Page 83 - 1962-02

IIR'DMüE pTG IM FSM Ü Etfî
_ I A B iB T Â T llE E D lT îlB A iE BE LA SÂTg
j ü g o b p j ga WJ sa, ca ro B3 ta ça tza essai «sa esp şea ss bss s ea !s ra e h k ® r a s !33 t a a a wp b i aa sa s a »
P ropagandei ştiinţifice
to a tă atesitia
(A ctiviştilor cu ltu ra li de la sa ­
te le revine, p rin tre altele o sar­
cin ă d eoseb it de im p ortan tă : de
a o rgan iza la căm in u l cultural
cit m ai m u lte acţiu n i m enite să
ducă la răsp în d irea cu n oştin ţe­
lor ştiin ţific e în rîn d u rile co lec­
tiviştilor. A preciind cum se cu ­
vin e im p o rta n ţa acestei sarcin i,
con d ucerea căm in u lu i cu ltu ral
din co m u n a D obra, ra io n u l Ilia,
şi-a p rop u s în p lan u l de m un că
organ izarea u nu i ciclu de co n fe­
rinţe pe tem e ştiin ţifice. In acest
scop, colectivu l de con feren ţiari
a ales ca tem a tică g en era lă a ci­
clulu i exp licarea ştiin ţifică a fe ­
n om en elor n atu rii şi p rezen tarea
u ltim e lo r cu ceriri ale ştiin ţe i în
d iferite dom enii. A poi, în fu n c­
ţie de tem atică s-a stab ilit su ­
b iectu l fiecărei con ferinţe, p re­
cu m şi ziu a ex p u n erii lui. L a în ­
cep u tu l lu n ii ian u arie a fo st ex ­
p u să prim a con ferin ţă d in ca­
d ru l a c e stu i c ic lu in titu la tă „Cî-
tev a cu n o ştin ţe d esp re U nivers,
sistem u l solar şi P ăm îrit“ . Au
u rm a t în con tin u are, săptăm â­
n al, altele'i’ „Form a şl d im en siu ­
n ile F ăm în tu lu i“, „Cum au evo­
lu at con tin en tele şl ocean ele“,
„Cum a ap ăru t viaţa p e P ă ­
mânt", „V rem ea şi p reved erile e i“
etc. A ceste con ferinţe, exp u so
de către cad re d idactice de sp e­
cialitate, pe în ţelesu l tuturor,
în soţite cel m al adesea de p lan ­
şe, schem e şi hărţi, au stîrn it
un viu in teres în rîn d u rile co ­
lectiviştilor. In lu n a m artie u r­
m ează să fie exp u se con ferin ţe
leg a te de cele m ai actu ale cu ­
ceriri ştiin ţifice ca „O m ul a p ă ­
tru n s în C osm os“, „D esp re en er­
g ia a to m ică “ şi a ltele. .Sugerăm
în să în sp ecial la exp u n erile p ri­
vin d fen o m en ele ce au loc în n a ­
tură (p rod u cerea p loii, a vîn tu -
lui, a fu lg eru lu i etc .), să fie fo ­
Cînd înţelegi immu maşinilor...
Inovatorii siderurgişti Jvu/ne-
doreni au început noul an cu
bune rezultate. In majoritatea
cercurilor care îşi desfăşoară
activitatea în secţiile mari ale
combinatului au prins viaţă
primele inovaţii şi perfecţionări
tehnice. La cabinetul tehnic au
fost propuse şi înregistrate în
medie aproape două inovaţii
pe zl. Faptul vine să întăreas­
că hotărirea inovatorilor de a
întrece recordul obţinut in
cursul anului trecut. In ce con­
stă recordul lor? S-au aplicat
367 de inovaţii şl perfecţionări
tehnice cu o eficacitate econo­
mică de peste 18 milioane lei,
cuprinse de acum in post-cal-
cule. Făuritorii acestora pot P
găsiţi la bateriile de cocs, la
furnale, oţelării şi laminoare.
Lor li se adaugă mulţi din cel
care asigură bunul mers al
agregatelor — lăcătuşi, electri­
cieni şi apaduetieri.
Cornel Pleşa, este un inovator
din rîndul celor care lucrează
la întreţinere. E maistru sudor
la laminorul de 800 mm. şi se
numără printre cei mai harnici
inovatori din combinat. In fişa
personală de la cabinetul teh­
nic am găsit cuprinsă toată ac­
tivitatea sa ăe inovator. Anul
trecut, 15 inovaţii ale sale au
fost aplicate în producţie. Toa­
te sînt preţioase. Nu numai
pentru că ele aduc combina­
tului economii in valoare de
circa 900.000 lei, dar au contri­
buit şi la rezolvarea unor pro­
bleme importante din secţia
laminoare, unele aplicindu se
şi la alte secţii.
Pentru a sta de vorbă cu el,
a trebuit să-l căutăm în toată
secţia la cuptoarele adinei, u n d e
se încălzesc lingourile, la liniile
de laminaref la cuptorul cu
propulsie, peste tot. După un
timp aflăm că este la ajustaj,
acolo unde barele de oţel .fac
un ultim popas înainte de a
pleca spre uzinele prelucrătoare.
Discuţia cu maistrul Pleşa se
înfiripă foarte uşor, mal ales
cînd este vorba despre tehnică.
Cu şapca ridicată tinereşte,
deasupra frunţii, te priveşte
deschis, prieteneşte. E gata să
povestească tot ce ne intere­
sează dar... după-amiază, cînd
se termină serviciul. Nici unde
ca la laminoare, ne spuse el,
timpul nu este atlt de preţios.
Totuşi, dacă nu avem ntm’lc
împotrivă, il putem însoţi prin
secţie şi din mers ne. va spune
lo site exp erien ţele ştiin ţifice. L u­ A l. V oitin .
crul este p osib il d eoarece la b o ­
ratoru l Ş co lii de 8 an i din lo c a ­
lita te d isp u n e de su b stan ţele
ch im ice şi ap aratura necesară.
E xp erienţele ştiin ţifice vor com ­
p leta co n ferin ţele, le vor da un
caracter şl m ai con vin gător.
D ar, n u m eroaselor problem e le ­
gate de propaganda ştiin ţifică
la sate, ciclu l de con ferin ţe, sin ­
gur, nu va p utea face faţă. C on­
ducerea căm in u lu i cu ltu ral va
trebui pe viitor să organ izeze şi
alte acţiu n i in teresa n te ca spre
exem p lu seri de în treb ări şi ră s­
punsuri pe tem e ştiin ţifice, con ­
cu rsu ri „C ine ştie ră sp u n d e“ ,
p rezen tări de b roşu ri din co lec­
ţia S.R .S.C ., să in v ite în co m u n ă
b rigad a ştiin ţific ă etc. La c ă m i­
n ul cu ltu ral din D obra ex istă
toate p osib ilităţile p entru aceas­
ta. R ăm âne d oar să se p u n ă în
p ractică.
V. C H IŞ
La căm in ul cultural din satu l R eia, raionul H aţeg, nu se poate
desfăşura activitatea cultu ral-cducativă în bane condiţiuni d eo a ­
rece în fiecare an, din lu n a iu lie şi piuă la m ijlocul !unii fe­
bru arie, a ic i sîn t d ep o zita te cere a le . De.şi te s iz a lă de a c e s t lucru,
se cţia de în v ă ţă m în t ş i cu ltu r ă a S fa tu lu i popular ra ion al nu a
luat m ăsurile necesare.
— în tin d eţi, fraţilor, bine h o r a ! F ără team ă ! V edeţi doar
şi voi că au trecu t a titea lu ni de cînd sin tem aici şi to t nu ne
c o n t u r b ă n i m e n i 1 ?i
cite ceva din munca inovato­
rilor.
Aproape jumătate din cei 45
de ani ai săi, maistrul Cornel
Pleşa i-a petrecut in combinat.
Fecior de ţărani săraci, a pă­
răsit ăe tînăr satul natal, pier­
dut undeva in Ţara Moţilor.
Şi-a dat seama că după elibe­
rarea patriei viaţa va intra pe
un alt făgaş. Majoritatea cim-
penilor făureaţi ciubere şi ple­
cau hoinari prin ţară să le vin-
ăă pentru porumb şi griu. El
însă se simţea in stare ăe mai
mult. Şi in anul 1945 a plecat
la Hunedoara, angajîndu-se in
combinat. ’A învăţat meseria de
sudor. De ce asta şi nu alta,
nu poate spune precis, cum
nu-şi aduce aminte nici cînd
a făcut prima inovaţie.
— E cam mult de atunci —
răspunde maistrul Pleşa. îmi
aduc aminte însă, că ea s-a
aplicat aici, la laminor, unde
lucrez de 12 ani. Eram tînăr,
vroiam să cunosc totul, cerce­
tam atent, cu curiozitatea celui
venit din sat, fiecare agregat,
fiecare maşină. Abia cînd le-am
înţeles pe deplin inima, miş­
cările', rai-am. dat seama că teh­
nica este pasiunea mea cea
mai mare. Am început să ci­
tesc unele cărţi legate ăe me­
seria de sudor, pentru că aveam
multe idei, dar nu le puteam
explica. Eram ca un copil care
vroia ceva, dar nu putea vorbi,
nu ştia ce să ceară...
Mergea cu paşi domoli, se
oprea pentru puţin timp acolo
unde credea că este nevoie ăe
ajutorul său. Din vorbă In vor­
bă, am ajuns în dreptul caje-
Icr. La mică distanţă lucrează
şi ciţiva sudori. Cîteodată,
cînd ţagla de oţel trecînd prin
cajă se crapă la capăt, sudorii
vin pe platformă şi o taie. Aici
se aplică una din inovaţiile mai­
strului Cornel Pleşa; la tăie­
rea metalului se foloseşte ga­
zul ăe cocs, inlocuinău-se com­
plet carbilul. Aceasta, împreu­
nă cu „îmbinarea valţurilor ăe
la caja degrosesoare prin sudură
electrică„Recondiţionarea tre­
flelor ăe la cilindri de laminor"
sînt cele mai apreciate şi valo­
roase creiaţii ale inovatorului
Cornel Pleşa.
Ne-am luat rămas bun de la
însoţitorul nostru, dar nu îna­
inte de a stabili o nouă vizi­
tă ; de data aceasta insă, acasă
la maistml Pleşa. La plecare,
P re g ă tiri
!pesifr&s concurs
L a C asa de cu ltu ră „M ihall
E m in escu “ d in oraşu l B rad cele
două form aţii de teatru repetă
cu sîrg u in ţă p iesele „O am enii în ­
vin g“ şi „O am eni care ta c“ de
A rtiştii am atori se străd uiesc
să p u n ă cit m ai bine în valoare
m esaju l fiecărei p iese iar n iv e­
lul de in terp retare să coresp u n ­
d ă exigen ţelor.
s ă t e s ilie s 0
Z ilele trecu te două b rigăzi
ştiin ţifice, în com p on en ţa cărora
au in tra t in gin eri agronom i, m e­
dici, p rofesori, ju rişti, s-au d e­
p la sa t în sa tele O cişov şi Pri-
h od işte unde au răspu ns la n u ­
m eroase în treb ări. L ocu itorii a-
eestor sate au so licita t ca şi pe
viitor b rigăzile ştiin ţifice să-i v i­
ziteze.
I. P îîîV A
corespondent
am rugat pe un tînăr lami-
nator să ne spună unde l-am
putea găsi pe secretarul orga­
nizaţiei de partid. Vroiam să
aflăm ceva şi din activitatea
comunistului Pleşa.
— Abia adineaori v-aţi des­
părţit de dumnealui, ne-a răs­
puns tînărul. Secretarul orga­
nizaţiei de partid de la lami­
norul nostru este tovarăşul
Cornel Pleşa.
MIRCF.A NEAGU
La clubul „Siderurgistul“
Planul de activitate trebuie
respectat întocmai
In fiecare lună, în m arile în tre­
prinderi se iv esc problem e noi legate
de procesul de producţie, care se cer
rezolvate fără am înare, cu pricepere
şi prom ptitudine. C olectivele de m un­
citori, in gin eri şi teh nicieni contribuie
cu p asiu n e la rezolvarea lor, în su ­
fleţiţi d e c o n ştiin ţa c ă s u c c e se le lor
pe tărîm eco n o m ic sîn t o părticică
din m area operă să v îrşită de în tregu l
popor sub conducerea partidului pen­
tru rid icarea pe o trea p tă n o u ă a p a­
triei so c ia liste .
La cu ltivarea p asiu n ii faţă de m un­
că, la stîrn irea in teresu lu i pentru tot
ce-i nou în şiiin ţă ş i teh n ic ă , Ia s t i­
m ularea spiritului inovator, la rea liza ­
rea sarcin ilor puse în faţa acestora
de către partid, clu b u l are un rol
im portant în v ia ţa întreprinderilor.
D e aceea, colectivele de conducere
ale acestor unităţi cu lturale trebuie să
aibă m ereu în atenţie cunoaşterea
adîncă a preocupărilor principale ale
celo r ce v in la club. F ă ră o c u n o a ş­
tere aprofundată a acestui fapt, su cce­
sul acţiu nilor in clu se în planurile de
m anifestări p olitico-educative, nu este
garantat.
L a sfîrşitul lunii ianuarie, în zia ­
rul „D rum ul so cia lism u lu i“ a apărut
nn articol in titu la t: „ S ă ajutăm ţ e
oţelari în obţinerea unor noi m ărci
de oţeluri“, în care se critica in su ­
ficienta legare de via ţă a program e­
lor clubului „ S id eru rg istu l“ din H u­
nedoara. In m od sp ecia l articolul cri­
tica con d u cerea clu b u lui pentru lip sa
de preocupare faţă. de sprijinirea m un­
cii oţelariior.
 nalizînd c o n ţin u tu l a r tic o lu lu i
am intit, la in d ica ţiile com itetu lu i de
partid al G .S.H ., cu sp rijin u l com i­
tetului sin d icatu lu i şi al com itetului
U .T.M ., co n d u cerea clu b u lui „S id eru r-
g istu l“ şi-a alcătuit pe luna februa­
rie un p rogram de m a n ifestă ri la pri­
Nr. 2229
Zootehnia — sursă de
mari venito băneşti
A lături de cu ltu ra cerealelor şi
viticultură, creşterea an im alelor
rep rezin tă u n a din p reocu p ările
n oastre de seam ă. C onvinşi din
p rop rie ex p erien ţă că sectoru l
zootehn ic este o su rsă p erm a­
n en tă de m ari ven itu ri băneşti,
noi am m ărit an de an efectivu l
de a n im a le p ro p rieta te o b şte a s­ d eoseb i p e sea m a reţin erilo r din
că. P en tru v a lo rifica rea d ep li­ p ră silă proprie.
n ă a co n d iţiilo r p e ca re le avem ,
ţin in d sea m a de sa rcin ile tr a sa ­ sfîrşitu l an u lu i la su ta de h ec­
te de p a r tid , am c r e a t şi d e z v o l­ ta re c ite 41 b o v in e , d in ca re 20
ta t în cad ru l g o sp o d ă riei acele vaci şi ju n in ci, 121 ovin e şi vom
ferm e de an im ale care s-au d o­ creşte cite 65 p orcin e la su ta de
v ed it a fi cele m ai ren tab ile. A st­ h ectare teren agricol. L a fin ele
fel, la sfîrşitu l an u lu i trecu t d e­ an u lu i vom m ai avea şi o m atcă
ţin e a m în p r o p r ie ta te o b şte a sc ă de 1.000 d e p ă să ri.
265 b ovin e, din
care 120 vaci de
lap te şi juninci. p ţ „ ă [ a s f f r ş i t u l o iU tlu i m ale P resu p u n e
5RQ96R mo vninn be cşii uu nn „
n u m ă r în s e m n a t HI f ICCüre G. Â. C.
de p orcine. 40 bovine, 60 porcine ja r e în d e s t u lă ­
F olosin d cu . 100 ovine la suta de ha.
c h ib z u in ţă e r e- Şt
d itele acordate
de sta t şi fo n d u ­
rile p rop rii ale g o sp od ăriei, in
a n u l 1961 am c u m p ă r a t 36 v a ci
de la p te şi 55 viţele. D e a se m e­
nea am reţin u t în tregu l efectiv
de a n im a le tin e re p ro v en ite din
p ră silă p rop rie a g o sp o d ă riei şi
recu n oscu te p en tru p rod ucţie.
C olectiviştii n oştri au acu m u ­
la t o b o g a tă ex p erien ţă în cr eş­ şu n e vom ex e cu ta lucrări de
terea an im a lelo r şi a p ro d u c ti­ în treţin ere şi o vom în grăşa.
v ită ţii lor. D a to r ită a ce stu i fa p t,
am a v u t p o sib ilita te a c a în an u l
trecu t să livrăm sta tu lu i pe bază
de contract m ari can tităţi de
produse an im aliere. V en iturile
realizate de gosp odărie de pe u r­
m a c r e ş t e r ii a n im a l e lo r , s - a u d e c o n t r a c t 2 6 0 .0 0 0 1. la p t e ,
rid ic a t la 596.574 lei.
N oi am tras în văţăm in te p re­
ţioase din cele d iscu ta te la C on­
sfătu irea pe ţară a ţăran ilor co ­
lectivişti. în d eoseb i, n e-am op rit
asu p ra recom an dărilor fă cu te de
com isia p en tru creşterea an im a­
lelor. D esp re ex p erien ţa m ultor liza de p e urm a creşterii b o­
g o sp o d ă rii c o lec tiv e fr u n ta şe în vin elor, 456.320 lei, de la fe r ­
creşterea an im alelor n e-a vorbit
şi în g rijitoru l-m u lgător Sim ion
U skat, care a p a rticip a t la C on­
sfătu ire. C onvinşi de avan tajele
pe care le are g o sp o d ă ria prin
d ezvoltarea sectoru lu i zootehn ic,
co lectiv iştii, au h o tă r it să m ă ­ vom întări p uterea econom ică
rim efectiv u l an im alelor — p ro ­ a gospodăriei colective, vom
p rietate obştească.
Am lu at cu n oştin ţă cu m u ltă
în su fleţire de in iţia tiv a p orn ită
d e c ă tr e G .A .C . d in sa tu l B a lo -
m ir, de a creşte in a cest an cite
40 de b o v in e, din care 20 d e v a ci
şi ju n in ci, 100 de ov in e şi 60 de
p orci la su ta de ha. A lăturînd u-
-.7SÎ-
Bsne a r fi d a c ă ..,
...A gen ţia de v o ia j A lba Iulia şi-a r
schim ba program ul de distribuire a abo­
n a m en telo r d e că lă to rie pe G .F.R . P ro ­
gram ul actual — între orele 8-14 —
ob ligă sala ria ţii să plece după ele în
tim pul serviciu lu i (G R IG O R E B IR SA N ,
c o r esp o n d e n t).
...S fatu l popular o ră şen esc B rad ar
în făp tu i propunerea cetă ţen ilo r de a pie-
trui strad a O bor pe o porţiune , de cir­
ca 100-150 m. A stfel, strad a ar putea
fi m ai p racticabilă (I. B R A D E A N U —
c o r esp o n d e n t).
ma vedere corespunzător. A cest pro­
gram a fost orientat în special spre
tratarea unor tem e privind a ctivi­
tatea oţelariior de la O .S.M . II şi
cuptoarele electrice. D intre cele 22 de
acţiuni ale clubului, 6 au fost p rogra­
m ate pe tem e ştiin ţifice tratînd su ­
biecte la ordinea zilei din dom eniul
m uncii in ginerilor şi tehnicienilor oţe-
lăriilor G .S.H . şi 3, v izio n ă ri co lectiv e
de film e teh nico-ştiin ţifice, cu a s­
pecte din experienţa creării de noi
Pe urmele
materialelor publicate
m ărci de oţeluri in U n iu n ea S o v ie ­
tică, R .S . C eh o slo v a că , R .D . G er­
m ană etc. D eo seb it d e v a lo ro a să s-a
anunţat iniţiativa organizării unui
sch im b de ex p erien ţă cu o ţelă rii de la
O .S.M . II pe t e m a : „P reocu p area
colectivu lu i de oţelari pentru îm b u ­
nătăţirea calităţii oţelului şi elabo­
rarea de noi m ărci de oţeluri“.
C a form e care puteau fi Intere­
sante, de atragere a sid erurgiştilor
Ia c lu b u l lo r, m a i p ot fi m e n ţio n a te
cele cîteva seri înch in ate fruntaşi­
lo r în p r o d u c ţie , ‘e c e n z ia c ă r ţ ii „ F ie r ­
be o ţe lu l“, în tîln iri a le tin eretu lu i cu
m uncitorii v îrstn ici etc. P entru m obi­
lizarea la club a unor categorii cit
m ai la rg i de m uncitori, planul de
activitate a cuprins şi acţiuni m enite
să contribuie la m obilizarea lor pen­
tru d ucerea la bun sfîrşit a sa r c i­
nilor ridicate de producţie. A stfel,
peniru furnalişfi s-a program at pre­
gătirea sim pozionului „N outăţi în ela­
borarea fo n te i“, p entru fu rn alişti şi
la m inatori, seri în ch in a te fru n taşilor
în producţie, iar pentru tineretul din
în treg com binatul m ai m ulte serate
pe tem e cu lturaj-ed u cative, cum ar
ne acestei in iţiative, ne-am p ro­
p us să realizăm şi ch iar să d e­
p ăşim ob iectivele stab ilite.
 nalizînd tem ein ic p o sib ilită ­
ţile pe care le are gosp od ăria,
organ izaţia de p artid a in d icat
con siliu lu i de con d ucere să sp o ­
rească num ărul d e an im ale în ­
In a ce st fel, vom d eţin e p în ă la
C reşterea efec­
tiv u lu i de ani-
* cşii oacsiirgmurrcai vrpeaa nu
nei baze fura­
to a re, p recu m şi
a unor adăpos-
- ------------------ t u r i t r a i n i c e şi
igien ice.
D e a ceea , în afara celor 100
ha. cu trifoi, 99 ha. cu fin aţ
şi 40 ha. cu . secară furajeră,
m ai cu ltiv ă m în a ce st an 50 ha.
cu porum b siloz, 20 ha. cu sfe ­
clă furajeră şi 40 ha. cu p o­
rumb furajer în m irişte. P e p ă ­
F ără îndoială, că, od ată ou
d ezvoltarea sectorului zooteh ­
nic, vor spori şi v en itu rile b ă ­
n eşti a le gospodăriei. In acest
an vom livra sta tu lu i pe bază
8.370 kg. ca rn e de porc, p este
10.000 kg. ca r n e de vită , o în ­
sem n ată c a n tita te de lin ă şi
lap te de oaie, precum şi pro­
duse avicole în valoare de
24.000 lei. G osp od ăria va r e a ­
m a de p o rc’ 75.330 lei, iar de
Ia o v in e 9 1 .8 8 8 le i. S îr îte m h o -
tăriţi să depunem to a te efo r­
turile pentru în făp tu irea an ­
gajam en tu lu i luat. In acest fel
asigura o creştere con sid erabilă
a nivelului de trai al co lec ti­
v iş tilo r .
IOAN B1A
se creta ru l o r g a n iz a ţie i P .M .R .
KRAMP1JI.T7 IOAN
p r e ş e d in te le G. A C. clin C lin ic
...C on d u ceF ca I.G .O . G ălan ar lua
m ăsuri de reparare a reţelei electrice
de pe strad a „30 D ecem b rie“. In felul
acesta, cetăţen ii nu vor m ai fi puşi
în situ a ţia de a nu avea curent-elcctric
zile în şir. (U n gru p de cetă ţen i).
...P e şan tieru l de con stru cţii din V u l­
can s-ar m anifesta m ai m uftă grijă faţă
de depozitarea şi p ăstrarea m ateriale­
lor. A cum sîn t a ru n ca te p este tot b u ­
toaie de bitum , tom b eroan e, sc h e le meta^
lice etc. (I. A R A M A , — corespondent).
fi c e a in titu la tă „ C in ste a d e a fi
b r ig a d ie r al. m u n c ii p a tr io tic e “.
D eşi, din cele relatate m ai su s, s-ar
putea d educe că în luna februarie
a ctivitatea clubului „ S id e r u r g istu l“
din H un ed oara s-a îm bu n ătăţit în
ceea ce priveşte leg a rea de proble­
m ele producţiei şi • în sp ecia l a celor
din dom eniu l m uncii oţelariior, nu
se poate afirm a că în a cea stă pri­
v in ţă con d u cerea clu b u lui a făcu t tot
ceea ce se cerea.
E ste cu totul de n eîn ţeles de ce
s-au ab an d on at de către club acţiuni
im portante in clu se în p rogram cum
a fost sim pozionul întitulat „Sarcin ile
C .S.H . peniru trad ucerea în viaţă a
D ir e c tiv e lo r G.G. a l P .M .R . cu p ri­
vire la c a lita te a p ro d u selo r“, care
tiebuia organ izat, cu sprijinul con­
ducerii com b inatu lu i în că la înccpu-
. tul l u n i i ! D e ce n -au a v u t lo c o s e ­
rie d e alte a cţiu n i cum ar fi „S ea ra
lam in atoru lu i fru ntaş“, p la n ific a tă
pentru 3 februarie şi în tîln irea e le­
vilor an u lui I din cadrul Ş co lii pro­
fesionale cu un grup de vechi m un­
citori din G .S.H ., p lan ificată pentru
data de 5 februarie, precum şi alte
acţiuni cu ltural-ariistice im portante
de a cest fel ? I
F aţă de aceste în călcări ale pro­
priului program , con d u cerea clubului
„ S id eru rg istu l“ d'n H u n ed oara (tov.
M oldovan, D îa co n escu etc.), trebuie
trasă serios la răspundere de către
com itetul de partid şi sin d ica l din
G .S.H . A şa cum m un citoru l nu-şi
perm ite sub nici un m otiv să -şi în ­
calce îndatoririle de producţie, tot
aşa şi activiştii culturali trebuie să
m iliteze pentru buna reuşită a tu­
turor acţiunilor cu caracter politico-
eductaiv, preconizate în planul clu­
bului şi în sp ecial a celor leg a te di­
rect de rezolvarea unor problem e eco­
nom ice la ordinea zileL
IRIMIE STRAI)Ţ
25 FE B R U A R IE 1002
în tin su l p a tr ie i; 12,30 In terp reţi de m u ­
z ic ă u ş o a r ă ; 13,10 D e toate pentru toţi;
P R O G R A M U L 1 : 6,00 M u zică popu­ 14.05 M u zică u ş o a r ă ; 15,05 D in c o m o a ­
lară r o m în e a sc ă ; 6,30 M u zică u ş o a r ă ; ra fo lclo ru lu i n o stru ; 15,30 La şe ză 'o a -
7,15 © în tece şi m arşu ri sp o r tiv e ; 7,30 r e ; 16,10 C o n cert d e v a ls u r i; 16,45
D in v a lsu rile Iul W a ld te u fe ld ; 8,00 m is iu n e l i t e r a r ă ; 1 7 ,0 0 G în te c c d e lUţVtă
Ş c o a la şi V ia ţ a ; 8,30 G intă orch estra ale n eg rilo r din S ta tele U n ite a le A-
de m uzică populară „D oin a M oldovei" m ericli interpretate de H arry B clafon -
a F ila rm o n icii d e S ta t d in l a ş i ; 9,30 f e ; 17,40 N a tu ra o g lin d ită în cîn lccu l
T eatru la m icrofon pentru c o p ii: „ P ri­ p o p u la r ; 18,00 D in crea ţia co m p o zito ru ­
m a le c ţ ie " , a d a p t a r e r a d io f o n ic ă d e I. lu i G h era se D en d rin o; 18,45 O nouă in ­
M a r g u liu s ; 10,30 B u ch et d in m elod iile terpretă de m uzică populară rom în ească
com pozitorilor noştri de m uzică uşoară; la m icro fo n : cântăreaţa Irina M icu ţ;
11.00 F o rm a ţii a rtistice de a m atori din 19.05 „ M e lo d ii... m e lo d ii“ — în pro-i
B u c u r e şti; 11,30 V o rb eşte M o sco v a ; gram m uzică u şoară din ţări so cia liste
12.00 © în te c e ş i jo c u r i p o p u la r e de. p e in terp retată d e so liş ti r o m în i; 19,30 T e a ­
tru Ia m ic r o fo n : p rem iera „ U n iaz,,
şi o p oveste cu h a z “, adaptare radiofo
nică după com ed ia N a taliei G hcorghiu
20,33 G oncert de m u zică din op ere şi
o p erete; 21,15 M u zică de d a n s ; 22,30
M uzică de dans.
25 FEBRUARIE 1962
P R O G R A M U L I I : 7 ,2 0 M elo d ii popu-'
D E V A : P în ze p u rp u rii; H U N E ­ lare rom în cşti; 8,30 G lubul v o io ş ie i;
DO ARA : Salt spre g lo r ie ; PETRO ­ 9,00 M u zică u ş o a r ă ; 10,38 Jocu ri pop u ­
ŞA N I : S-a furat o b o m b ă ; D efi­ lare o lte n e ş ti; 13,40 G întă M a rg a reta
leul ; S IM E R IA : în v ierea (se r ia I-a ); P is la r u ; 14,30 G in c ştie c î ş t i g ă ; 16,00
ORA ŞT IE : Porto Franco ; G a rib a ld i; O a m en i şi f a p t e ; 17,25 M u zică u şoară;
A L B A IU L IA : D in toam n ă pînă în 19,30'M u zică de d a n s ; 21,30 A lbum de
prim ăvară ; C a z a c ii; S E B E Ş : R egele r o m a n ţe; 23,10 M u zică de d an s.
N ea p o lu lu i; B R A D : Ger se n in ; H A ­
ŢEG : D ouă vieţi (seria I-a şi a B U L E T IN E D E Ş T I R I : 7,00; 13,00;
I l - a ) ; L O N E A : G înd prim ăvara e 19,00; 2 2 ,0 0 ; 23,52 — 23,55 (p rogram u l
fie r b in te ; T E IU Ş : T racul unui actor; I) 7 ,6 0 ; 1 4 ,0 0 ; 2 0 ,0 0 ; 23,00 (p r o g ra ­
m u l I I ) ’.
ZLATNA : P oveste n o rd ică ; ILIA :
Leon G aros îşi caută- p rieten u l;
A P O L D U L D E S U S : A vionul plea- I e iă te n i!
că la ora 9.
valorificaţi
OUA
şi PASĂRI
prin
« -îta o a * * !
C © ® p S 8 'e 5 § 2 v ă ,
PEN TR U 24 ORE
Ea vă oferă
V rem e n esta b ilă cu cerul m ai m ult prefurî
noros. Vor m ai cădea precipitaţii sla ­ as©.
be, sub form ă de ploaie. Tem peratura
sta ţio n a r ă ; n oapica între m inus 1
şi m in u s 6 g ra d e, iar z i u a ' .între 0
şi 6 g rad e. V înt potrivit din nord,
cu rotaţii din su d -est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vrem e schim bătoare cu cerul noros
şi tem peratura în uşoară creştere.
Deţinători de oi!
încheiaţi contracte de lîna cu sfatul
prin unităţile D.C.A.
A stfel veţî fi scutiţi de cote d e
I î n ă pe anul 1962, p r i m i n d
t o t o d a t ă preţuri a v an tajo ase,
STAŢIUNEA OE MAŞINI Ş! TlâOTSASE
-0 E—
angajează:
In g in er agron om
T eh n ician a gron om
C o n t a b i l i (mm! pentru S.E.T. Orăş-
tle şi imul pentru secţia Haţeg)
TsBsiet©fioIşd;I c a l i f i c a ş i
M a g a z io n e r i pentru secţia Haţeg
Condiţiile de salarizare sînt cele pre­
văzute de nomenclatoarele în vigoare
f a b r ic a c h im ic a p r a ş t ie
Vinde din stocuri supranormative
(fără repartiţie):
MATERIALE CHIMICE : coloranţi organici, Hacfie-
lifă praf, aminoplast, praf, grundari şi diluanfi
reactivi, silisagef, reactivi pentru laborator, azo-
fat de sironfiu, oxa/af de sfronfiu efc.
MATERIALE METALURGICE i tablă subţire pentru
construcţii mecanice, sîrme de diferite dimensiuni
şi calităţi, organe de asamblare, electrozi, curbe
şi fitinguri, burghie şi freze de diferite dimensiuni,
ţevi şi fitinguri din P. V. C. pentru instalaţii, tablă
cositorită de 0,26 mm. etc.
MATERIALE DIVERSE: pîslă de diferite dimensiuni,
minereu de mangan, materiale electrice etc.
Pentru inform aţii suplimentare, solicitanţii se
pot adresa la serviciul de aprovizionare al între­
prinderii.