sprijină dreptul Cubei ca şi
d rep tu l c e lo r la lte ţări Ia a u to ­
determ inare. El îşi exprim ă so ­
lid aritatea cu p opoarele A m eri-
cii L atin e care s-a u opus în to t­
deauna cu hotărîre num eroa­
selor încercări a le gu vern u lu i
S tatelor U n ite de a in câlca
dreptul lor la in d ep en d en ţă şi
autodeterm inare.
C onsiliu l m on d ial a l păcii
condam nă această nouă m an i­
festare a in ten ţiilor agresive
ale S tatelor U nite fa ţă de Cuba.
E i ch eam ă p e to ţi luptătorii
p en tru p a ce din ţările m em bre
a le N .A .T.O . să d eclare fără
ech iv o c gu vern elor lor că ei se
pron un ţă îm potriva oricăror m a­
nevre de • acest fel, care con­
stitu ie o am eninţare pentru
p ace şi să-şi- exp rim e hoţărîrea
de a apăra dreptul C ubei la a u ­
todeterm inare. .
Formarea
ROM A 22 (Â gerpres). —
L a 22 februarie noul prim -m inistru
italian A m intore F an fan i a prezentat
preşedintelui G iovan n i G nonchi lista
g u vern u lu i. P artid u l dem ocrat creştin
deţine, în afa ră d e p reşed in ţia C o n si­
liu lui de M in iştri, 19 m in istere, p arti­
dul social-d cm ocrat 3 m inistere (C om er­
ţu l E xterior, T ezaurul şi A lu n ea) iar
republicanii — două m inistere (B u getu l
şi M arina co m ercia lă ). D upă cum se
v e d e , 1a r e p a r t iţia p o r t o fo liilo r p a r tid u l bunătăţirea d eservirii san itare a popu­
dem ocrat-creştin şi-a rezervat principa­
lele m inistere, dintre care A facerile E x ­
terne şi R ăzboiul, care aii fost atribu­
ite respectiv lui A ntonio S eg n i şi G iii-
lio A ndrC otti — p erso a n e cu n o sc u te prin
zelul depus în Sprijinul politicii prom o­
v a te d e S .U .A . în cadrul NATO.
N edîspunînd de o m ajoritate stab ilă
in p arlam en t, e le co n tea ză în să pe sp ri­
jinul p artidului so c ia list ita lia n — partid
care nu a p ă ră sit rin d u rile o p o ziţiei din
anul 1948, dar care a hotărit de a stă
dată să acorde v o t de încredere şi să
sprijine gu vern u l prezidat de F ân tân i.
D eşi program ul noului gu vern nu a fo st
d at p ublicităţii, din in form aţiile ap ăru te
în presa ita lia n ă reiese că el con ţin e
u n ele m ăsuri cerute de ani de zile de
un şir de tancddroam e en g leze să ră-
nitnă definitiv la d isp oziţia B undes-
gan ism com un an glo-vest-germ an pen­
tru cercetări, experim entări şi fab rica­
rea pe scară largă de arm am ente, pro­
iectile; de tip nou, care să fie folosite
nu m im ai d e arm atele celor două ţări,
ci de în treaga A lianţă atlantică. D e­
sig u r câ această Înţelegere făcută „Spre
binele NATO" v izea ză de fapt întări­
rea potenţialului m ilitar vest-germ an .
E ste totodată binecunoscut faptul că
S ta tele U nite au în curajat şi în cu ra­
jează m ilitarism ul vest-g erm a n nlizînd
pe aceea că el va face în E uropa „trea­
bă m urdară“, adică va servi de pumn
blindat şî scu t al politicii atlan tice de
pe p oziţii d e forţă. D e sig u r că în c o n ­
d iţiile teh n icii de lu p tă m oderne, cînd
datorită rachetelor b alistice intercon ti­
n en tale d istan ţele s-au redus con sid era­
bil şi e x istă p osib ilitatea a tin g erii o ri­
cărei ţinte, in clu siv a nim icirii a g re­
calcu le apar iluzorii şi d ep ăşite de d e z ­
voltarea ştiin ţei şi tehnicii în ansam blu.
S itu a ţia creată în urm a încurajării
d ate d e puterile o ccid en tale m ilita ris­
m ului vest-g erm a n prezintă ö prim ejdie
pentru soarta tuturor popoarelor eu ro ­
pene, in clu siv pentru a cele a le căror
g u v ern e fa c Ia ora a ctu a lă jocul B o n n ­
u lu i, a şa cum la M ünchen i-a u fă cu t jo-
cui lui H itler. îm p o triv a a c e ste i pri­
m ejdii se ridică cu forţe unite popoa­
rele în treg ii Europe, în tregii lum i, care
co n sid eră că n u m ai prin în ch eierea
unui Tratat de pace se pot stă v ili for­
ţele revanşarde.
ZANEL FLQREA
^vfovw» >Mar,vwas«? «m atc f?«?MOBrwtrrírjwsiw x m k m e s *
Pe slrad a tîllo i din B u d a p esta se ridică un bloc de zece
eta je care va servi ca sediu in stitu tu lu i de cercetări m edicale.
L a a c e a s t ă c o n s t r u c ţ ie s e f o l o s e s c 75G d e p a n o u r i d e a lu m i­
niu care vor acop eri fa ţa d a clă d irii.
ÎN FO TO : F a ţa d a clădirii în curs de con stru cţie care,
d atorită panourilor de alu m iniu stră lu ceşte in razele soarelui
de iarnă.
:
Libertate lut Glezos!
A T E N A 22 ( Â g e r p r e s ) . — T A S S
transm ite :
C onducătorul fracţiu n ii p a rla ­
m en tare a U niun ii d em ocrate de
stin g ă (E D A ), Iliu, a ceru t P ar­
lam en tu lu i grec să exam in eze
de u rgen ţă p roiectu l de lege cu
p rivire la p u n erea în lib erta te a
Iui M an olis G lezcs.
E roul de Ia A cropole, a d ecla ­
rat el, ar fi fo st de m u lt în li­
b ertate, dacă gu vern u l nu l-ar
fi u rm ărit pe m otive pur p oliti-
noului guvern italian
op o ziţia d em ocrată. P rintre a cestea ar
figu ra crearea organelor de autocondu-
cere regională, adoptarea unor legi care
să în grăd ească activitatea m onopoluri­
lor, n a ţio n a liza rea in d u striei electro e-
n ergetîce, lichidarea treptată a sistem u ­
lui d e d ijm ă şie din a g ricu ltu ră (fără
aplicarea în să a reform ei agrare care
ram înc — ch estiunea v itală a ţărănim ii
ita lien e) revizu irea le g isla ţie i cu pri­
v ire Ia p oliţie, m ajorarea sa la riilo r, îm ­
laţiei, in ten sificarea luptei îm potriva
c o r u p ţie i.
D eşi a cest p rogram sa tisfa ce doar în
m ăsură redusă revendicările m aselor
populare italien e, îm p otriva lui s-a u pro­
nunţat cu veh em en ţă forţele de dreap­
ta — p artidu l lib eral, m on arh iştii şi
n eo fa sciştii, precum şi aripa cea m ai
reacţionară a Partidului dem ocrat creş­
tin. La 2 l februarie, liderii a cestei aripi
în frunte cu fostul m inistru de Inter­
ne, M ario S celb a, au an u n ţat că refuză
să facă parte dîn noul guvern.
C on cesiile pe care partidul dem ocrat-
Conferim ţa, d e presă,
a Iu i O ie d d y J agşaat
GEORGETOW N 22 (Â gerpres).
L uînd cu v în tu l la 21 februa-
rie în cad ru l u n ei co n ferin ţe
de presă, prim ul m inistru al
G u yanei B ritanice, C heddy Ja-
gan, a reafirm at că guvernul
său n u v a d em ision a în ciu d a
com p lotu lu i pus la ca le de con -
ducătorii p artidelor de dreapta.
Jagan a su b lin iat că în cursul
tulb urărilor care au a v u t loc în
această ţară, un m are num ăr
de m u n citori, şi în p rim ul rînd
m uncitorii de p e p la n ta ţiile de
trestie de zahăr, au refuzat să
se alăture chem ării la grevă
lan sate ¦de liderii sin d icali de
dreapta, confirm înd în acest
fel sprijinul acordat guvernului.
Cu to a te că situ aţia s-a nor-
Alianţa cu S.U.A. are urmări
dezastruoase pentru Guatemala
G I U D A D D E G U A T E M A L A 22
(Â gerpres). —
A lianţa cu S tatele U nite este de­
zavan tajoasă pentru ţările lalin o-am e-
ricane, dar pentru G u atem ala o a se­
m enea alian ţă esie de-a dreptul d eza s­
tr u o a s a “, s c r ie A lfo n s o B a u e r P a iz ,
fost m inistru al econom iei sub g u ­
vern ele A revălo şi A rbenz, într-un
articol apărut în publicaţia g u a te m a ­
le z ă „ P o li t i c a “.
. In- articol se a rată că în p erioad a
an ilor 1943— 19^3 S ta tele U n ite au
Nr. 2228
|w j i r .^i
ce. N evin ovăţia lui G lezos nu
este p u să la în d oială de nim eni.
Poporul grec nu a aprobat şi
nu a p rob ă p ersecu ta rea lui G le­
zos. El l-a ales p e eroul său n a­
ţio n a l d ep u tat în P arlam ent.
In teresele ţării şi ale p op oru ­
lui, a sp u s în con tin u aré Iliu,
reclam ă acordarea am n istiei g e­
n erale tu tu ror con d am n aţilor
p o litici. EFTorarea lu i G lezos ar
co n stitu i p rim u l p a s în r e to r tă
d irecţie, lo c u l lu i G lezos e ste in
p arlam en t.
creştin a fo st n evoit să le fa că rev en ­
d ică rilo r m a se lo r p o p u la re co n firm ă pa
d e o parte eşecu l în reg istra t în politica
d u să pînă în p rezent, iar pe de altă
parte con stitu ie o încercare de a pro­
voca o sc iz iu n e în rîndurile torţelor
populare. A ld o A loro, secretaru l g e n e ­
ral al Partidului dem ocrat-creştin, a
d eclarat recent că „speră înfr-o izolare
a com uniştilor“.
F orţele d em o cra tice din Italia, în
prim ul rînd partidul com u n ist, con sid eră
că form ula gu vernului de centru-
stîn g a poate să d eschid ă perspective la -
vorab ile luptei penlru reînnoirea eco n o ­
m ică şi p o litică a ţării prin ap licarea
rig u ro a să a con stitu ţiei republicane,
prin lu a rea d e m ă su ri e fica ce îm p o triv a
m onop olu rilor, prin sa tisfa cer ea rev en ­
dicărilor v ita le a le oam enilor m uncii,
prin d ezvoltarea şi ad ap tarea in stitu ţi­
ilor d em ocrate la n oile con d iţii o b iec­
tiv e — co n d iţii c a r a cteriza te prîn c reş­
terea roiului ş i influenţei cla sei m un ci­
to a re şî m a selo r populare în v ia ţa
lia lie i.
m alizat, gu vern u l britanic a
an u n ţat — după cum transm ite
agen ţia U PI — trim iterea unor
n oi u n ită ţi m ilitare în G uyana
B ritanică.
P resa n'ord-am encană co n ti-
n uă cam p an ia îm potriva acor-
dării in d e p e n d en ţe i d ep lin e
G uyanei B ritanice. F olosind
drept p retex t tu lb u rările din
această ţară, de care — după
cum s-a a n u n ţa t la G eorgetow n
— nu sîn t străin e an um ite
cercuri d in S.U .A ., ziarul „N ew
Y ork T im es“ a scris la 2 l f e ­
bruarie că „G u yan a nu este
p regătită pentru a o b ţin e inde-
p en d e n ţa co m p le tă în v iito a rele
lu n i şi, p o a te, n îci ch iar in vii-
toriî a n i“.
in v estit 106 m ilioan e dolari în G ua­
tem ala prin so cietă ţile Internaţionale
R aiK vays of G entral A m erican, U nited
F ru it ş i E le c tr ic B o n d arid S lia re,
scoţîn d profituri în v a lo a re de 406
m ilioan e dolari.
In articol se m ai arată că deşi în ­
tre 1943 şi 1959 S .U .A . au investit
în G uatem ala 20 m ilioan e dolari pen­
tru u tila j petrolifer, din 1947 pînă
în 1959 a cea stă ţară a im portat din
S .U .A . petrol şi d erivate în valoare
de 86,3 m ilio a n e dolari.