Page 84 - 1962-02

Mr. E m
V I A Ţ A DE P A R T I D
Organizaţia de bază şi viitorul
gospodăriei colective
G ospodăria a g rico lă co lectiv ă »O go­
rul nou “ din B oşorod , raion u l H a ţeg , a
lu a t fiin ţă ab ia în urm ă cu cin ci luni.
La fel de tînărâ este şi organ izaţia de
partid, co n stitu ită la scurtă v rem e după
in au gu rarea colectivei. Gu toată tin ere­
ţea, com u n iştii de a ici şi-a u d o v ed it din
plin m atu ritatea în rezo lv a rea proble­
m e lo r c e Ii s e p u n în fa ţă . Ş i c îte p ro ­ bază a recom andat consiliului de con ­
b lem e nu se ridică în faţa un ei o rg a n i­
za ţii de partid dintr-o tîn ără g o sp o d ă rie
c o le c tiv ă ! E a trebuie să fie a ceea care,
dînd d ov a d ă de orientare, de m atu ri­
ta te politică, de sim ţ practic, să o rien ­
teze chiar d e la în cep u t m un ca co lecti­
v iştilor spre d ezvoltarea gospodăriei,
înd eoseb i a sectoarelor pentru care
sîn t create cele m ai bune condiţii. Gu un
cuvînt, o rg a n iza ţiei d e partid îi revine
în prim ul rînd sa rcin a să se preocupe
de viitorul gosp od ăriei şi al c o le c t iv i
iilo r .
C e a făcut în a cea stă direcţie orga­
n iza ţia de partid din g o sp o d ă ria co lec­
tiv ă din B oşorod ?
în c ă d e la p rim ii p a şi pe ca le a a g r i­ de con stru cţii pentru ad ăp ostu ri. T o v a ­
culturii so c ia liste , com u n iştii d e a ici
şi-au dat seam a că num ai un consiliu
de con d u cere form at din m em bri şi c a n ­
d id aţi de partid, din oam en i de n ă d ej­
de, buni- g o sp o d a ri, stim a ţi d e c o le c ti­ V işa să se ocupe de lucrările de zidărie.
v işti, este in sta re să con d u că g o sp o d ă ­
ria sp re o d ezv o lta re rapidă, p u ternică.
Tocm ai de aceea, ei au recom andat adu­
n ării g en era le a co lectiv iştilo r ca în
con siliu , şi b rigadieri să a lea g ă num ai
astfel de oam eni. O rgan izaţia de bază
nu s-a oprit aici. F ieca re m em bru şi
ca n d id a t d e partid a prim it sarcin i
precise în cadrul gosp od ăriei. D e a se­
m en ea, m em brii biroului răspund de
anum ite sectoare de activitate.
O atenţie deosebită a acordat orga­
n iza ţia de partid p rim ului p lan de pro­
d u cţie al gosp od ăriei. în a in te de a fi
su pus dezbaterii adunării gen era le a
colectiviştilor, planul a fo st obiectul
"ES=
%? »
S1J!
mrnrnm zA Em Em EM -------
'Azi elevi, miine pricepuţi şi harnici maiştri mineri! în­
sufleţiţi de această perspectivă, elevii şcolii de maiştri, mineri
din Brad se străduiesc cu strguinţă să-şi însuşească cunoş­
tinţele teoretice, pe care le primesc din partea profesorilor, la
lecţii.
ÎN FOTOGRAFIE : Elevul Trocan Ioan, rezolvînd o com­
plicată ecuaţie la ora de matematici, sub supravegherea pro­
fesorului Ţeculescu Gheorghe.
Oamenii poi să-şi
prelungească viaţa!
N u ele m u lt a fo st e d it a t ă la
P a ris lu cr a re a m onografică
„Vom trăi 150 de an i“, scrisă
de cu n oscu tu l ziarist fran cez
G ilbert Blok. In perioada cind
aduna m aterialu l pentru lu cra ­
rea sa, autorul cărţii a vizitat
şi G ruzia. O dată, m -a întrebat:
„Ce favorizează viaţa atît de
în d elu n g a tă a b ătrin ilor din
G ruzia ?“. „M unca — i-a m răs­
puns eu, — activitatea folosi­
toare so cietă ţii, din ca re izv o ­
răşte setea de v ia ţă şi interesul
pentru to t ceea ce ne în con ­
joară“.
In ţara noastră, datorită g ri­
jii P artid ulu i C om u nist şi a g u ­
vernului sovietic, sîn t create
toate con d iţiile necesare p re­
lungirii v ieţii om ului. U niun ea
S ovietică a d even it astăzi, ţara
cu cea m ai scă zu tă m o rta lita te
din lum e. D u rata m ed ie a v ie ­
ţii om ului a crescut de peste
două ori — de la 32 la 69 de
ani. N u în zad ar unul din ca ­
p ito le le P rogram u lu i P.C .U .S.
este in titu la t: „G rija pentru
să n ă ta te şi m ărirea lo n gevită­
ţ i i “.
G ruzia este con sid erată pe
drept cu vîn t ţara cu cea m ai
m are lon gevitate. La In stitu tu l
din T b ilisi p en tru cercetări ştiin ­
ţific e în d o m en iu l h ig ie n e i m u n ­
cii şi bolilor p rofesion ale, a fost
creat un laborator care se o cu ­
pă cu stu d ierea m un cii şi a fe ­
lu lu i cum trăiesc oam en ii care
a ju n g la o vîrstă în a in ta tă . In
R .S.S. G ruzină tră iesc a p ro x i­
m a tiv 62.000 o a m en i în virstă
de p este 80 de ani, printre care
u n ei ad u n ări g en era le de partid des* llu l de con d u cere a p revăzu t în plan
c h ise .
să extin d ă liv e z ile prin p lan tarea de
P lecîn d de la faptul că din cele peste pom i din soiu rile cele m ai productive
{.000 h e c ta r e c îte a r e g o s p o d ă r ia , m a i şi de m ai bună calitate. In prim ăvară,
bin e de 500 h ectare le ocupă păşu n ile v o r fi p la n ta ţi 4.000 m eri, 1.000 peri şi
şi fîneţele, iar în sa t există o bogată p e s te 1.000 v iş in i ş i c ir e ş i.
tra d iţie în pom icultură, o rg a n iza ţia de
P rintre a lte m ăsu ri lu a te de org a n i­
ducere, adunării g en era le a co lectiv işti­ za ţia de partid din cadrul g o sp od ăriei
lor să pună un d eoseb it a ccen t pe d ez­ în ved erea pregătirii exem p lare a recol­
voltarea creşterii an im alelor şi pom i­ tei din a c e st an se n u m ără şi tran sp o r­
cultura, ram uri ad u cătoare de m ari v e ­ ta r e a p e c îm p a p e s te 1.000 to n e g u n o i
nituri. A stfel, p lan ul de producţie a d o p ­ de grajd , lucrări d e în treţin erea p ă şu n i­
ta t de adunarea colectiviştilor, prevede lor şi fîn eţelor pe o su p ra fa ţă de 260
ca la fin ele acestu i an , în afara celor ha. în ved erea sp oririi producţiei de
140 boi care vor fi în g ră şa ţi şi contrac­ m asă verd e Ia h ectar şi altele.
taţi cu statu l, sectorul zooteh n ic să cu ­
p rin d ă 4 0 v a c i cu la p te ş i 60 vriţele d e în d ru m ată cu grijă de com itetul co ­
prăsilă, 250 oi cu lin ă fină şi sem ifin ă, m un al de partid, o rg a n iza ţia de b ază
porci şi păsări. şi co n siliu l de conducere au elaborat
un plan de d ezv o lta re a go sp o d ă riei
In cad ru l u n ei ad u n ări g en era le de pînă în 1965, p lan su pus d iscu ţiei şi a-
partid, u n d e s-a d iscu ta t situ a ţia s e c ­ probat de adunarea gen erală a colecti­
torului zooteh n ic, s-a u sta b ilit sarcin i viştilor. P este trei ani, co lectiviştii vor
pentru unii m em bri şi can d id aţi de avea un sector zooteh n ic bine d ezv o l­
partid, în v ed erea in ten sifică rii lucrărilor tat. N um ărul vacilor cu lapte se va ri­
d ica Ia p e ste 200 iar al v iţe le lo r d e p ră­
răşulu i T ăm aş D ră g o iescu de pildă, i s-a silă la p este 300 în afara u n u i m are n u ­
în cred in ţat sarcin a să se ocupe de tran ­ m ăr de tineret taurin. G ospodăria va
sportul m aterialelor de co n stru cţie şi de d isp u n e atu n ci de o turm ă d e p este 4.000
ciop litu l lem n u lu i, iar to v a ră şu l N icolae oi cu lin ă fină şi sem ifin ă, un m are
num ăr de porci şi o ferm ă cu peste
3.500 p ăsări. P en tru a ceste a vor fi
D e a sem en ea , biroul o rg a n iza ţiei de con stru ite, tot din resu rse locale, a d ă ­
bază, al cărui secretar este tovarăşul posturile n ecesare.
Ioan T irt-B icu, a in d icat să se folo­
se a scă la con stru cţii num ai m ateriale O puternică d ezvoltare v a cu n oaşte
ieftine din jurul g o sp o d ă riei şi m înă ca ­ pom icultura. La liv ezile ex isten te se vor
lifica tă din g o sp o d ă rie. D a to rită unor a d ău ga în că 80 ha. plan taţii cu pom i
astfel de m ăsuri, m aterialele au şi fo st din soiu ri su p erioare.
transportate şi o b u n ă parte din lem n
cioplit. C olectiviştii a ştea p tă doar tim pul O rientarea b ună dată de org a n iza ţia
prielnic pentru a se apuca de lucru. de partid d ezvoltării g o sp o d ă riei co lec­
C o n stru cţiile v o r fi ieftin e. G ra jd u l, b u ­ tive poate fi ilustrată şi de faptul că ea
n ă o a r ă , cu o c a p a c it a t e d e 100 c a p e te , coresp u nd e întrutotul părerilor exp rim a­
nu s e v a rid ica d ecît la m axim 45.000 te d e co lectiv işti în a d u n ă rile lor. P este
lei, în loc de 85.000 lei cit p reved ea d e­ trei ani, deci, în lr-u n tim p scurt fondul
vizu l. de bază al gospodăriei va creşte de
p este 4 ori, iar v en itu r ile b ă n eşti a le
Tot la in d icaţia com uniştilor, con si- gosp od ăriei vor a ju n g e la p este 1 m i­
lio n Iei. Ş i, d e sig u r , v a c r e şte c o r e sp u n ­ nul organizaţiei de
zător valoarea zilei-m u n că, b elşu gu l şi
bu n ăstarea colectiviştilor.
P entru a putea în d ep lin i o b iectivele
sa le d e viitor, o rg a n iza ţia de partid
de la G .A .G . „O g o ru l n o u “ d in B o ş o ­
rod va treb u i să-.şi în d rep te d e a se m e ­
nea aten ţia şi spre rezolvarea cu su c­
ces a altor sarcin i de m are în sem n ătate.
In prim ul rînd, e ste n ecesa r ca o r g a n i­
za ţia do partid să -şi în tă r ea scă rîndu-
rile prin p rim irea în partid a celor m ai
buni dintre cei m ai buni colectivişti,
prin rid icarea n iv elu lu i p olitic, id eo lo ­
g ic. a tuturor m em brilor şi can d id aţilor
de partid. In văţăm în tu l de partid, va
trebui să se d esfă şo a re la un n ivel m ai
în alt. V a trebui pus un accen t m ai m are
pe form area in jurul o rg a n iza ţiei de
partid a unui la rg activ fără de partid,
cu ajutorul căruia să fie rezolvate toate
p roblem ele care se ridică în faţa o rg a ­
nizaţiei, a co n siliu lu i de conducere al
gosp od ăriei. D e asem en ea, se cere in ten ­
sifica rea m uncii p olitico-ed u cative în
rîndul co lectiviştilor, în ved erea cu lti­
vării la ci a noii atitu d in i fa ţă de pro­
X v y y w /i prietatea ob ştească, faţă de m unca în
com un.
Í |:j: fLŞ'
—în cep u tu l a ctiv ită ţii a c e ste i o r g a n i­
za ţii de partid este prom iţător. S e cere
în să ca şi pe viitor o rgan izaţia de
partid, toţi com u n iştii să s e situ eze în
fruntea acţiu nilor întreprinse, să con tri­
buie n eîn ceta t la con tinu a în tărire eco-
n o m ic o -o rg a n iza to rică a g o sp o d ă r ie i, la
în făp tu irea sa rcin ilo r tra sa te de partid.
AL. VAS IU
v v v / 'v V / v / v/S
cei urm aşi m ulţi. In localitatea
G udasaho, raion u l H uloisk, tr ă ­
de G. PIŢHELAURI ieşte colhoznicul P. K am adadze,
în v îrstă de 115 ani, a cărui fa ­
doctor în ştiin ţe m edicale m ilie e s te a lc ă tu ită din 96 de
persoane.
2.080 d ep ă şesc vîrsta de 100 de
a n i. U nii naivi consideră că prin­
cip alu l în p ăstrarea să n ă tă ţii
La in stitu tu l nostru a fost este odihna, in a ctiv ita tea . Dar
alcătu ită o h artă a lon gevităţii cercetările ştiin ţifice şi n en u ­
din în trea g a rep u b lică. O am en ii m ăraţi factori ai lon gevităţii
cu o vîrstă în a in ta tă trăiesc dovedesc cu nici un leneş nu a
p este to t — în o ra şe şl sa te, in trăit pînă la adinei bătrîneţe.
m un ţi şi pe cîm p ii. D ar cei m ai M unca este con d iţia h otăritoa-
n um eroşi se a flă în raioan e a ş e ­ re a lo n g ev ită ţii. O am enii care
zate la în ă lţim i m ijlocii, p înă la atin g o vîrstă în ain tată de re­
1.500 m etri d easu p ra n iv elu lu i gu lă se ocupă cu o m uncă ob ­
m ării, p e p o v irn işu rile estic e şi ştească folositoare. M unca l-a
vestice ale lan ţu lu i m unţilor creat pe om şi ea con tinu ă
C aucaz. F actorii n atu rali — s ă -l su sţin ă şi la ad in ei b ă trî-
clim atu l, rad iaţia soarelui, io - n eţe.
n iza ţia aeru lu i etc. — a ju tă la
călirea organism ului şl fa v o ri­ B ă trîn ii din G ruzia în m are
zează lon gevitatea. m ajoritate se ocupă cu m unci
d u p ă p u te r ile l o r : lu c r e a z ă în
U nul dintre cei m ai bătrîni colhozuri, sovhozuri, pe p la n ta ­
oam eni din lu m e a m urit doar ţiile de ceai, îngrijesc de a n i­
de c u r în d : a cesta era Egor Pit- m ale şi păsări, p ra ctică vînă-
k evici K oroev, în virstă de 157 toarea. P rintre ei sîn t m ulţi
de ani, locu itor al sa tu lu i Er- dansatori, cîntăreţi, povestitori,
m ani, din su d u l R eg iu n ii A u to ­ m uzicanţi.
nom e O setlne. El a fost co n ­
tem p o ra n cu m arii scriitori din S tu dierea stării săn ătăţii a ces­
tor oam en i d o v ed eşte că printre
v ea cu l tre cu t — Puşlcin şl G ri- ei nu ex istă oam eni suferinzi.
boedov — şi a lucrat ca ajutor M area m ajo rita te d intre ei n -au
de b u cătar la renu m itu l g e n e ­ fost n iciod ată b olnavi, sistem u l
ral rus E rm olov — p articip an t nervos, m em oria- şi ved erea lor
la ră zb o iu l îm p o triv a lui N a ­ fu n cţion ează fără cusur.
poleon. .
O m are aten ţie s-a acordat
T răsătura caracteristică a m o­ regim ului de hrană a bătrinilor
dului de viaţă a acestor oam en i
o con stituie fa p tu l că aproape exam in aţi. D e regulă, ei m ă-
to ţi sîn t căsătoriţi, trăiesc o n în c ă d e 3 -4 ori p e zi la ore
viaţă de fa m ilie de 50— 100 de
stab ilite şi n iciod ată nu se gh if-
ani. C ăsnicia a ju tă să n ă tă ţii şl
tuiesc. Se hrănesc cu alim en te
m ăreşte lo n g ev ita tea . O am enii
variate. C aracteristice pentru
cu virstă în ain tată, au de o b i­
BKUMOB STmrSERTWCTSUI 3•cmMnvrMtstlmat**. pa?. 3
'trXf&t-XBtStSSo/JZSSR
U POSTA
 preluat conducerea
unui revir rămas sub pian t
E. M. BARZA — (Subredac- a filoan elor, fo lo sirea ra ţio n a ­
ţia n oastră volu n tară ne co ­
m un ică) — A lăturînd u-se in i­ lă a u tila jelo r din d otare, în -
ţiativei com u n iştilor A nghel
R esiga şi N icolae B enea — şefi grijin d u -se în d eap roap e de bu ­
de echipe fru n taşe — care au
p relu at con d ucerea echipelor n a ap rovizion are a locu rilor
răm ase in urm ă, m aistru l A le­
xandru S im ţea a ceru t şi el şi de m u n că cu m ateriale şi va-
a p relu at co n d u cerea revirulu i
m aistru lu i R em us F elea care g on ete goale.
era sub p lan. D u p ă p relu area
con d u cerii revirulu i, tov. A le­ D eşi a p relu at conducerea
xandru S im ţea s-a ocu p at cu
grijă de b u n a organ izare a revirulu i n u m ai la 1 feb ru a ­
m u n cii în revir, de în d ru m a ­
rea a ten tă a şefilor de ech ip e rie, d a to rită felu lu i în care a
în p la sa rea ju d icio a să a g ă u ri­
lor în fro n tu l de lu cru , de îm ­ ştiu t să o rgan izeze m u n ca, în
p u şcarea electrică şi selectivă
p rezen t to a te cele 6 ech ip e din
L a nivelul
revirul său sîn t cu p la n u l în ­
d ep lin it şi ex tr a g m inereu de
b u n ă ca lita te. In p rezen t, în
se c to r u l „1 M a i“ — m in a M u-
sariu de la E. M. B arza nu m ai
ex istă nici o ech ip ă de m in eri
sub norm ă.
NICOLAE VAS1U i
m iner
fruntaşilor
R idicarea echipelor de raţion ală a m uncii, la pele au ajun s să -şi în ­ staţia meteorologică de pe muntele Parlng.
m ineri răm ase în urm ă repartizarea de sarcini d ep lin ească sarcin ile de Ova 7,20 dimineaţa, ora locală. Diagrama tcrmografului
la n iv elu l celo r frun­ p otrivit calificării şi ex ­ plan. C ele m ai fru­ înregistrează temperatura de minus 11,3 grade.
taşe con stituie o preo­ perienţei fiecărui m em ­ m oase realizări le-au
cupare perm anentă a co­ bru al echipei şl la în ­ obţinut ech ip ele co n ­
m uniştilor. La în d em ­ tărirea d iscip lin ei şi ră s­ du se de Ioan D em ian
punderii faţă de sarcin i. Iui D io n isie şi T rifa
partid, opt şefi de ech i­ A lncarie care şi-au d e­
pe fru ntaşe au preluat A lunea d ep u să p în ă în p ăşit sa r cin ile de plan
conducerea celor râ­ prezent şi-a şi arătat cu 18 ş i r e sp e c tiv 14 la
m a se su b plan. A ceş­ roadele. D eşi nu au tre­ su tă .
tia au trecut de în d a ­
tă ia organ izarea m ai cut de la preluare decît IOAN FAIÎAU
23 de zile, toate ech i­
m iner şef de echipă
Forjarea prin matriţare — mijloc --------- .... ¦¦¦¦
de îmbunătăţire a calităţii produselor
Muncitorii forjori de la oţel U de 180 mm. pentru Pentru îndeplinirea ritmică
Atelierele centrale din Gu- puţurile de mină. Deşi sln-
rabarza, îndrumaţi de cadre­ tem la început, am reuşit să a planului şi îmbunătăţirea
le tehnico-inginereşti, au tre­ confecţionăm zilnic cîte două
cut la aplicarea metodei de armături de acest fel. calităţii producţiei
forjare prin matriţare a unor
piese c a : robineţi pentru Echipa de forjori a comu­ N u de m ult, in se cţia m on taj tem realiza lucru de m ai bună
aer comprimat, piuliţe de ra­ nistului Nicolae Furdui, din
cord, clrlige pentru cuplat care fac parte tinerii Cornel m a şin i de c u su t a U. M. Gu- ca lita te, ceea ce a d u s la sc ă d e­
vagoneţii etc. Aplicînă aceas­ Vişa, Nicolae Stingă, Nicolae gir, a a v u t ioc a leg erea n o u lu i rea recla m a ţiilo r din p a rtea b e­
tă metodă, ei au reuşit să Glava, precum şi echipa com itet de secţie sin d icală. D a ­ n e f ic ia r ilo r în 19G1 cu p e s t e 30
sporească simţitor producti­ compusă din forjorii Traian rea de seam ă şi d iscu ţiile ce s-a u la su tă fa ţă de trim estru l IV —
vitatea muncii, să îmbună­ Negru, Teodor Golcea, Miron
tăţească calitatea pieselor Vavel şi alţii, au depus mult p u r ta t cu a c e st p rile j au a v u t în 1960...
forjate, eliminînd rebuturile, interes In aplicarea metodei
şi să reducă mult consumul de forjare prin matriţare şi centrul aten ţiei p rin cip alele p ro­ A lţi vorb itori au sco s în e v i­
de metal. la confecţionarea armaturi­
lor metalice pentru puţurile blem e ale m u n cii sin d ica le. A st­ d en ţă p reo cu p a rea p en tru c r e ş­
Tot la forjă s-a început de mină.
confecţionarea, după şablon, fel, s-a scos în ev id en ţă in m od terea p ro d u ctiv ită ţii m u n cii,
a armăturilor metalice din PETRU TOD
critic şi a u to critic m u n ca d e s­ a m in tin d că în c o n sfă tu ir ile de
m aistru
fă şu ra tă de com itetu l sin d ica tu ­ p rod ucţie s-au fă cu t p rop u n eri
lu i, de gru p ele valoroase cum ar
sin d ica le în d irec­ îi „.In trod u ce­
ţia îm b u n ă tă ţirii Adunări sindicale de rea m icii m e c a ­
c a lit ă ţ ii şi r e ­ dări de seamă şi ale ge ri n iz ă r i la o p e r a ­
Remorcăm frenuri cu supraionaj ducerii p reţu lu i
ţia 24“, „O rgan i­
M ecan icii şi fochiştii pricepere puterea de teria le. In a c e la ş i tim p de cost al pro­ zarea m ai bună
depoului de locom o­ tracţiu n e a lo co m o tiv e­ s-a econ om isit şi peste d u cţiei, îm b u n ă tă ţirea p rocesu ­ a p rod u cţiei p rin rep a rtiza rea
tiv e tiu G urabarza dau lor, am reu şit ca d e la 10.000 k g . d e c o m b u s ­ lu i teh n o lo g ic şi a con d iţiilor oam en ilor pe fa ze de op era ţii“
viaţă an gajam entelor începutul anului şi pî­ tibil co n v en ţio n a l. Se de m uncă. şi altele care au fă cu t să crea s­
lu ate în întrecerea so ­ nă acum să rem orcăm ev id e n ţia z ă prin rezu l­ că p ro d u ctiv ita tea m u n cii cu
c ia listă privind rem or- 30 trenuri cu suprato- tatele . obţinute m ecan i­ — R id icarea calificării, sp u ­
carea trenurilor cu su- naj şi ca urm are să cii de locom otivă M a- n ea m u n cito ru l A urel FIloşcu, a
pra-tonaj şi econ om isi­ tran sp ortăm în plus tiu ga F rancisc, Ioan
rea de com bustibil co n ­ p este plan m ai m ult de C alm an şi foch iştii lor. c o n stitu it u n a d in p reo cu p ă rile 4,2 la s u tă f a ţă de 1960 şi să se
ven ţional. F olosin d cu 2.400 to n e d iv erse m a-
O. ZATO SCH IL] de seam ă ale com itetu lu i de se c­ realizeze o eco n o m ie de p este
ţie sin d icală. A ceasta* p recum şi 240.000 lei.
teh nician organ izarea m ai tem ein ică a în ­
trecerii socia liste au făcu t ca D oved in d grijă fa ţă de co n ti­
n u a îm b u n ătăţire a m un cii, cu
noi, m u n citorii secţiei, să pu- p rileju l ad un ării, m ai m u lţi
m u n citori au fă cu t p rop un eri cu
a lim en ta ţia lor sîn t sosu rile şi T rebuie apărat şi călit siste­ m are im portan ţă p ro fila ctică şi privire la ritm icita tea p ro cesu ­
con d im entele p ican te, care fac m ul nervos, trebu ie asigu rată lui de p ro d u cţie, a ccen tu în d pe
p oftă de m încare şi dau gu st fu n cţio n a rea lui n orm ală, d e ­ terapeutică. E xerciţiile fizice m ai buna d eservire cu lotu ri
m ai bun m încărurilor. oarece num ai un sistem nervos com p lete de p iese, co n fec ţio n a ­
puternic, un psihic săn ătos şi sin t fo a rte n ecesare la vîrste rea unor noi d isp ozitive p en tru
P roblem a lo n g ev ită ţii este o trăsături m orale în a lte pot a ju ­ roclarea axelor, p en tru a leza ju l
p rob lem ă socială im portantă. ta în lu p ta îm potriva bolilor în ain tate, cu m ult m ai necesare m eca n ic la o p era ţia 2-7 etc. cu
D esigur că ea nu p oate fi rezu ­ şi a îm bătrinirii prem ature. ajutorul cărora se vor îm b u n ă­
m ată doar la folosirea d iferi­ d ecit la cei tin eri.
telor p rep arate şi a m ed ica ­ tăţi şi con d iţiile de m u n că şi va
P entru să n ă ta tea organ ism u ­ creşte m u lt p ro d u ctiv ita tea m u n .
m entelor. In centrul ' a ten ţiei c il.’
lui este n ecesa ră cu ră ţirea p ie ­
m u ltor c o lec tiv e de sa v a n ţi din In ad u n a rea de aleg eri sin d i­
U .R .S.S. stă sarcin a de a d es­ lii şi călirea ei. Prin sp ălarea
cop eri ca u zele îm bătrinirii tim ­
purii, de a găsi m ijlo a ce reale O m un că p lăcu tă într-o sp e­ cu apă rece se excită term i­
pentru prelungirea vieţii om u ­ cia lita te oarecare con stitu ie un
lui. In m u lte rep u b lici fu n c ţio ­ im p ortan t stim u l în viaţă. Cu n a ţiile n ervilor din p iele, creşte
n ează d eja dispensare şi cab i­ toate acestea, pentru păstrarea
n ete pentru tratarea bolilor c a ­ săn ătăţii este necesară resp ec­ circu laţia san guin ă, se întăresc
racteristice persoanelor vîrstn i- tarea cu rigurozitate a regim u ­
ce. S tu dierea con d iţiilor de m u n ­ lui de m u n că şi od ih n ă. în tr e ­ m uşchii. O m are im p ortan ţă
că şi d e v ia ţa a b ă trin ilo r din gul organism treb u ie să lucreze
G ruzia p erm ite să se tragă co n ­ uniform . are şi aerul proaspăt. T rebuie cale s-a d iscu ta t m u lt şi d esp re
cluzia că fiecare om are p o­
sib ilitatea de a frîn a procesul să ne aerisim cit m ai des în ­ co n tin u a rid ica re a n iv elu lu i
de îm bătrînire. P relu n girea v ie­
ţii şi, im p licit, a a ctiv ită ţii că p erea în care locuim şi lu ­ m u n cii cu ltu r a le , e v id e n ţiin d u -
o m u lu i în so c ie ta te , e ste p o si­
b ilă în co n d iţiile în care m ă ­ crăm , trebu ie să petrecem cit se rezu lta tele din a n u l tre cu t
surile sa n ita ro -h lg ien ice (h ig ie­ m ai m u ltă vrem e în aer liber. cînd b rigad a a rtistică de a g ita ­
na personală, precum şi h ig ie ­ ţie a p rez en ta t 15 p ro g ra m e , iar
na m un cii şi a od ihnei), se îm ­ P entru od ih n a în tregului or­ d ato rită m uncii cu cartea, 75 la
bină cu cele b iologice. D ar grija O grijă d eosebită trebu ie ganism , o m are im p ortan ţă o su tă din m u n cito ri şi-a u fo rm a t
pentru asigurarea unei vieţi în ­ a re so m n u l, care la o a m en ii b ib lioteci p erso n a le şi 25 la su tă
d elu n gate trebu ie în cep u tă nu acordată cu răţeniei lo c u lu i m aturi trebu ie să fie de cel au cu cerit in sig n a de „P rieten al
atun ci cînd om ul a trecu t deja p u ţin 7 -8 o re p e zi, iar la o a ­ c ă r ţii“.
de 50— 60 de ani, ci în că din m uncii, ig ien ei de producţie şi m enii care depun o a ctiv ita te
m om entul n a şterii şi chiar m ai n ervoasă m ai încordată, p eri­ D '.D N ISIE U R EC H E
devrem e. secu rităţii m uncii. oada som nului p oate fi p relu n ­
gită. T rebuie resp ecta t un regim coresp on d e.it
în văţătu ra m aterialistă a m a­ 'A lim entaţia 'este, desigur, un co rect d e som n — c u lc a re a şi
relu i f iz io lo g ru s I. P. P a v Io v factor de cea m ai m are im por­ scu larea să se fa c ă la ore sta ­ —O -
despre activitatea nervoasă su­ ta n ţă pentru d ezvoltarea arm o­ b ile .
perioară exp lică ad evăratele nioasă a om ului. P entru p relu n ­ Notă
cau ze a le îm bătrinirii tim purii. girea v ieţii o m are în sem n ă ta ­
V enirea ei este le g a tă de tu l­ te o are b răn irea corectă, fă ­
burarea fu n cţiilo r n orm ale ale cu tă cu m ăsură. M asa trebuie
lu a tă de 4 ori p e zi, Ia ore
sistem u lu i nervos. S upraîncor- fix e .
darea şi ep u izarea sistem ului
nervos duce la îm bolnăvirea d i­
feritelor organ e, în urm a c ă ­
reia sca d e m etabolism u l, tre p ­
ta t se o filesc celulel.e şi ţe su ­ B o lile n e g lija te sîn t u na din In s a la d e a ş te p ta r e
tu r ile . cau zele m orţii p r e m a tu r e ; de
E ste fo a rte d ă u n ă to a re su- aceea, este necesar să facem Z ilele trecute tov, D io n isie M uu*
p rasaturarea. L ăcom ia la m in- a p el la sfa tu rile m ed icu lu i chiar teanu, m uncitor din cadrul u zin ei
care a fost com b ătu tă şi sa ti­
rizată de m u lte veacuri. In
R om a an tică, p e m onum entul
ridicat pe m orm întul unui bă-
trin cave trăise 112 ani, era la p rim ele sim p to m e a le bolii. „V ictoria“ G ălan a trim is redacţiei
d ăltu ită o in scrip ţie lacon ică :
„El a m încat şi a băut cu m ă ­ B o lile treb u ie e v ita te la tim p, ziaru lu i n ostru o scriso a re prin care
su ră“. iar a tu n c i cîn d apar, e n e c e ­ ne sesizea ză că în sala de aşteptare
sară in terven ţia im ed iată a m e ­ a sta ţie i G .F.R . G ălan a g ita ţia v izu a ­
F oarte vătăm ătoare sînt p en ­ d icu lu i. lă nu este pusă la punct.
tru organism şi sistem u l său
nervos, excesele de băuturi sp ir­ P relungirea vieţii fiecăru ia R ed acţia a verificat cele sem nalate
toase şi tutun . A lcoolul slă b eş­ p o a te fi a sig u ra tă în co n d iţiile
te serios rezisten ţa n atu rală a
o rgan ism u lu i şi p red isp u n e la organ izării raţion ale a m u n cii de corespondent şi a g ă sit că se si­
îm bolnăvire organ ele interne.
F um atul favorizează d ezvolta­ şi odihnei, a cu ltu rii fizice şi zarea este justă. A ici se m ai g ă ­
rea oboselii şl a su rm en aju lu i, sportului, a păstrării ig ien ei se sc şl acum a fişate lozin ci din cam ­
reduce p ofta de m încare şi re­ p ersonale, a hrănirii corecte, a pania electo ra lă d esfă şu r a tă anul tre-
zisten ţa n atu rală a organism ului. unui som n norm al şi — ceea ce .cu t pentru a leg erea de d ep u taţi în
este m ai im portan t — acordind
C ultura fizică şi sportul au o
o a ten ţie deosebită sistem u lu i sfatu rile populare şi M area A dunare
nervos. N aţională. D e aceea, atragem atenţia
co n d u cerii sta ţie i G .F.R . d in G ălan de
F iecare d intre noi p oate şi a lua m ăsuri pentru o rg a n iza rea unei
este dator să lu pte pentru p re­ a g ita ţii vizu ale strîn s legate de sar­
lu ngirea vieţii sale.
( A rticol tradus din ziarul
„P ravda"). cinile actuale.