Page 85 - 1962-02

pSf. m m m m m w m m r
M e s a je le l a i N* $• M p u ş c io ?
a d r e s a te p r e ş e d in te lu i S.U.Â.
şi p r im u lu i m in is tr u a l A n g lie i
im le g ă t u r a e u r e f u z u l a c e s to r a
de a p a rtic ip a la deseM derea
tra ta tiv e lo r de Ia G eneva
M O S C O V A 23 ( A g e r p r e s ) , — TASS
transm ite :
N. S. H ruşciov a ad resat m esaje
lui John K enriedy şi H arold M ac-
m illan, ca răspu n s la m esa jele a ces­
tora în legătu ră cu in iţiativa so v ie­
tică ca lu cră rile C o m itetu lu i celo r 18
pentru d ezarm are s ă în cea p ă la ni­
velul şefilor de g u vern e sa u de state.
Şeful g u vern u lu i so v ie tic îşi exprim ă
regretul pentru faptu l că p reşedintele
S .U .A . şi prim ul m inistru al M arii
B ritanii au resp ins propunerea g u ­
vernului U .R .S .S . ca lucrările C om ite­
tului celor 18 de la G en eva să în ­
ceap ă la nivel înalt. „M ă d ecep ţio­
nează atitudinea dv. n eg a tiv ă faţa
de a cea stă propunere", se spune în
m esaje.
N. S . H ruşciov îşi exprim ă sp eran ­
ţa că p reşed in tele S .U .A . şi prim ul
m inistru al M arii B ritanii „nu şi-au
sp u s în c ă ultim u l cu v în t în ce pri­
v eşte participarea lor la tra ta tiv ele
în cadrul C om itetului celor 18 state".
In m esaju l către K ennedy, N. S.
H ruşciov declară că este „n econ vin ­
g ă to a re“ afirm aţia preşed intelu i S .U .A .
că pentru ca şefii de gu vern e să
poată exam ina situ a ţia creată la tra­
ta tiv ele cu privire la dezarm are tre­
buie d ep u se anterior m ari eforturi
în scopul elucidării p oziţiilor părţi­
lor. „ D ecla ra ţia dv. că m ai e ste n e­
c e s a r s ă s e e lu c id e z e c e v a , rit-a d e ­
za m ă g it extrem de m ult", scrie N. S.
H ruşciov. E l su b lin iază că „tratati­
vele, în tîln irile şi con tactele care con ­
tin u ă de 15 ani au fo st co n sa cra te
în esen ţă elucidării, studierii şi pre­
cizării poziţiilor".
A afirm a că cin eva ar m ai trebui
să se ocupe de elu cid area poziţiilor,
în sea m n ă a renunţa la încercările
de a în d ru m a tra ta tiv ele cu privire
la dezarm are pe un fă g a ş practic,
scrie şefu l guvernului sovietic.
N. S . H ruşciov su b lin ia ză că „acel
grad de încredere şi sin ceritate, fără
de care nu este p osibilă nici m ăcar
o apropiere de rezolvarea problem e­
lo r d e z a r m ă r ii“, p o a te fi o b ţin u t n u ­ ţia a su p ra faptu lu i că se sto ch ea ză din
m ai între cei care poartă cea m ai
în altă răspundere faţă de popoare­
le ţărilorlor. „Şi tocm ai şeful de
guvern (de sta t), poartă această răs-
pundere".
Faptul că K ennedy nu doreşte să
conducă acum delegaţia la tratativele
in C om itetul celor 18 şi îş i explica
p o ziţia prin a rg u m en tu l a rtificial al
lip sei unei pregătiri corespunzătoare,
se arată în m esaj, nu poate dovedi
decît că p reşed in tele S .U .A . „nu s-a
hotărît în că să p ă şea scă sp re un
acord în p rob lem ele dezarm ării".
S e ved e că p uterile o ccid en tale nu
doresc în că să în ch eie un acord cu
p rivire la dezarm are, sc rie H ruşciov,
şi „de aceea credeţi că deocam dată
este m ai com od să staţi oarecum
d eoparte de trata tiv ele în a cea stă pro­
blem ă".
C on statîn d că între cele două ţări
ex istă d iv erg en ţe în problem a co n ­
trolului asu p ra d ezarm ării, N. S . H ruş­
cio v a r a t ă : „P rob abil că S .U .A . şi
a lia ţii lor ar dori ca U niunea S o ­
vietică să pună sub control toate
forţele sa le arm ate,, să -ş i d ezv ă lu ie în ­
tregul sistem de apărare înainte ca
d ezarm area să în ceap ă cu adevărat".
T rebuie să spun d esch is, declară
H ruşciov, că dacă se va aborda y a n a B rita n ică a fo st a c e e a d e
a stfel problem a controlului, „nu veţi
ob ţin e nim ic, pentru că nu vom fi
de acord eu aceasta" .
U niunea S ovietică consideră cu
deplin tem ei că „controlul în ain tea
dezarm ării", propus de puterile occi­ d e d o m in a ţia co lo n ia lă , p o p u ­
dentale, estespionaj. A cest „con ­
trol ar perm ite unui sta t a g resiv să
trim ită sp ion i pe teritoriile statelor
iubitoare de pace care să cu leagă
date cu privire la sistem u l lor de te de a m a i fa c e fa ţă a ce stei
apărare.
-0 -
Eşuarea unei iovHuri
de sfaf în Turcia
AN K A RA 23 (A g erp res). —
D upă cum anunţă corespon ­
d en tu l a g en ţiei R euter, la 22 fe ­ p ron u n ţat p en tru alegerea ca n ­
b ru arie în ca p ita la T u rciei a fo st didaţilor a cestu i p artid , întrucât
în trep rin să o în cercare de a să- el a fo st singurul cu un p ro­
_ vîrşi o lovitu ră de sta t. D u L ă p ă ­
rerea m artorilor oculari, la acea­
stă a cţiu n e a u p a r tic ip a i 8.000
de persoane, m ai ales elevii Ş co­
lii m ilitare, sp rijin iţi de cîteva
u n ităţi de tan cu ri şi jan d arm e­
rie. Ei au reuşit să ocupe un
tim p oarecare p o stu l de radio
A n k a ra care se a flă Ia Etim esfut.
în d im in eaţa zilei de 23 fe ­
bruarie p rim u l m in istru In onu
u lu at cu vîn tu l la p o stu l de ra ­
dio A nk ara şi a d ecla ra t că gu-
vernu l, sp rijiilit de fo rţele ar­
m a te , c a r e l-a u a sig u r a t d e 'de­ n ile g u v ern a to ru lu i.
votam ent, este siă p în pe situ a­
ţie. C orespon dentu l an u n ţă că
a u f o s t a r e s t a ţ i 75 d e o f iţ e r i.
R e d a c ţ ia ş i a d m in is tr a ţ ia z i a r u l u i : str . 6 M a r tie nr. 9 . T e le f o n : 188, 189, 7 5 , 6 7 4 . T a x a p lă tit ă in n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă m D ir e c ţ ie i G e n e r a le I M . I . R . nr. 2 6 3 .3 2 8 d in 0 no ulir e
U niu n ea S o v ietică , s e sp u n e în co n ­
tinuare în m esaj, n ă zu ieşte spre un
acord cin stit care să ofere garanţia
că n ici în p rocesu l dezarm ării şi nici
după în ch eierea lu i n il se v a ivi nici
o prim ejdie pentru secu rita tea vreu­
nui stat.
„D e aceea, noi sp u n em : să elabo­
răm un tratat cu privire la dezar­
m area generală şi totală sub cel m ai
sever control internaţional şl să în ­
făptuim prevederile a cestu i tratat pe
etape, a stfel în eît controlul să cores­
pundă acţiunilor întreprinse în scopul
dezarm ării. D upă ce vom în ch eia o
etapă a dezarm ării su b control, vom
trece Ia în fă p tu irea u rm ătoarei etap e,
de asem en ea sub control“.
A cesta este un m od r e a list'şi să n ă ­
tos de abordare a problem ei con trolu ­
lui, arată N. $ . H ru şciov, su b lin iin d că
„pînă acum nim eni nu a putut propune
ceva m ai bun“.
S e creează im presia că are loc un
joc de-a dezarm area, arată şeful g u v er­
nului so v ietic. D e aceea apar tot felul
de planuri despre care se ştie din ainte
că vo r fi resp in se d e cea la ltă parte.
Cum a ltfel s-a r putea interpreta reîu-
zul puterilor occid en ta le d e a reduce
cît de cit am ploarea pregătirilor m ili­
tare, de pildă, de a lichida b azele m i­
litare de pe teritoriile altor ţări şi de
a -şî retra g e tru pele din E uropa în in ­
teriorul propriilor sta te ?
„U n iu n ea S o v ietică este g a ta chiar
acum să -şi rechem e trupele a flate p es­
te hotare, dacă puterile o ccid en ta le vor
proceda la fe l“.
N. S . H ru şciov arată că, după cit se
pare, ex istă un grău n te de adevăr în
com en tariile unor zia rişti ca re în treză ­
resc anum ite scopuri în propunerea ca
lucrările C om itetului celor 18 să în eca-
pă la n ivelu l m in iştrilor A facerilor E x­
terne. Ei fac o legătu ră d irectă între
această propunere şi declaraţia g u v er­
nelor S.U .A . şi M ării B ritan ii că in ­
ten ţio n ea ză să reia exp erien ţele cu arm a
nucleară în atm osferă.
In co n tin u are, H ru şciov a tra g e a te n ­ ta n ţi ai poporului algerian, sa ­
ce în ce m ăi m ulte arm e r a c h e to -n u ­
c le a r e ; „şi noi şi voi avem acum m ii
de asem en ea arm e", se sp u n e în m e­
saj. E le su it d eserv ite d e m îî şi m ii de
o a m en i îar n u m ăru l lor S p oreşte pe
m ăsură ce creşte n um ărul rachetelor.
D ar cu cit oam en ii s e vor octipă m ai
m ult de deservirea arm elor racheto-nu-
cleare cu atît este m ai posibil un a cci­
dent, L an sarea în tim p lătoare a u n ei ra-
chete cu focos term onuclear poate co n ­
stitui sem nalul u nei catastrofe m ilitare
m ondiale.
In interesul rezolvării cît m aî g ra b ­
nice a problem elor dezarm ării g e n e ­
rale şi totale gu vern u l so v ietic a pro­
pus şi propune ca lucrările C om itetu ­
lui celo r 18 pentru d ezarm are s ă în ­
ceapă la cel m ai în a lt n iv el, declară
N. S . H ruşciov.
G uvernul sovietic consideră că pro­
punerile pe care le -a prezen tat cu pri­
vire la d ezarm area g en era lă şi totală
sub un strict control internaţional ofe­
ră o b ază pentru realizarea unui acord
care s ă nu ad u că prejudicii sa u sâ
ofere a v a n ta g ii n iciu n eî părţi.
„Noi sîntem g a ta desigu r să exam i­
năm şi alte propuneri dacă e le vor a si­
gu ra în inod con cret rezolvarea proble­
m ei dezarm ării g en era le şî to ta le“, scrie
N. S. H ruşciov.
Eşecul unor m anevre
In ten ţia celor care au d ezlăn ­
ţu it re c e n te le tu lb u rări din G u ­
a repeta even im en tele tragice
care au avu t loc la G eorgetow n
în 1953.
A tunci even im en tele s-au p e­
trecu t în fe lu l u r m ă to r : O bi­
dită vrem e de p este 150 de ani
la ţia G u y a n e i s -a rid ica t la
lu pta pentru reform e econom ice
şi p olitice, pen tru lib ertate şi
in d ep en d en ţă. A dm inistraţia c o ­
lon ialistă, p u să în im p osib ilita­
lu p te, a fo st o b lig a tă să orgam i-
i zeze în 1953 a leg eri p a rla m en -
| tare, prom îţînd to to d a tă o con ­
stitu ţie. L a aleg eri 18 din cele
24 d e locuri d in p arlam en t au
revenit P artidului. P opular P ro­
gresist, în fiin ţa t în 1950. P o­
porul G uyanei B ritanice s-a
gram electo ra l progresist. P ro­
gram ul prevede lu pta pentru
in d ep en d en ţa ţării, îm b u n ătăţi­
rea' tr a iu lu i celor c e m u n cesc,
d ezvoltarea eco n o m ică a ţării,
reform a agrară etc. D upă m u l­
te tergiversări, M inisterul C o­
lon iilor din A nglia, sp eriat de
victoria p artidu lu i lui C heddi
Jagan şi de am ploarea m işcă ­
rii p op u lare, a acord at G u y a ­
nei o con stitu ţie, dar o co n ­
stitu ţie care ciu n tea drepturile
p arlam en tu lu i şi concentra în ­
treaga p u tere ex ecu tiv ă în m îi-
D ez v o lta rea d em o cra tică a ţ ă ­ a rip a d rea p tă Ş i-a lu a t a tu n ci lor a d e c la r a t o g r e v ă g e n e r a lă , p iu ă la 3! m a i 1962 să î se acbr-
rii a alarm at L ondra. T rupe
b ritanice a u debarcat la G eor-
Nr. 222?)
Hi&ai?wwKBmímEmxMnq!8Wiijmaa!3ss&awBWBi/&!XKB!!*tB8B)Qi
ULTIMELE ST ÎR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I
Consiliul de M inişfri ai Franfei Muncitorii Mareşalul Mftlinovski
a aprobat rap o rtu l deSegafiei franceze au repurtat victoria
despre creşterea puterii militare
la tra ta tiv e le fran co -alg erien e ROMA 23 (A gerpres). —
H otărîrea şi so lid a rita tea o a ­
P A R I S ZZ ( A g e r p r e s ) . — vele fran co-algerien e care au m en ilor m u n cii au triu m fa t a su ­ . a Uniunii Sovietice
avut Ioc în tre 11 şi 19 februarie. p ra in tr a n sig e n ţe i p a tr o n ilo r în
A genţia F ran ce P resse relatea­ lu p ta care s-a d esfăşu rat în Pe- — Articol din ziarul „Pravda“ —
ză că la P aris a avttt lo c o şe ­ A gen ţia F ran ce P resse su b li­ ru g g ia în legătu ră cu h otărîrea
d in ţă a C on siliu lu i de M iniştri n iază că C on siliu l de M iniştri a p rop rietaru lu i F ab ricii de d u l­ MOSCOVA 23 (A gerpres). — an i, scrie el, p u terea de lu p tă a
al F ran ţei care a lu a t în d iscu ţie aprobat raportul prezentat de c i u r i ,,C o lu s s i‘‘ d e a c o n c e d i a u n La 23 feb ru arie „P ravda“ a arm atei şi flo tei sovietice a cres­
Joxe, şefu l d elegaţiei fran ceze la grup num eros de lu crătoare. p ub licat sub sem n ătu ra m areşa­ cu t n em ăsurat dc m ult. P aralel
L u pta m un citorilor îm p otriva lu lu i M alinovski a rtico lu l „De cu p erfecţion area şi în tărirea
un rap ort cu p rivire Ia tr a ta ti­ tratativele fran co-algerien e. strajă m u n cii p aşn ice a co n ­ categoriilor de forţe arm ate şi
:V :
P. C. Francez saiufă rezuîiafele acestei m ăsuri arb itrare a durat stru ctorilor co m u n ism u lu i“, con . genuri de trupe aşa-zise clasice,
d ouă săp tăm în i. In a cest tim p sacrat celei d e-a 44-a an iversări su b lin iază m areşalu l M alinov-
tratativelor franco-algeriene lu crătoarele de la fab rică au a forţelor arm ate sovietice. în sk î, în ţa ra n o a stră au lu a t f i­
ocu p at în trep rin d erea şi au ieşit articol se sp u n e p rin tre altele : in ţă tru p e de rachete cu d esti­
dirt e a n u m a i d u p ă c e â u r e p u r ­ im p e r ia liştii d in S.U .A . şi c e rc u ­ n aţie strategică, în zestrate cu
PA R IS 23 (A gerpres). — TASS in tim p u l tra ta tiv elo r care au ta t v icto ria . U ltim a e ta p ă a rile g u v ern a n te ale u n e i se rii de arm e de o p u tere d istru ctivă
transm ite : avu t loc la M elun, E vîan şi acestei lu p te a co n stitu it-o gre­ alte ţări ca p ita liste, care u rm ea­ fan tastică. Şi tru p ele terestre
P artidul C om unist F ran cez v a g en er a lă din 21 feb ru a rie a ză cu d o cilita te p o litica lor, nu d ispun de ca n tită ţi su ficien te de
L ugrin cu rep rezen tan ţii gu ver­ o a m en ilor m u n cii din P eru g g ia vor coexisten ţa p a şn ică cu sta ­ rachete şi alte tip u ri de teh n ică
salu tă rezu ltatele tratativelor cave şi-au exp rim at so lid a rita ­ tele socialiste, p referin d să u r­ de lu p tă. T rupele apărării a n ­
care au avu t loc recen t intre n u lu i provizoriu al R epublicii tea cu lu crătoarele de la „Co- m eze calea p ericu loasă a cursei tia erien e a ţă rii dispu n de m ij­
reprezen tan ţii gu vern u lui pro­ lu ssi“ şi m area d em on straţie a tu rb ate a în arm ărilor, a aţîţă - loace teh n ice şi dc arm e ca p a ­
vizoriu a l R ep u b lic ii 'A lgeria şi A lgeria, su b lin iază B iroul P o ­ p o p u la ţiei din oraş în sp rijin u l rii isteriei războinice. b ile să d istru gă m ijloacele dc
ai guvernului francez, se spune grevistelor, d em on straţie care ata c aerien e şi cosm ice ale in a ­
în D ecla ra ţia B iroului P o litic al litic al P.C . F ra n cez, a ra tă că a con tin u at p în ă n o a p tea tîrziu . în a cea stă ord in e de id ei m a ­ m icu lu i p e u riaşe d istan ţe şi
P artidului C om unist F rancez reşalu l M alinovski a ra tă că oa ­ în ălţim i. F lota su bm arină a ţă ­
d a t ă p u b lic it ă ţ ii la' 22 fe b r u a r ie . în perioada a ctu a lă v ig ilen ţa C a u rm are a acestor acţiu ni, rii este în ze str a tă cii d iferite r a ­
h o tă rîrea cu p rivire la co n ce­ m en ii sovietici nu p ot d a dova­ ch ete care p o t Iovi n avele in a ­
B iro u l P o litic al P.C . F ra n cez poporului nu trebuie să slă ­ dieri a fo st a n u la tă şi în trep rin ­ m icu lu i la sute de k ilom etri de
arată că com u niştii care au su s­ derea îşi reia activ ita tea n or­ dă de p lacid itate şi in a ctiv ita ­ fro n tierele m aritim e ale la g ă ru ­
ţin u t ch ia r d e la În cep u tu l răz- bească. m ală. lu i so cia list şi p o t n im ici b aze­
b ou iu i că rezolvarea problem ei te în fa ţa ten d in ţelo r ag resiv e le n avale şi terestre ale d u şm a­
E ste necesar să se ceară cu ale im p eria liştilo r. în u ltim ii n ulu i. N u vor fi ferite dc d istru ­
geri n ici su bm arinele cu rach e­
to a tă in sisten ţa lic h id a r e a te „P olaris“ , pe care im p eria liş­
tii p u n a tîtea sp eran ţe — şi ele
O .A .S.-ului şi a acoliţilor a ces­ îşi vor g ăsi m orm în tu l în adîn-
cu rile m ării.
tei organ izaţii care cau tă să ză ­
F orţele aerien e m ilitare sovie­
dărnicească acordurile ce sînt =W :
tice d ispu n de avioan e cu reac­
în curs d e elab orare aşa cum
ţie noi, ex trem de p erfe cţio n a ­
algeriene p oate fi rezolvată nu­ dovedeşte recenta provocare Barbarii săvîrşite de latifundiari
m ai prin tra ta tiv e cu rep rezen ­ fa scistă îm potriva statu lu i m a­ împotriva ţăranilor ecuadorieni te, in clu siv bom bardiere in ter­
rocan şi crim ele com ise de fa s­
con tin en tale cu viteze su p erso­
lu ta acest evenim ent. c iş ti in 'Algeria şi în F ra n ţa , se QUITO 23 (A gerp res). — rela tea ză un episod de bar­
P oziţia gu vern u lui de G aulle su b lin iază in d eclaraţie. C otidianul „E cuador“ care barie fără seam ăn care za u- n ice, care p o a rtă rach ete în s ta ­
apare la Q uito, p u b lică un a r­ d uit op in ia p ub lică ecu ad oria- re să d istru gă ob iectivele in a ­
LAOS: C ăpeteniile reLelilor ticol în care relatează despre nă. „P e m oşia lui M iguel C hico m icu lu i Ia m u lte su te de k ilo­
b a rb a riile ş i o p r e s iu n ile Ia ca r e din provincia T ozburahua —
m etri de locul de lan sare a ra ­
sîn t su p u şi ţă ra n ii in d ien i în scrie ziaru l — in d ia n u l S a n tia ­ ch etelor.
rein să să ducă tra ta tiv e regiunile m un toase ale E cu a­ go P un in a a fost strangulat de A stăzi A rm ata Sovietică şi
d orului din p artea la tifu n d ia ri­ m oşier d eoarece îndrăznise să F lota M aritim ă m ilitară, scrie
m areşalu l M alinovski în c o n ti­
VIENTIANE 23 (A gerp res). — t r e b a r e a z ia r iş t ilo r ,,'de c e a u lo c lo r. D u p ă c e d e s c r ie s it u a ţia se pronunţe pentru reform ă nuare, sîn t dotate cu o asem e­
D u p ă cu m se a n u n ţă clin V ie n ­ In a ce st m o m en t m a n ev re ale m izeră a in dien ilor, ziaru l a ra ­ agrară. C oliba în care trăia n ea c a n tita te de arm e rach& to-
n u cleare de cele m ai diverse d es.
tian e in tîîn irea care urm a să tru pelor de d esan t“, un rep re­ tă că m u lţi dintre a ceştia sîn t acesta cu fam ilia sa a fost dă- tin a ţii, în eît orice agresor, dacă
aib ă lc c la 22 feb ru arie la V ien ­ z e n ta n t al a u to r ită ţilo r d in Vi- p rivaţi de păm ânturile lor de rîm ată, iar m em brii fa m iliei va în cerca să aten teze la m unca
tian e în tre p rin ţii Suvanna F u ­ en tian e a răspu ns că „asem enea că tre m o şieri care îi a lu n g ă îm ­ sale, după ce au fost torturaţi, p a şn ică şi in teresele de statuate
muria, p r im u l m in is tr u a i g u v e r ­ m anevre au loc ziln ic“. au fost izgoniţi. „U nui alt in ­ p o p o a r e lo r U .R .S .S , ş i “-ate**ţări­
n u lu i reg a l al L aosu iu i, şi F um i p reu n ă cu fa m iliile lor. Z ia ru l lor so c ia liste fră ţeşti, va fi şters
im ed iat de pe fa ţa p ăm în tu lu i,
N osavan, reprezentantul gru ­ Crimiinalui O b e rlä n d e r „reabilitat®* dian de pe aceea şi m oşie —
p u lu i de la SaV annaket, n u a a ra tă ziarul, i-a u fo st sm ulse in d iferen t u nd e s-ar afla.
avu t lo c d in p ricin a refu zu lu i de Âdenjsyer unghiile de la d eg etele m îin i-
n eîn tem eiat al lu i N osavan de a lor“. N ici cop iii in d ien ilor nu au Nu p entru a cuceri şi a jefui
duce tratative. BONN 23 (A gerpres), — tisfa cţia în legătu ră cu p retin ­ o soartă m ai bună. P otrivit zia ­
b ogăţii străin e în tăreşte p artid u l
In cercurile b in e in form ate
s-a a fla t că în că la tratativele n ostru F orţele A rm ate S ovietice,
d in 21 feb ru a rie B ouri O um îi C ancelarul A denauer a în tre­ sa „reabilitare juridică co m p le­ rului, m arii proprietari de p â ­ su b lin iază în articol R. A. M a­
d eclarase Iui S u v a n n a F u m m a prins o în cercare de a sco a te t ă “ a lux O b erlä n d er. A d e n a u e r ra în t a u î n c e t ă ţ e n i t o b ic e iu l de
c ă n u p o a te lu a hofcărîri în to a ­ b asm a cu ra tă p e O berländer,, declara că acu m trebuie să ur­ a însem na cu fierul roşu pe co­ lin ovsk i, ci p en tru a asigu ra p a­
te p rob lem ele. El a a ră ta t în să fostu l m inistru de la B onn p en ­ m eze şi o „reabilitare p o litică “ piii in d ien ilor care locu iesc pe
că p a rtea din V ien tia n e va in ­ tru problem ele persoanelor stră ­ a fo stu lu i său m inistru. C an ce­ m o ş iile lOr. „ A c e ş tia s în t în s e m ­ cea, p en tru a a p ă ra m arile rea ­
sista asu p ra cererii sale de a i m utate, care este acu zat dc a sa­ larul v est-g erm a n so licită pe naţi ca n işte an im ale pentru a
se acorda p ortofoliile m in iştrilor sin area în m asa a cetăţen ilor O berländer să în d ep lin ea scă „în se şti care este stăpinul şi pro­ lizări şi m un ca creatoare a con ­
A facerilor In tern e şi A părării. so v ietici p e terito riu l U .R .S.S. deplină m ăsură sa rcin ile ce-i p rietaru l lor“ — scrie ziaru l.
ocu p at vrem elnic de h itlerişti. revin în cadrul p a rtid u lu i“ şi stru ctorilor com u nism u lui.
L a 21 fe b r u a r ie în tim p ce a ş. D em ascarea crim elor lui O ber­ îl în cred in ţează de „sprijinul A ceste fa p te au fost verifi­
te'ptau în fa ţa reşed in ţei p a r ti, länder a dus la tim p u l său sub sau total". cate de C onfederaţia m un citori­ — OOO—
cula,re a lu i B o u n O um p en tru presiunea op in iei p ublice la d e ­ lor din E cu ad or care, îm p reu n ă
a, a fla rezu ltatele tratativelor m isia lui din p ostu l de m inistru. In cercu rile zia ristice de la cu F ed era ţia ţăran ilor indieni Studenţii atenieni
d in tre cei doi p rin ţi, zia riştii au B onn, scrisoarea lu i Adfenauer şi aite organizaţii de m asă, au continuă
u rm ărit m an evrele m ilitare care In tr-o scrisoare către O ber­
s-au d esfăşu rat în p reajm a reşe­ este ap reciată ca un indiciu al greva foamei
länder, în n u m ele său şi în n u ­
d in ţei Iui B ou n O um . iri cu rsu l in ten ţiei de a i sc în cred inţa
acestor m anevre avioan e m ilita ­
re a m e r ic a n e au la n s a t cu p a r a ­ m ele co n d u cerii U .C .D ., c a n c e ­ din nou lu i O b erländ er o fu n c ţie a n u n ţa t în c e p e r e a u n ei v a ste
ş u t a u n i t ă ţ i d e d e s a n t . L a în - la r u l A d e n a u e r îş i e x p r i m ă sa - im p o r ta n t ă *1. cam p anii de solid aritate cu vic-
tim ile m oşierilor şi pen tru rea ­ •ATENA 23 (A g e r p r e s). — T A 3 3
lizarea unei reform e agrare d e­ tra n sm ite:
m ocratice.
colonialiste au jefu it m agazin ele, au ucis S u te de stu d en ţi de la U niversi­
m ai m u lţi oam en i, au p rovocat Acord comerciai ta te a din A ten a co n tin u ă greva
p agub e de m ilioan e de dolari. In sovieto-îrancez fo a m ei în sem n de p rotest îm ­
toiu l acestor tu lb u rări au în ce­ p otriva atitu d in ii d ispreţu itoare
getovvn, ca p ita la ţării. P a rla ­ T otuşi, cea m ai m are victorie p u t să so sea scă tru p e b ritanice, PARIS 23 (A gerpres). — a gu vern u lu i fa ţă de n evoile şi
îar Ia L on d ra se a şte p ta că d e­ In urm a în ch eierii cu succes cerin ţele lor. D oi stu d en ţi e p u i­
m en tu l a fost dizolvat, co n sti­ electo ra lă a partidului lui J a ­ rea gu vern u lui Jagan . A cest lu ­ a tra ta tiv elo r d e la P aris din­ za ţi din ca u za fo a m ei au fo st
cru în să nu s-a în tîm p lat. tre d elegaţiile com erciale so v ie­ trim işi la 21 feb ru a rie ia sp ita l.
tu ţia ruptă, J a g a n şi co leg ii săi g a n a fo st cea din an u l 1961, tică şi fran ceză, la 21 feb ru a­ S tu d en ţii au d eclarat că nu vor
Cheddi Jagan a arătat la con­ rie, a fo st sem n at la M inisterul în c e t a lu p ta p în ă cîn d nu ii se
în tem n iţa ţi, iar în ţară a fo st cîn d 20 din ce le 35 d e locuri ferin ţa de p resă care a a v u t loc A facerilor • E xtern e al F ran ţei vor sa tisfa ce revendicările.
la 20 feb ru arie că în tim p u l tu l­ protocolul cu privire la acor­
d ecretată starea excep ţion ală. în p arlam en t au reven it aces­ b urărilor a p rim it m ai m u lte dul dintre U .R .S.S. şi F ran ţa în sem n de so lid a rita te cu co ­
scrisori p rin care i se cerea d e­ p rivin d livrări recip roce de m ă r­ le g ii lor, m ii de stu d en ţi ai u n i­
P u terea a fo st p relu a tă de un tu i partid, zece C ongresu lu i n a ­ m isia. „in tr-u n u i din p licu ri, furi p e perioada 1960— 1962. v e r sită ţii nu s-au p rezen ta t te
spunea Jagan, am găsit două A cest protocol care p recizea­ 21 fe b r u a r ie la c u r su r i şi în l a ­
guvern num it de guvernatorul ţion al şi cin ci partidului „F or­ g lo a n ţe şi o h îrtie pe care scria: ză şi com p letează listele de boratoare.
„Ori tu şi secretaru l tău Jack m ărfuri p en tru livrări reciproce
b r ita n ic . ţele U n ite“. L a a ceste alegeri, K eisalL v eţi d em isio n a , ori veţi pe anul 1962, prevede creşte­ M inistrul în văţăm ân tu lu i a
p ieri“. T ulburările, a sp u s J a ­ rea coixtinuă a com erţulu i so- refuzat să p rim ească o d elega­
'A ceste ev e n im e n te au avu t p artid u l „F orţele U n ite “ a c h e l­ gan, au fost provocate cu sco­ vieto-fran cez. ţie a stu d en ţilor.
pul de a răstu rn a guvernul şi
lo c la n u m a i 133 de zile d e la tu it pentru propagandă peste d e a am in a ziua elib erării ţării. Z iarul „A vghi“ scrie că stu ­
în fiin ţa rea p arla m en tu lu i, in un m ilion d e dolari. Ţ â ra a fost d en ţii de la U n iv e r sita te a din S a ­
A g e n ţia d e s p io n a j a S. U. A., lon ic au d ecla ra t că sîn t solidari
anul 1953. c o n d u c ă to r ilo r inundată de o m are ca n titate A gen ţia C en trală de In vestigaţii cu co leg ii lor din A tena.
în tem n iţarea de literatură prop agand istică şi-a fă c u t sim ţită p rezen ţa aici.
La G ergetow n s-au g ă sit arm e
p r o v e n ită d in S.U .A . L a m itin ­ cu in s c r ip ţia „m acle în S.U .A .“ .
D e asem enea, a fo st d escop erit
guri, vorbitorii din p a rtea p a rti­ u n p o st de rad io cla n d estin in ­
sta la t pe o m aşin ă care chem a
dului lui Jagan erau a ta ca ţi de la răstu rn area iu i Jagan. J efu i­
torii şi in cen d ia to rii au fo st d e­
h u ligan i şi a g en ţi ai celor doUă p ista ţi şi co n d a m n a ţi la în c h i­
soare p e d iferite term en e. ..V ia­
p artid e de op oziţie. Cu to a te ţa din c a p ita la G u yan ei B r ita ­
n ice a rev en it la m orm ăi“ , a n u n ­
P artid ulu i P opular Progresist şi acestea, Jagan a dobîndit m a ­ ţă agen ţiile occid en tale de
instaurarea terorii în colonie jo rita tea în p arlam en t. presă.
r.-au dus la în ăbu şirea lu p tei
de elib erare, ci, dim potrivă, la Im ed iat d u p ă alegeri P artid ul E şecul m anevrelor co lo n ia liş­
activizarea ei. A stfel, in co n d i­ P opu lar P rogresist a trecu t la tilor s-au d a to ra t fa p tu lu i că
în fă p tu irea p latform ei sale e le c ­ p rovocatorii nu au p u tu t să a tra ­
torale. Au fo st îm p ă rţite ţă ra n i­ g ă m asele de p a rtea lor. şi că
P artid ul P op u lar P rogresist a
ţiile unui nou şi p u tern ic avînt lor p este 90.000 de acri d e p ă . acţion at cu ferm itate în aceste
ai lu p tei pentru independenţă, m int, au fo st m icşo ra te im p o zi­ zile grele.
au torităţile colonialiste au fost tele p ercep u te de la p op u laţie,
con stru ise în 1957 să aprobe au fo st sp orite cele ale m o n o p o ­ M icul p opor, al G u yan ei, care
alegeri. P artid u l iui Jagan , ca lu rilo r şi burgheziei,- s-a e x tin s n u m ă ră d oar 500.000 d e o a m en i,
urm are a in filtrării elem en telor reţeau a în văţăm în tu lu i de stat. nu va tolera ca aceste provocări
colon ialiste, a fo st îm p ărţit în A n g liei i S-a ceru t cu h o tă r îre să fie folosite de colon ialiştii
două, fieca re arip ă participînd să acorde in d ep en d en ţa im ed ia­ en glezi drept p retext p entru
tă ţării. am în area acordării in d ep en d en ­
ţei ţa rii lor. E l cere ca cel tîrziu
la alegeri p e liste diferite. C o­ A ceste m ăsuri au n em u lţu m it
lo n ia liş ti au p rez en ta t, d e a se ­ cercu rile re a c ţio n a r e in te rn e şî,
m e n e a , ş i tui p a r tid p ro p riu —¦ b in e în ţe le s , p e m o n o p o liş t ii e n ­
„F orţele u n ite“ — condus de g lezi şi a m erica n i câre văd în
.un m ilio n a r lo c a ln i c , p e „n'urrie guvernul lu i Jagan un duŞm ân
al p ro fitu rilo r lor. A cestea sîn t
d ’Â u g u â r .
cau zele p rovocărilor a m in tite la
In elu d a falsurilor , şi m a n e­ . în cep u t, p rovocări care, p otrivit
vrelor agen ţilor colon ialiştilor, p lan u rilor sta b ilite, treb u iau să
a leg erile au a d u s din n o u v ic ­ reed iteze p e cele d in a n u l 1953.
toria aripei de stin gă a p arti­ în a cest scop con d u cerea de
d u lu i con d us d e Jagan . infrîrită, d rea p ta a C o n siliu lu i sin d ic a te ­ O fo to g ra fie im p resion an tă: m ineri de la m in a L uişenthal,
R. F. G erm a n ă iii. ca r e şi-a u gu sit m o a r te a 3 D to v a ră şi ai tor
şi au fo st grav ră n iţi a lte zeci de m u n cito ri, cob oară în m ină
d enum irea d e C ongresul n a ţio ­ m ai m ulte grupuri de h u lig a n i rîe d e p lin ă lib e r ta te . cu fetele m îhn ite, grave.
nal' popular. au in cen d iat centrul cap italei, C, ALEXANDRO AIE
nM'J. — I iparul : întreprinderea Foii grafică „! .Mai" — Deva.