Page 86 - 1962-02

P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ A R T L E , TTNTŢÎ-VA I rsiti a Ü.C.F.5,

S im b ă tă a u co n tin u a t lu cră ­ ve a U .K .S.E ., P a u l A ncu, d irec­ T atii, secretar al clu b u lu i

rile C o n fe r in ţe i p e ţa r ă a U n iu ­ to ru l S.M .T . G îrb ovi, ra io n u l C .S.M .S. Ia şi, C. Isp as, s e c r e ­

nii de C ultură F izică şi Sport. U rziceni, L udovic V ereş, pre­ tar al fed era ţiei de călărie şi

im ponía a g rico la In şed in ţele de vineri d im i­ şed in tele C onsiliului raional p e n ta tlo n m od ern , I. B ogd an ,
.de prim ăvară sä ne găsească | n ea ţa şi d u p ă-am iază au luat U .C .F.S. Sf. G h eorgh e, C o n sta n ­ p reşed in tele C on siliu lu i U .C .F.S.
cu vîn tu l la d iscu ţii pe m argin ea tin P opescu, antrenor em erit, al R egiunii M ureş-A utonom ă
tem einic pregătiţi rapoartelor p rezen tate, urm ăto­ directorul şco lii sp ortive de elev i M agh iară, I. M otroc, din e c h ip a
rii d e le g a ţi şi in v ita ţi : P etre nr. 2 B u cu reşti, g en er a l m aior de fotbal a clubului R apid, Bo-
C o n g r e s u l a l I lI -lc a a l P a r tid u lu i p r ie ln ic ă p en tru e x e c u ta r e a lo r clin Capră, p reşed in tele C onsiliului P etre D um itrescu, p reşed in tele ris G uţiu, v icep reşed in te al C o n ­
o ră şen esc U .C .F.S. B u cu reşti, fed era ţiei de volei, dr. A ndrei siliu lu i reg io n a l U .C .F.S. H u n e­
Sever Pădureanu, p reşed intele Iliescu, con feren ţiar la In stitu ­ d o a r a , L1. S o c z , s e c r e t a r a l f e ­
C onsiliului regional U .C .F .S . tu l de cu ltu ră fizică, M ircea deraţiei de p opice, V asile Io -
B ra şo v , GIi. C reţu , p r e ş e d in te le D ridea, m aestru al sportului nescu, p reşed in tele fed era ţiei de
C on siliu lu i ra io n a l U .C .F.S. M us­ (fotbal)', de la clu b u l sportiv s c r im ă , ’A. H o lls c h 'w a n d te r p r e ­
cel, N ico la e N cd cf, antrenor P etrolu l - P loieşti, G heorghe şed in tele C onsiliului raional
em erit (han db al), T eodor C on- C alcan, p reşed in tele fed eraţiei U .C .F.S. T im işoara, Iu liu M o-
stantin escu, p reşed in tele C onsi­ de box, V irginia B edelian, în ­ raru, p reşed in tele C lubului sp or­
liu lu i regom al U .C .F.S. P to ieşti, văţătoare în com u na C oteana,
A urelian B udeanu, v icep reşed in ­ r e g iu n e a 'Argeş, O cta v D im itriu , tiv şcolar C luj, gen eral colonel
t e l e c lu b u lu i s p o r t iv „ S t e a u a '1, antrenor al fed eraţiei de bas­ F loca A rhip, p re şe d in te le fe d e ­
Al. Ş o p o rea n , p r e ş e d in te le C o­ chet, G eta P itică, m aestră em e­ raţiei de tir, D u m itru Ivan, p re­
m itetu lu i sin d icatu lu i uzinelor rită a sportului (ten is de m asă),
„ in d u stria S irm ei“ din C im pia şed in tele C onsiliului region al
T urzii, N icolae T ofan, p reşed in ­ Ion B ordea, p reşed in tele C on­
siliu lu i region al U .C .F.S. B acău, U .C .F.S. D ob rogea, M aria D iţi-

D iaconescu, m a estră a sportului

M uncitoresc R om în a tra sa t sarcin i d eo­ vrem e. O dată cu a cea sta , trebuie în- te le C o n siliu lu i r e g io n a l U .C .F.S. M aria lo n escu , antrenor al f e ­ (atletism ), Ion B alaş, vicep re­
sebit de im portante şi în dom eniul d ez­ corporat in so l şi g u n o iu l de g rajd G alaţi, F lorian L aslău, se cr eta ­ deraţiei de gim nastică, Ion D e-
voltării agriculturii. In an u l 1952 a g ri­ rul general al F ed eraţiei de h eleanu, vicep reşed in te al fe d e ­ şed in te al C om itetu lu i de orga­
cultura v a fi în zestra tă cu un m ăre nu­ atletism , Ion A m ărăşteanu, p re­ ra ţiei d e ciclism , dr. Ion Birzu,
m ăr de tractoare şi m aşin i agricole, care con trib u ie d in p lin Ia crcşterc.i şed in tele A sociaţiei sportive a secretar gen eral al M inisterului nizare a U .C .F.S., p reşed in tele
vor spori can tităţile de în grăşăm in te u zin elor „ E lectro p u tere“ din S ăn ătăţii şi P revederilor S o cia ­
chim ice, se v a m ări con sid erabil v a lo a ­ producţiei agricole. T rebuie arătat că C raiova, io la n d a B alaş, m aestră le, N ico le A n g h elid is, p r e ­
rea in v estiţiilo r pentru irigări, a m en a ­ em erită a sportului (atletism ), şed in tele C onsiliului raional
jări de noi terenuri, procurări de a n i­ in privinţa fertilizării so lu lu i, rezu l­ C. B ucur, p rofesor de ed u ca ţie U .C .F.S. T u lcea, O lga Orban, fed eraţiei de fotbal, E ugen
m ale etc. T oate acestea au drept scop fiz ic ă la In stitu tu l P o lite h n ic m aestră a sp ortului (scrim ă),
creşterea sim ţitoare a producţiei v ege- tatele obţinute pînă în prezent sîn t din T im işoara, Ion A rcaş, p re­ P avel G beorghiu, p reşed in tele C ocut, instructor voluntar, re­
1a le ş i a n im a le . şed in tele A sociaţiei sportive C o n siliu lu i region al U .C .F.S. B a ­ giu nea B acău, E lisab eta P o p es­
sub posibilităţi. D in suprafaţa de „ R ec o lta “ ” d in com u n a A lăm ar, nat, Ion Cernea, m aestru em e­
La înfăptuirea acestor sarcin i tre- raionu l Sibiu, C o n sta n tin C irţină, rit al sp o rtu lu i (lu p te ), G h eor­
bti'e să -şi ad u că din plin contribuţia 70.000 ha. ce trebuie fertilizată, s-a u se c r e ta r al C.C. al U .T .M ., a cad . gh e V iziru, m aestru em erit al cu, recordm ană m on d ială de
şi lucrătorii din agricultura regiunii T udor A rghezi, p reşed in tele de sportului (ten is), Ion M unteanu,
noastre. M obilizaţi de către o rg a n iza ­ rea liza t d oar circa 18.500 ha. p c care on oare al U n iu n ii scriitorilor, m aestru al sportului (oină), Su­ paraşutism şi alţii. '
ţiile d e partid, o a m en ii m un cii d in a- C onstan tin Prisnea, ad ju n ct al ceava, F elicia U rziceanu, m a e­
g rîcu ltu ra reg iu n ii H u n ed oara trebuie s-a u tran sp ortat şi în corp orat 369.750 m in istru lu i în văţăm ân tu lui şi stră a sportului (can otaj).
să lupte pentru ca în a cest an să o b ­ C ulturii, L ivia Avram , p ro fe­
ţin ă p ro d u cţii m e d ii d e c e l p u ţin 2.000 tene gunoi de grajd. so a ră de ed u ca ţie fiz ic ă din In şed in ţa de d u p ă-am iază V orbitorii au a n a liza t rea li­
k g. g rîu şi 3.000 k g. porum b boabe O radea, V alentin C onstandache, au luat cu vîn tu l to v a r ă şii:
la hectar, iar de pe lotu rile sp ecia l a m e­ E ste necesar ca o rg a n iza ţiile de secretarul general al F ed eraţiei zările şi slăb iciu n ile din a c ti­
najate, cîte 5.000 kg. porum b boabe la de n ataţie, C onstantin G henea, Ton Ş ic lo v a n , d ir e c to r u l I n s t i­
h a., în terenuri n eirigafe. P en tru rea­ partid şi co n siliile de con d u cere ale secretar a l clubului sportiv oră­ tu tu lu i de cu ltură fizică, Gh. v ita te a în d iferite ram u ri de
lizarea acestor sarcin i există toate con ­ G .A .C . să m o b ilizeze pe co lectiv işti şenesc Hunedoara.
d iţiile. E ste n ecesa r în să ca ele să fie sport, au arătat m ijloacele p e n ­
fo lo site în m od em bzuit, g o sp od ăreşte.
de a transporta pe ogoare cantităţi
O rgan izarea tem ein ică a m uncii în
cam p ania a gricolă de prim ăvară, care cit m ai m ari de gu n oi de grajd, care tru a asigura creşterea m ă es-
triei sportive.
să fie încorporat în so l o dată cu ară­
tura. C o n ferin ţa a a p ro b a t 'darea
de seam ă a C om itetului de o r­
T rebuie a vu t în ved ere şi faptu l că

în unele gosp od arii, din cauza g eru ­ g a n iza re a U .C .F.S. şi rap ortu l
C om isiei cen trale de revizie.
lui, cu lturile de toam n ă a u a vu t de

su ferit intr-o oarecare m ăsură, fiind

n ecesa r să se ia u n ele m ăsuri d e pre- L ucrările C onferin ţei co n tin u ă

în tim p in are a even tu a lelo r pierderi. Nicolae Josan. elev în anul j q al Şcolii profesionale din a stă z i. (A gerpres).;
Simeria, este fruntaş la învăţătură şi în activitatea prădică.
A sigurarea şi condiţionarea sem in ­

ţelor este d e asem en ea o lucrare im ­

v a î n c e r c c u r în d , r c s p c c ta r c ’a ş i ‘a p l i c a ­ portantă. D e aceea, o atenţie d eo se­ Tov. A ureliu Bucur a p rezen ­ Angajamente In întrecerea socialistă
rea regu lilor agroteh n ice privind cuîfu- ta t apoi rap ortu l C om isiei de
ra tuturor p lan telor a g rico le, folosirea bită treb u ie acord ată a sig u ră rii din v a lid a r e .
pc scară largă a în grăşăm in telor ch i­
m ice şi o rg a n ice, redarea de n oi tere­ vrem e a sem in ţelor n ecesare, din so ­ S9
nuri agricu lturii, sîn t că i sig u re pentru m Jf ss
obţinerea de producţii a g rico le sporite. iuri valoro a se, cu p roductivitate ridi­ Pentru minerii rea form ării m ai m ultor repere în tur­
m Văii Jiului nătorie şi extin derea producţiei piese*
D atorită faptu lu i că nc aflăm în pra­ cată. La lucrările de sîm b ătă d im i­ lor forjate în m a tr iţe ;
g u l ca m p a n iei a g rico le de prim ăvară neaţa ale C onferinţei au lu at C olectivu l dc m un citori, teh nicieni şi
este n ecesar să fie lu ate n eîn tîrziat u n e­ P în ă la d ecla n şa r ea ca m p a n iei a g r i­ cu v în tu l la d iscu ţii t o v a r ă ş ii: in g in e r i d c la LLR.U.M . P etro şa n i, în ­ — să în d ep lin ească planul de pro­
le m ăsuri de care depinde în m are parte Sorin P opescu . v icep reşed in te al truniţi într-o en tuziastă adunare, au d ucţie în l l lu n i;
soarta recoltei din a cest an. co le de prim ăvară m ai sîn t şi alte C o n siliu lu i re g io n a l U .C .F.S. adoptat recent an gajam en tele în în tre­
M aram ureş, Aurel A rdeleanu, s e ­ cerea so c ia listă pentru a cest an. Ei au — să sp orească productivitatea muu*
Pentru a se evita u n ele lipsuri care lucrări ce nu trebuie n eglija te. T oată cretar al C onsiliu lui C entral al h otărît: cii eu 1,5 la su tă p e ste p la n ;
s-au sem n alat in cam p aniile agricole S indicatelor, Gh. lan cu , m aestru
a n terioare (defccfa'rea tractoarelor şi s e ­ a ten ţia trebuie acord ată lucrărilor în Locuinţe pentru siderurgişti em erit al sportului (p araşu tism ), — să îm bunătăţească calitatea pro­ — s ă r e a liz e z e 1.000.000 le i e c o n o m ii
m ăn ătorilor), con d u cerile S.M .T . şi a le Soni a Iov an, m aestră a spor­ d u selo r prin pu n erea în fa b rica ţie a peste sarcina planificată de reducere a
legu m icultu ra. E ste n ecesa ră term i­ Tn z i le l e d e 22 şi 23 f e b r u a r ie , s i d c r u r g iş t iîo r d e la H u n e ­ tului (g im n astică), Ion C ornea- u n o r noi tip u ri d e u tila je Ia n iv e lu l preţului de cost.
G .A .S., treb u ie să o rg a n izeze tem ein ic teh nicii m oderne, intre care stil pi dc
lucrările de recepţie a tractoarelor şi narea răsadniţelor şi continuată în să- d o a ra li s-au dat în fo lo sin ţă 239 a p a rta m e n te n oi. D e a se m e ­ ab ataj, p erforatoare p n eu m atice şi îm - Lucrări de calitate
m aşin ilor a gricole (rep araţia acestora, nea, în aceeaşi p erioad ă, s-au dat spre fo lo sin ţă n u m eroase lo ­ pingătoarc de craţcre ; şi ieftine
cti m ici excepţii, este term in a tă ). N u m înţarca răsad u lu i pentru leg u m ele c u in ţe şi m u n cito rilo r d in cad ru l în tr e p r in d e r ii de c o n stru cţii si-
trebuie în găd u ită trecerea cu uşurinţă dcru rgiee-H iinedoara. — să in trod u că m eto d e a v a n sa te în C olectivul de m uncitori, in g in eri şi
p este lip su rile privind ca litatea repara­ tim purii, acţiu n e ră m a să în urm ă îh p rocesu l de p ro d u cţie prin a p lica rea te h n ic ie n i dc la S .M .T . d in O ră şfie, c u
ţiilor. A colo unde se co n sta tă rep araţii turnării în coji de bachelită, m ecani/.a- prilejul u n ei ad u n ări g en era le ce a a vu t
de slab ă calitate, trebuie lu ate m ăsuri m ulte go sp o d ă rii a g rico le co lectiv e şi loc recent, s-a u a n g a ja t:
im ed ia te pentru refa cerea lor. Vy .•r. '
in sp ecia l în cele din sa tele P eştişu! A. ;-,. ,'ârV.- '• — să execu te num ai lucrări de bună
E ste apoi n ecesar să se treacă fără ca lita te şi la tim pul o p tim ;
în tirz ie rc la o r g a n iz a r e a b rig ă zilo r de M ic, C ristur, M ih alţ, O arda dc Jos, C u a u to c a r ui, ia G u j nu, antrenor em erit (lu p te),
tr a c to a r e ş i în d e o s e b i Ia p r e g ă tir e a lo r — prin fo lo sirea în tr eg ii c a p a cită ţi
pentru a ieşi în cîm p. B r ig ă z ile să Lancrăm etc. Din iniţiativa O.N.T. Carpaţi- Cei 50 excursionişti r vizio- E m il B răgăn eseu , p reşed in tele de lucru a tractoarelor să d e p ă şea scă
fie în cad rate cu m ecan izatori bine pre­ Deva, au fost organizate în tuna na la Cluj opera Lacul ' lebc- p la n u l a n u a l a l p r o d u c ţie i cu 1.000 d e
gătiţi şi conduse de oam eni cu expe­ In a c e la ş i tim p, Ia g o sp o d ă r iile co ­ februarie mai multe excursii cu F ed er a ţiei d e rugbi, A lexan d ru hantri ;
rienţă în org a n iza rea m uncii. autocarul la Cluj. In ziua de 23 delor.
lective aflate în jurul oraşelor sau februarie, 50 oameni ai muncii M ureşan, şeful com isiei sporti­ —- s ă r e a liz e z e e c o n o m ii la c a r ia t*
C on d u cerile S.M .T . trebuie să aibă ranţi, lubrefîan ţi, p iese de schim b şi
în ved ere ca la p lecarea tractoriştilor c e n t r e lo r m u n c it o r e ş ti H u n e d o a r a , CSă- m a te r ia le în v a lo a r e d e 110.000 le i.
în cîm p, acesto ra să li se a sig u re c o n ­
diţii coresp u nzătoare de cazare şi h ră ­ lan, S u gir, D eva, O răşiic, B rad şi
nii. In sco p u l an tren ării m e c a n iz a to ­
r ilo r Ia în d e p lin ir e a s a r c in ilo r d e p la n altele, trebuie in ten sificată acţiu nea dc din Deva şi Hunedoara au fă ­
şi reducerea preţului de co st pe haniru,
trebuie să fie org a n iza tă întrecerea so ­ extindere a suprafeţelor legu m icole, cut o excursie la Cluj, cu care
cia listă între b rigăzi şi chfar în cadru!
folo sin d u -se co n d iţiile dc irigare pc
brigăzilor, fixîn d u -sc ob iective concrete
ş i m obiliza to a re privind fo lo sirea în tr e­ care Ie a u m u lte u n ită ţi a g rico le s o ­ prilej au asistat la spectacolul
g ii ca p a cită ţi de lucru a tractoarelor, c ia liste .
red u cerea p reţului de co st al lucrărilor, cu opera Rigoleîto.
realizarea de econom ii etc.
P entru a a sig u ra o producţie sp o­ O asemenea excursie cu au­
C om itetele execu tive ale sfaturilor tocarul s e organizează şi azi.
p opulare co m u n a le şi co n siliile d e c o n ­ rită dc fructe, co m itetele execu tive
d u cere a le O .A.G . treb u ie s ă se p reo cu ­
pe m ai m ult de in tensificarea m uncii ale sfatu rilor populare raion ale şi co ­
de reparare a uneltelor a g rico le în g o s ­
podăriile a gricole colective. A cest lu ­ m unale trebuie să ajute g o sp o d ă riile Iluminat fluorescent
cru se im pune cu atit m a i m ult, cu
c o le c tiv e ca re a u su p r a fe ţe CU O raşul B rad a cu n oscu t în ultim ii ani
o m arc dezvoltare. Printre realizările
liv e z i să a p lic e lu c r ă r ile de obţinute a ici se num ără şi introducerea Hotărîrea colectivului
ilum inatului flu orescen t. In ultim ul G. A. S. din Mintia
în g rijire (cu răţiri, tăieri dc ior- tim p au fost in stalate 60 de lăm pi flu ­
orescen te pe străzile L cnin, A vram Ian- L u crătorii, teh n icien ii şi in g i­
m arc a coroanei şi fructificare' ş i cu, M oţilor, G uza V odă şi altele. T ot nerii d e la gosp od ăria ag rico lă

îndeosebi stropirile. D c asem enea, tre­ la D rad, pc strad a p rin cip ală a c r a su ­ de sta t din M in tia şi-a u lu a t, în
lui nou, au fost in sta la te lăm pi flu o ­ cadrul unei în su fleţite ad un ări,
buie u rg en ta te lu crările pentru extin ­ rescente. In afară dc a cea sta se pre­
vede a se in stala noi lăm pi pe stră ­ a n gajam en te m ob ilizatoare în
derea suprafeţelor de livezi şi com ­ z i l e d e Ia p e r ife r ia o r a ş u lu i.
în trecerea socia listă . A ceste a n ­
pletarea g olu rilor, m ai a les iu raioa­ MI HAI SUSAN g a ja m e n te p revăd p rin tre altelerl

nele H aţeg, O răşiic şi S eb eş, unde corespondent — depăşirea planului produc­
ţiei la laptele de vacă cu 10.000
ex istă con d iţii din cele m ai priel­ litri ;

nice pentru dezvoltarea pom iculfurii. — depăşirea producţiei la puii
d e o zi c u 30.000 b u c ă ţi;
P în ă la în cep u tu l în să m în ţă rilo r to ­
tul trebuie să fie p regătit, astfel in cit — realizarea peste plan a

de îndată ce tim pul va d even i priel­

nic să se în ceap ă cu toate forţele C reşte ferm a
de anim ale
la e x e c u ta r e a lu cră rilo r a g r ic o le dm
cam p ania de prim ăvară.

cit în prim ăvară, la unele unităţi sin i Pentru a realiza acest obiectiv, or­ In acest an. colectiv iştii din satul 10.000 bucăţi ouă ;

d iferite lucrări a g rico le care trebuie c- g a n iz a ţiile dc partid au datoria să Lancrăm , raionul Sebeş, şi-au propus — reducerea preţului de cost
d esfăşoare o m unca politică su sţin u ­ pe oră tractor cu 8 l e i ;
x ecu ta ic cu forţe proprii. tă în rîndul lucrătorilor din a g ricu l­ să -şi d ezvolte m ult ferm a dc an im ale. In Daia. numărul eleSilor care învaţă acum in noua şcoală, se ridică în acest an la
tură, a stfel încât a ceştia să în d e p li­ 400. iar al. învăţătorilor şi profesorilor care le predam, la 19. — realizarea unei economii în
T erm in area la tim p a lu c r ă r ilo r n ea scă la tim p sa r cin ile ce le s t 3U Iii acest scop ei au cumpărat din c r e ­ valoare de 50.000 lei.
dite acordate dc stat, 113 oi, 3 jtininci In foto : Vedere p a r ţia lă a noii şcoli din Daia.
din cam p ania de prim ăvară, în d eo ­ si 3 vitele.

seb i a sem ăn atu lu i, in flu en ţea ză m ult

asupra creşterii producţiei a g r ic o le . în faţă. illll""

P inii la d ata în cep erii în să m în ţă rilo r, C om itetele raionale de partid şi sta ­

sîn t în să u n ele lucrări ce se pot ex e­ turile populare au datoria să ajute

cuta în că de pe acum . E ste vorba de m ai m ult o rg a n iza ţiile dc partid şi rooccoocoot F R A Ţ I I* -0 0 0 0 0 0 0 0 MI T U OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o o o o c o o ^
executarea arăturilor adinei pc supra­ co n siliile de con d u cere ale G .A .C . o
ó o

feţele nearatc din toam nă şi fertili­ peniru ca acestea sa m obilizeze în- o Vasile Mitu agăţă cleştele tat mai mult decit mie... Pe Aşa că ti cunoştea m etoda: propus şefului de brigadă să-t început. Ca să execuţi o legă­ o
zarea solului. In întreaga regiune m al f r e a g a m a s ă a c o le c t iv iş t ilo r Ia e x e - $ de o armătură şi începu să su- mine m-a lăudat şi nenea fiecare nou venit este repar­ treacă la legat armături.. tură bună şi in timp scurt o
trebuie cfcctu a ic arături ad în ci pc o cutarea în epoca optim ă a fulurcr lu ­ g fie in palme. Aburul cc-i ieşea Roşea... tizat unuia dintre cei mai trebuie să aplici sirma pe ele­ o
su p rafaţă de 7.210 ha. D e aceea, este crărilor agricole din cam p an ia de pri­ vechi. De aceea. i-a luat pc Propunerea a fost bine ve­ mentele care Ic asamblezi in­ o
n ecesar să se folosească fiecare zi m ăvară, L din gură îi învăluia mâinile Ar fi. vrut să-l laude şi pe cei doi fraţi şi le-a făcut ini­ nită. Din anumite motive tr-un anumit fel, să ţii. cleş­ o
intr-o căldură plăcută. Ar fi el nenea Roşea!... obiective, lucrările la estacadă o
o
tele intr-o anumită poziţie. o
o
o
şeful ţierea. Mai iutii Ic-a prezentai o
vrut să-şi prelungească cit „Nenea Roşea“ este începuseră cu întârziere. Şi, ca o

mai mult această plăcere !... brigăzii, un om de ţi-e mai şantierul şi materialele cu să montezi 900 tone armătura Toate acestea se învaţă numai o
o
Se uită la ceilalţi: „Parcă mare dragul să lucrezi cu el, care urmau să lucreze. Apoi in termenul prevăzut iniţial, lucrină şi ascultind dc sfatul o
o
^ ••••• s.-áL-BS* n-ar fi 3 grade sub zero... al dar foarte zgircit la laudă. au trecut la treabă. Pentru ba chiar mai repede, Ia legat celor cu experienţă. Dc aceea o

naibii ce le umblă mîinile!...". Din 1952. de cînd conduce bri­ erau necesare cit mai multe Constantin Grădinarii era me­ o
o
— Cum ii azi M itule? — gada, a calificat zeci de fie­ reu în preajma lor... o
Din carnetul forţe. Zilele trecute i-am găsit pe o
auzi o voce din apropiere. rari betonişiî. Cind i-a primit Ziua în care au trecut la o
o
— Bine. nea Costică... mer­ pe ei, cu două, trei luni în DE REPORTER noua operaţie a fost pentru cei doi fraţi tocmai în pauza o
o
ge... Şi instinctiv puse mina urmă, le-a spus doar a tit: cei doi fraţi una din cele mai de masă. Vorbeau despre o

g pe cleşte. Asta nu că s-ar fi — Gindiţi-vă, bine. Să fii începui i-a pus la bancul de fericite de cind au venit ia şantier, despre noua lor m e­ o
o
o temut de vreo observaţie din fierar-betonist nu-i lucru Hunedoara, şi cum să nu fie2 serie. de parcă ar fi fost fie- o
S partea Iui Constantin Grădi- uşor. Ia uitaţi-vă ce frig e întindere. Cum n-au mai lu­ Acum asamblau ei. materia­ rari-betonişti dc cind lumea. o
g naru, ajutorul şefului de bri- afară!... Apoi i-a dat în grija crat niciodată aşa ceva, le-a lele aduse de alţii. Executau o
g gaclă. Nu, departe de el u n lui Constantin Grădinarii. explicat cu răbdare cum să aceleaşi lucrări ca Nicolae — Greu 2 Acum nimic nu o
execute fiecare operaţie. Băie­ ni-i mai greu — spunea unul o
o
o
o
g asemenea gind. Dar nu vroia — S ă i înveţi să facă trea­ ţii au prins repede mişcările Ciobanii, Albuţ Visirin şi. cei­ din ei. Ne-am deprins cu trea­ o

o să se arate mai prejos decit bă bună! şi după cîteva zile făceau lalţi muncitori vechi. De bucu­ ba că n-am mai. lăsci-o. Nitmai o
o ceilalţi. Şi apoi, mai e ceva. o
g Ceva pe care-l ştie numai, cl Constantin Grădinarii f a c e treabă aproape ca cei vechi. rie nu mai simţeau nici fri­ că, vedeţi dumneavoastră. mai o
o
parte din brigada lui Alexan­ Sirguinţa lor i-a plăcut mult gul, nici răceala fierului. Prin­ trebuie să şi învăţăm... De o

g şi frate-său, Miliai: între ei dru Roşea din 1952. Amin- lui Grădinarii. Aşa se face că deau „mustăţile“ ieşite din două ori pe săptămină mer­ o
| r - V un fel de întrecere. Parcă doi sînt comunişti. Au lu­ după puţin timp, cind lucră­ fundaţia de beton şi le apro­ gem. la şcoală (este vorba de o
i o aud? şi acum ce i-a spus cu crat împreună la construirea rile la estacada furnalului nr. piau. de cadre... şcoala ele calificare). Căci, se o
I o clicva zile în urmă : bateriilor de cocs I, II şi III, apropie exam enul!... o
Dar treaba nu era atit de o
o
o
o
io - - Azi nea Costică ţi-a ară- şi la distileria de gudroane. 7\ au luat amploare, el i-a uşoară pe cit li se părea ia G 11. COMSUTA o
Io
o
LA SCHI
.'OOOOOOOOOOÔOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC