Page 82 - 1962-02
P. 82
iH ü n e a p
PROLET.VRT H IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A ! «/V7 *?'
Deschiderea Conferinţei pe ţară
a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport
Anul XIV. Nr. 2229 Sîmbătă 24 februarie 1962 4 pagini 20 bani V ineri s-au d esch is în C a p ita Cu u n a n im ita te de voturi, d e în n u m ele d elegaţilor la C on
lă; în s a la A te n e u lu i R . P . R o m î- legaţii au aprobat u rm ătoarea fer in ţă şi al tu tu ror m em brilor
— mi ii i ii ii iii 111 ii iap a H M a g a r o g a i B ^ ^ ne, lu crările C onferin ţei pe ţară ord in e de zi a C on ferin ţei : D a U .C .F.S., v o rb ito ru l a m u lţu m it
a U n iu n ii de C u ltu ră F izică şi rea de sea m ă a C om itetu lu i de C. C. al P. M. R ., C o n s iliu lu i d e
îîim m a socioüsiö O r ig in l a r g S p o r t. S tat şi G u vernu lu i R. P. R om î-
o rg a n iza re a U .C .F.S. ; ra p o rtu l ne pentru salu tu l adresat, p en
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOQOOOOQOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO tehnicii La lu crările C on ferin ţei p a rti C om isiei C en trale de revizie a tru în a lta ap reciere d a tă m uncii
cip ă d ele g a ţi a leşi în co n fer in U . C. F. S., a d o p ta r e a sta tu tu lu i în d o m e n iu l sp o rtiv .
/w w v w w Sq extinde perforajul ţe le r e g io n a le U .C .F .S., p rec u m U .C .F.S., a le g er ea C o n siliu lu i g e
umed şi un num ăr de sp ortivi fru n ta şi n era l al U .C .F.S., a C o m isiei In con tin u are, tov. C olom an
1Directivele C.C. al P.M.R¦ cu privire la criteriile principale ale întrecerii cocialiste au şi alţi in vitaţi. C entrale de revizie şi a b irou ri M aioreanu a p rezen tat raportul
fost primite cu multă bucurie dc oamenii muncii din regiunea Hunedoara. In adunări în M inerii de la L onca şi-a u lor fed eraţiilor sp ortive. C om isiei cen trale de revizie a
sufleţite, ei şi-au analizat cu minuţiozitate posibilităţile de care dispun, rezervele interne propus ca în anul a cesta să L a d esch id erea C on ferin ţei au U .C .F.S.
încă nefolosite şi s-au angajat ca prin valorificarea lor deplină să sporească necontenit ex tin d ă perforajul um ed la toa a sista t to v a ră şii E m il B od n ăraş, P rim it cu p u tern ice ap lauze,
producţia şi productivitatea muncii, să dea produse de o calitate cit mai bună şi la un preţ te locurile de m uncă în steril. m em bru al B irou lu i P o litic al a lu a t cu vln tu l tov a ră şu l N i 'Apoi au în c e p u t d isc u ţiile , la
de cost cît mai scăzut. N um ai în cursul lunii ianua C.C. a l P .M .R ., v ic e p r e ş e d in te a l colae C eauşescu, care a p rezen care au luat cu vîn tu l num eroşi
rie, au in trodu s a cea stă m eto C on siliu lu i de M iniştri, N icolao ta t C on ferin ţei S alu tiil C om ite d elegaţi şi in vitaţi.
dă de perforare la 4 locuri de C eau şcseu , m em bru al B irou lui tu lu i C entral al P artid u lu i M un
m uncă. P o litic şi secreta r al C. C. al citoresc R om in, C on siliu lu i de L ucrările co n ferin ţei con tinu ă.
P .M .R ., m em b r i a i C.C. a l P .M .R ., S ta t şi C o n siliu lu i de M in iştri al
In feb ru arie, ei- c o n tin u ă să m iniştri, con d u cători ai unor in R. P. R om ine. ?
p r e g ă te a sc ă noi fronturi de lu stitu ţii cen trale şi organ izaţii
cru la c a r e s ă o a p lic e . In ob şteşti. S a lu tu l a fo st p rim it cu ovaţii S eara, la T ea tru l de O peră
a cest scop în prim a decadă au în d elu n gi de către în treaga a sis
m o n t a t în s u b t e r a n c ir c a 3.5UU L ucrările C on ferin ţei au fo st ten ţă . şi B alet, a avu t loc un sp ec
m .l. c o n d u ctă p entru a d u cliu - d eschise de tov. A urel D um a,
nea apei. A şa se face că. dc p reşed in tele C om itetu lu i de or La p rim u l p u n ct al ordinei de tacol festiv la care au p a rti
la d a ta d e 12 a a ce le ia şi luni, g a n iza r e a U .C .F.S. zi, tov.- A u r e l D u m a a p r e z e n t a t
p erfo ra ju l u m ed a p u tu t fi e x cip at d eleg a ţii şi in v ita ţii la
tins la în că două locuri de Au fo st a lese p rezid iul şi cele d area de sea m ă a C om itetu lu i C onferin ţa p e ţară a U .C .F.S.
m uncă dc la sectorul de investiţii. la lte organ e ale con ferin ţei. de o rg a n iz a re a U .C .F.S.
(A gerpres),
W VW VW VS vw w w vw Salutul C.C. a l P.M .R, Consiliului
de Stat şi Consiliului de Miniştri
In sprijinul jurnaliştilor La L F. Orâsiie
— N oi ştim că p entru a da p a . — să d ep ăşim p rod u ctivitatea A dunări în su fle ţite au a v u t loc prezentai de tovarăşul Nâcoîae Ceauşescu
triei cît m ai m u ltă fon tă, furna- m un cii cu 1 la su tă ; zilele trecu te şi in cadrul sec
liştii au n evoie de ca n tită ţi sp o to a re lo r I. F. O răştie. C u a c e a stă Către
rite de m inereu cu u n con ţin u t — să realizăm o econ om ie su ocazie colectivu l. în trep rin d erii
p lim en tară la p reţu l de cost de s-a a n g a ja t în u n a n im ita te : Conferinţa pe ţară a Uniunii de Cultură Fizică
de steril cît m ai scăzu t — sp u !500.000 le i. şi Sport din Republica Populară Romînă
n eau m in erii d in T eliu c cu o ca — să d ep ăşească p lan u l pro
zia d ezb aterii D irectivelor. D e P entru trad u cerea în v ia ţă a d u c ţie i g lo b a le c u 1,5 la su tă ; Folosind forezelo D ragi tovarăşi, O r g a n iz a ţiile s p o r tiv e s in t c h e m a t e s ă des-»
aceea ne angajăm : an gajam en telor şi-au p rop us să orizontale
ap lice cele m ai eficien te m ăsuri — să d ep ăşească p lan u l p ro făşoare o in ten să şi p erm an en tă a ctiv ita te de
— să sp orim co n ţin u tu l de
m eta l în m in ereu l p e care-1 li teh n ico-organ izatorice, să d esfă d u cţiei m a rfă cu 1,5 la su tă ;
v ră m sid e r u r g iştilo r cu 7.000 şoare o în su fle ţită în trecere so — să d ep ăşească p rod u ctivita
ton e fa ţă de p revederile p la n u cia listă în tre b rigăzi şi sectoare
lu i ; pe b aza in iţia tiv ei „N ici u n va- te a m u n c ii p la n ific a tă cu 0,5 la
g o n e t d e m in e r e u r e b u t a t “ .- sută ;
— să d ep ăşească in d icele dc In c a r ie r ă s*- f o l o s e s c pe C om itetu l C entral al P artid u lu i M uncitoresc ed u care a sp ortivilor în sp iritu l d ra g o stei n e
u tiliz a r e la le m n d c f a g cu 0,2 R om in, C onsiliu l de S tat şi C on siliu l de M i
Pentru cocsarii din Hunedoara la su tă şi la stejar cu 7 Ia sută; sca ră la rg ă l'orzele verticale şi niştri al R ep u b licii P op u lare R om ine, tran sm it m ărginite fa ţă de p atria socialistă, al atitu d in ii
un căld u ros sa lu t p a rticip a n ţilo r la C onferin ţa
— să realizeze un in d ice dc ex ca v a to a rele, utiJnje de m are p e ţară a U n iu n ii de C ultu ră F izică şi Sport, ju ste fa ţă d e m uncă şi b un urile ob şteşti, al res
m eca n iza re la d o b o rît-selccţio - tuturor m em brilor a so cia ţiilo r sportive. T o t
E. M. U rican i d eţin e în p re 0,2 la su tă fa ţă d e n o rm a a d n at şi sc o s-a p ro p ia t dc 50 la productivitate. P rin fo lo sir e a od ată adresează calde felicitări tuturor ec h i p ectu lu i fa ţă de co lec tiv u l în care îşi d esfă şo a ră
zen t d rap elu l de ex p lo a ta re fru n m isă ; su tă . pelor şi sportivilor fru n taşi, sp ecia liştilo r şi
ta şă pe b azin u l carbon ifer al ex clu sivă a tor în să , nu se a ctiv iştilo r U .C .F.S. care m u n cesc cu en tu ziasm activ ita tea p rofesion ală şi sp ortivă şi fa ţă d e
V ăii Jiu lu i. C u o ca zia u n ei a d u — vom reduce preţul de cost D esfăşu rarea unei en tu ziaste şi ab n egaţie pentru d ezvoltarea m işcării spor
nări ce a avu t loc zilele trecu te, p e ton a de cărbd n c ex tra să cu în treceri so cia liste în tre b rigăzi, creează cele m ai bune condi publicul sp ectator, al d ep lin ei corectitu dini
m u n citorii, in gin erii şi teh n icie 0,25 I e i ; p archete şi sectoare, traducerea
n ii de a ici şi-a u lu a t a n g a ja ţii pentru se lecţio n a rea sterilu sportive, al hotărîrii de a m u n ci cu p ersev e
m ente v a lo r o a sei — vom realiza o viteză de in v ia ţă a u nor m ăsu ri teh n ico-
avan sare în ab atajele cam eră de o rgan izatorice b ine gîn d ite — lui din m inereu ri. D e a ceea , renţă şi a lu p ta cu îndîrjire p en tru a o b ţin e
— vom d ep ăşi p lan u l an ual 62 m .l. p e lu n ă ; sîn t p rin cip alele căi p rin care
de p ro d u c ţie cu 20.000 to n e că r şi-au p rop us să realizeze aceste m in e r ii d e a ic i a u c e r u t s ă !• rezu lta te to t m ai valoroase în în trecerile sp o r
bune co csifica b i!; ¦— v o m d e p ă ş i p l a n u l l a î n angajam ente.
cărcare m eca n ică în ab ataje cu se dea spre folosin ţă şi foreze tiv e intern e şi in tern aţion ale. M işcarea noastră1
— vcm realiza un ran d am ent 3.000 to n e că rb u n e. Campania de primăvară
m ed iu de ex tr a cţie de 1,330 to n e se apropie tiv e din ţara n oastră, p en tru creşterea p resti sportivă d ispune de con d iţii m ateria le cores
pe post, cu 30 kg. m ai m u lt de- Ei sîn t con vin şi că p rin re a li giu lu i sportiv al p atriei, u rîn d u -le noi şi tot m ai
cît p revederile p la n u lu i; zarea acestor an gajam ente vor în a ceste zile c o le c tiv iştii din o rizon tale, pentru a practica m ari su ccese în a c tiv ita te a lor viitoare. pun zătoare, de sportivi ta len ta ţi, hotărâţi şi c a
acorda un sp rijin p reţios cocsa- satul T uştea, se p regătesc in p abili să uree cele m ai în a lte cu lm i ale m ă ies
— vom reduce con ţin u tu l dc ten s p en tru cam p an ia de p ri cu ele puşcarea selectivă. Fo- triei. E a p o a te şi treb u ie să o b ţin ă în to a te ra
cen u şă al cărb u n elu i ex tra s cu rilor d in H u n ed oara şi vor c o n m ăvară. P în ă în p rezen t a fo st m urile de sport rezu lta te la n iv elu l celor m a i
trib ui la realizarea cu su cces a con d iţion ată în treaga can titate rezele orizon tale sîn t m ai u şoa In an ii p u terii p opulare, o d ată cu d ezvoltarea valoroase p erform an ţe m ond iale.
ob iectivelor p revăzute de C on econom iei, îm b u n ătăţirea con d iţiilor de m uncă
gresu l al IlI-lea al p artidu lu i. de să m în ţâ de orzoaica, orz şi re şi realizează o gau ră m ai şi de trai ale celor ce m un cesc şi creşterea b a
b orceag ce se va; sem ă n a în p ri zei m ateriale a culturii socialiste, ed u caţia f i
m ăvară. T otodată, au fo st so r m ică, în locul dorit. zică şi m işcarea sp ortivă au că p ă ta t în ţara
ta ţi şi cartofii p entru p lantare. n o a stră un to t m a i larg ca ra cter d e m asă.
F olosin d a cea stă m etodă de In dezvoltarea a ctiv ită ţii sportive, un rol de
P en tru d eterm in a rea puterii cin ste şi răspundere revin e cadrelor m işcării
de germ in aţie a sem in ţelor, au lucru, b rig ă zile m inerilor Je- sportive, antrenorilor, profesorilor şi in stru c
t o r ilo r . c a r e , a v ln d s a r c in a ’d e a s e o c u p a n e
trim ise probe la lab orato n ică P opa şi Ioaohim M odilcâ U niunea de C ultură F izică şi Sport a d even it m ijlocit de educarea şi in stru irea sportivilor,
rul reg io n a l d in A lba Iu lia. o largă o rg a n iza ţie o b ştea scă , o b ţin în d în a c ti trebu ie să co n stitu ie ci în şişi prin m unca' şi
au reuşit să se situ eze în frun v ita tea sa o seam ă de rezu lta te p ozitive. Un com p ortarea lor ex em p le 'dem ne de u rm at. T o t
P u terea de în co lţire a sem in - num ăr din ce in ce m ai im p o rta n t de oam en i odată, organele de conducere ale m işcării sp o r
elor s-a în cerca t de asem en ea tea întrecerii pentru ca lita te la ai m uncii, îndeosebi tin eri, p ractică ed u ca ţia tiv e treb u ie să fo lo sea scă în m ai m a re m ă su ră
şi în cad ru l g o sp o d ă r iei, rezu l •«v* fizică şi sportul, p articip ă la n u m eroase co m
p etiţii sportive cu caracter de m asă. Sportul
tatele con firm în d calitatea bună secto ru l 1 al I.M . T eliu c. F ie d e p erform an ţă se d ezvoltă continuu, ob ţin în d
a sem in ţei. rezu lta te d e valo a re a tît in în trecerile sportive
••'v a v l T - T vX v-'-X vX v-v .•.••••-•.vy .v.v .X v'A V v /X y lvv /A -A /A vlv au redus în prim ele două d e in tern e cît şi în cele in tern aţion ale.
P e su p r a fe ţe le ca re vor fi în-
tt| ^ cad e din luna februarie ap roap e form ele colective de in flu en ţare, presa, p u b li
săm în ţate cu porum b, au fo st ca ţiile şi em isiu n ile sportive, pen tru a d ezv o lta
' tâ''sr4/Cs" tran sportate în sem n ate can tităţi la ju m ătate sterilu l v izib il din în rîn d u rile sp o rtiv ilo r ş i a p u b lic u lu i s p e c ta
de gunoi de grajd. tor a op in iei să n ă to a se de m a să în sp iritu l e t i
...... m inereu, faţă de a ceea şi peri c e i s o c ia lis t e , c o n t r ib u in d ş i p e a c e a s t ă c a l e la'
L1V1U A LEXA N D RU form area' u nor a se m e n e a sp o rtiv i fr u n ta şi care!
oadă a anului trecut. D e a se să se bucure de p reţuirea şi stim a oam en ilor
corespondent m u n c ii a t î t p e n tr u r e z u l t a t e l e 'de v a lo a r e c e l e
m enea, au îm bunătăţit cu apro S u ccesele m işcării n oastre sportive se bucură obţin in în trecerile sp ortive, cit si p en tru co m
de o în a ltă a p reciere în rîn d u rile m ilio a n elo r p ortarea lor ex em p la ră în to a te îm p reju rările
< '« x im a tiv 5 la su tă con ţinu tu l de ce tă ţe n i iubitori ai sp ortu lu i din ţara n o a v ie ţii.
stră. P e drept cu vîn t însă, ei sin t n em u lţu m iţi
-,/ ' k de m etal. de fa p tu l că aceste rezu lta te nu sîn t 1neă pe
m ă s u r a p o s ib i lit ă ţ i lo r d e c'are ’d is p u n e m iş c a r e a
Im p iegatul de m işcare Ion O ţelăriilor — c ît m ai noastră sportivă, a cerin ţelor crescîn de ale c e U .C .F.S. îm p reu n ă cu M in isteru l In v ă ţa m în -
M unteanu din g a ra S im erig- m ult fier vechi lor ce m u n cesc şi a sa rcin ilo r p u se d e p artid tu lu i şi C ulturii sîn t d atoare să asigu re cad rele
călători lu crează cu m ultă con şi gu vern în fa ţa U .C .F.S. N um ăru l celor care necesare dezvoltării con tin u e a ed u ca ţiei fizice
ştiin cio zita te. D atorită atenţiei Cu c îte v a lu n i in u rm ă C om i iau p a rte cu reg u la rita te la a c tiv ita te a sp ortivă1 şi m işcării sportive, să se ocupe tem ein ic de
sa le şi a tovarăşilor săi dc tetu l o r g a n iz a ţie i U .T .M . d e la org a n iza tă este în că n e sa tisfă c ă to r : în u n ele p reg ă tirea n um ăru lui ccăespunzăt'or d e p ro
m uncă, trenurile din aceasta I. M. T eliu c, a lu a t h o tă r îr e a de dom enii ale sportului de p erform an ţă rezu lta fesori de ed u caţie fizică, antrenori şi alţi sp e
a reorgan iza b rigăzile de m u n te le sin t cu m u lt în urm a celor o b ţin u te p e c i a l i ş t i p e n tr u t o a t e r a m u r ile 'de s p o r t ş i Irî
sta ţie circulă cu regularitate. că p atriotică. A stfel, b rigăzile au arena sp ortivă in tern aţion ală. a c e la ş i tim p să' a sig u r e 'fo lo sirea m a i r a ţio n a lă ,
In f o t o : — G ata dc plecare! fo st fo rm ate pe sectoare iar în a cad relor sp o rtiv e 'existente. D e a sem en ea tr e
fru n tea lor au fo st a leşi cei m ai U n iu n ea de C ultură F izică şi Sport trebuie b u ie i n t e n s i f i c a t ă m u n c a p e n t r u f o r m a r e a a’
b un i d intre tineri. C a urm are, s5 p u n ă în cen tru l a ctiv ită ţii sa le 'dezvoltarea m ii şi m ii d e in s tr u c to r i v o lu n ta r i 'din r în d u r ile
n u m ai în u ltim ele 45 de zile s.a tot m ai largă a ed u ca ţiei fizice şi sp ortului de
co le c ta t şi p red a t I.C .M .-ului p e s m ase. să 'desfăşoare o m unca p erseveren tă p en cunoscătorilor sportului care s-a u d oved it ca
te 115 ton e fier vechi. tru a cu p rin d e în a so c ia ţiile sp ortive un num ăr
din ce în ce m ai m are de oam en i ai m u n cii de s în t g a t a s ă m u n c e a s c ă c u e n t u z ia s m , în ‘t im p u l
B rigăzile, a căror resp on sab ili la oraşe şi sate, să asigu re ca în treaga m asă lor liber, p en tru o rg a n iza rea şi in stru irea sp o r
sîn t R em u s C ism aş, Ş tefan B lă- a tin eretu lu i să p ractice în tim p u l liber ex erci tiv ă a m aselor.
n a ru şi N ico la e P ă u n se a flă în ţiile fizice şi sp ortu l in m od o rg a n iz a t şţ s is te
fru n tea acestei acţiu ni. m a t ic , î n c e p în d în c ă d in a n ii p rem ’e f g ă t o r i
ş c o lii, p o t r iv it Cu v îr s t a ş i 'd o r in ţe le f ie c ă r u ia .
U .C .F.S. tre b u ie s ă co n lu creze şi m a i strîn s
S~~ii întunpJLat la QLriaam. o © E a treb u ie să acord e o a te n ţie d eo seb ită 'dez cu sin d ica tele, U n iu n ea T in eretu lu i M uncitor;
sfa tu rile p op u lare şi c e le la lte 'organizaţii d e
voltării gim n asticii, atletism u lu i, turism ului, sta t şi o b şteşti, care au un rol im p o rta n t în
m obilizarea m aselor la a c tiv ita te a sp ortivă şi
îf Plouase avan. Două zile la trebuia rearmată, iar materia 24 metri şi timpul scurt afec un suitor. Pînă aici totul în n a ta ţiei, să org a n izeze în co n tin u a re c ît m ai în îm b u n ătăţirea co n d iţiilo r n ecesare co n tin u ei
rînd norii şi-au descărcat po- lul aluvionar, surpătura, mu dezvoltări a acestei activităţi.
tată pe poditură. Treabă grea. tat lucrării — 7 zile. ordine. Cind au consultat insa largi co m p etiţii de m ase. să intro'ducă şi să
e drept, dar ce nu se poate ?
y vara. Oamenii priveau ingri- Avea în grupă oameni de nă Cine să facă străpungerea ? hărţile de abataj, Vereş Mar ex tin d ă în to a te în trep rin d erile g im n a stica de
dejde, tot unul şi unul, cu producţie, care s-a d oved it a fi un m ijloc e f i
1 jorali apele umflate ale pinu care trecuse el peste greutăţi Conducerea sectorului s-a gîn- tin şi ai lui, au văzut că lu U n iu n ea de C ultură F izică şi Sport este ch e
lui, torenţiî care spălau dealu şi mai mari. dit la Bria. Mai avusese omul crurile nu se prezintă chiar cien t pen tru reeonfortarea şi în tărirea să n ă tă m ată să d ezvolte con tinu u rela ţiile sp ortive in
rile şi aduceau la vale, o dată sarcini asemănătoare şi le du atît de simplu. Suitorul urma tern a ţio n a le, con trib u in d a stfe l la în tărirea p rie
Şi după 48 de ore, aşa cum sese pe toate la bun sfirşit cu să taie diagonal un suitor ţii oam en ilor m uncii. D ezvoltarea con tin u ă a te n ie i d in tre p oporul rom in şi p o p o a rele ce lo r
cu pietrişul şi pămîntul clisos, promisese, Sorescu a dat ava cinste. vechi, rambleiat manual şi, la lte ţă r i, In in te r e su l m e n ţin e r ii şi c o n so lid ă r ii
gălbui, al dealurilor. Şi în a ria gata.. Lucrul în abataj pu ed u caţiei fizice şi sportului de m ase cere fo lo p ăcii în lum e.
tea începe.
treia zi s-a întimplat buclucul. — Ne-om strădui tovarăşe după toate probabilităţile, in sirea cît m ai raţio n a lă şi o m ai bună îngrijire
\ Apa a pătruns în abataj, în *** inginer. Să vorbesc cu ortacii, suficient tasat.
a p u tern icei baze m ateriale de care d isp u n e
Ioan Bria este miner de pri să chibzuim o lecuţă. Cred că Sarcina era să se execute m işcarea sportivă.
culcuşul fals al stratului III, ma clasă. I-a mers vestea pînă om izbuti — răspunse şeful de suitorul în termen, scurt bi C om itetu l C entral al P artid ulu i, C onsiliul de
hăt-departe, în toată Valea S tat şi C onsiliul de M iniştri al R ep u b licii P o p u
aducind, perfidă, pietrişul. Jiului. Atunci însă, cină a stră In v ed erea c r eşte rii n iv e lu lu i a c tiv ită ţii în lare R om ine îşi exp rim ă con vin gerea că m işca -’
tv — Ce ziceţi, fain rambleu — puns galeria, s-a întrecut pc rea sp ortivă işi va îm b u n ătăţi n eco n ten it a c ti
sine. Era chiar în prima zi a brigadă. neînţeles, să nu se scape ram to a te dom eniile sportului de perform anţă tre v ita te a , a d u cin d un a p o rt to t m ai în sem n a t la
încercă unul dintre oameni să lui decembrie, anul trecut. Din bleu din suitorul vechi in ¦tim d ezvoltarea arm on ioasă şi călirea fizică a c e tă
glumească. abatajul cameră nr. 1, stratul Ortacii — 'Aristide Lefter, pul săpării, să nu se producă b uie să se d ep un ă o in ten să m un că organ izato ţen ilo r ţă rii n oastre, la ridicarea con tin u ă a
Gavrilă Pop. Ioan v. Pop. şi avarii. Greu. Trebuiau încor n iv elu lu i sp ortu lu i de p erform an ţă, la creşterea
iţ* Glumă amară. fără nici. un 3, blocul IV, trebuia să se ex ceilalţi, s-au declarat de rică pentru ca a so cia ţiile şi cluburile sp ortive prestigiului sp ortiv ai R ep ub licii P op u lare R o
tragă 1.700 tone cărbune, can acord. Şi chiar în aceeaşi zi date toate forţele, mărită m in e ; va co n trib u i şi m a i m u lt la d ezvoltarea
iii ecou. Muierii priveau avaria, titate care, oricum, atirna des au început munca. Că oame atenţia (o mică greşeală şi să creeze şi să a sig u ie d ezvoltarea arm onioasă
tul de greu în balanţa planu nii au lucrat zi şi noapte, că accidentul era gata), trebuia
ti! cintăreau în gînd timpul ne- lui lunii respective. şi-au organizat perfect m un dat zor pentru a nu se pierde a tu tu ror ram u rilor sportive* să d esfă şo a re o a c ti
!j! cesar pentru reannare, pentni ca, că au folosit fiecare m i v ita te su sţin u tă de ed u ca re şi instruire sp o rtiv ă
j(ţ evacuarea materialului surpat. Pentru a putea extrage însă nut din plin. nu că n-ar conta, producţia.
acest cărbune, trebuia rezol In termenul stabilit lucrarea a unui num ăr to t m ai m are de tineri în zestraţi
vată problema aprovizionării
!jţ Era de lucru din greu. Dacă cu lemn a abatajului. 'Aceas cu ca lită ţi corespunzătoare cerinţelor sportului
J(i atunci ar fi spus cineva că in ta, prin străpungerea unei ga dar interesează mai puţin, in a fost terminată în cele mai de în a ltă ca lita te , să se com b ată cu m ai m u ltă în rindul tin e re tu lu i a sp iritu lu i de co lectiv , a
lerii direcţionale la cota 740. teresează mai mult. faptul că ¦ bune condiţii. Atacarea feliei disciplinei, a cu raju lui şi voin ţei de a in frin ge
4ţ(i 48 de ore avaria va fi lichi Lucru greu de făcut, avlnd în h o t ă r îr e m a n if e s t ă r ile n e g a t i v e —- r ă m ă ş iţ e a le
dată, ar fi fost privit ca unul vedere lungimea¦ galeriei —¦ în ziua de 7 decembrie W următoare a abatajului s-a fă
iii venit din altă lume. ora 13, străpungerea era efec cut la timp, fără a se pierde in flu e n ţe i b u rg h eze în sp o rt, cum sîn t v e d e orice g reu tă ţi în a tin g erea ţelu lu i propus,, a
if tuată. In aceeaşi zi, din aba producţie. en tu zia sm u lu i şi eroism u lu i în m u n că, a h o tă
Şi a spus-o Sorescu.. Oame tism ul, ten d in ţele spre profesionism , sp iritu l e x rîrii de a p u n e to a tă c a p a c ita te a creatoare în
nii l-au privit miraţi, ştiau ei slu jb a în tă r ir ii. şi înfloririi p a triei n oastre so
ii clu siv ist d e club, care Se m ai în tîln esc uneori
i! că Sorescu nu obişnuieşte să taj au fost extrase primele * în d iferite ram uri a le sp ortu lu i nostru. T reb uie
!1* arunce vorbele în vînt, dar tone de cărbune. Toate acestea s-au întim stu d ia te cu a ten ţie şi fo lo site p e scară largă e x cia liste, a ca u zei p rogresu lu i şi p ă cii în lu m e a
în treagă — trăsături de caracter sp ecifice con
!1* acum parcă sărise peste cal rtr plat la Uricani. Mina Uricani stru ctorilor socialism u lu i şi com unism ului.
u Trebuia atacată ultima ban este fruntaşă pe Valea Jiului- p erien ţa b u n ă a asociaţiilor sportive, club urile-
tj- Era greu, tare greu. că deasupra orizontului 640, Constantin Sorescu, Ioan Bria şi sp ortivilor noştri fru ntaşi, m eto d ele cele m ai
jji Constantin Sorescu cintărise în abatajul cameră nr. 3. stra şi Martin Vereş sînt fruntaşi a v a n sa te fo lo site în a lte ţări, p en tru a asig u ra Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Romîn
ţii insă bine lucrurile. ZOna ava- tul 3. blocul IV. Pentru aceas ai minei Uricani. creşterea ca lita tiv ă a p regătirii m u ltila tera le şi
\\[ riată, lungă de vreo 12 metri, de sp e c ia lita te a sp ortivilor din to a te d om en iile
ta era necesar să se execute A. JU R C A Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri
al R. P. Romine
ijL r — sportului de perform anţă.