Page 87 - 1962-02

F |W g, 2
iwiqmiuavaim a HmimMBaiaaMMBiBaHraara^BMBarataBaeaafflg^
La hoi¦Oa
!-YA r\ •
.G R AV U R A 2N LEM N
de Iu lian Surugiu
student
/*,. I J , 11 I / . ,, f l - f w ' fi f i ' . _f. *1
C e m ai sp a im ă a tra s M arin
d up ă ce a so c o tit b an ii...
A zi, p en tru p rim a d a tă în a-
cest an, îi v en ise rîn d u l şi lu i sa
fie de serviciu la ch ioşcu l a li­
m en tar cu autoservire. D intre
to ţi u cen icii şcolii p rofesion ale,
p o a te Irin el M arin a ştep ta se cel
m ai m u lt a c e a stă zi. P rea a ju n ­
sese de p om in ă atu n ci cu la că te­
le... P ro b a b il că în şc o a lă se în-
m orm în tase de m u lt în tîm p la-
rea cu p ricina, dar el n-o putea
U ita. N im en i nu-1 co n d a m n a se,
d e fa p t. M ai to ţi „ b o b o cii“ din
anul I p ă ţeau la fel în p rim ele
zile. El în să se a ră ta se m ai în ­
căp ăţîn at. R efu zase să fie la fel
cu ceila lţi, ch iar d u p ă ce i se
a ră ta se r ă to a te d u la p u r ile şi le
văzu se fă ră în cu ieto ri, ch iar şi
d u p ă ce fu sese solem n asigu rat
de d irector că nu i se va fu ra
n im ic d in ceea ce e al lui. îşi
p u sese un la că t cit toate zilele
pe cu făr, altu l p e dulap şi în că
unul pe sertarul m esei unde-şi
ţin ea cărţile şi caietele. N u-i v e­
n ea să crea d ă că în şco a lă de
m u lt la că tele, ch eile şi tot felu l
de alte zăvoare fu seseră trim i­
se îm p reu n ă cu fieru l vechi la
top it. C hiar ex iste n ţa ch ioşcu lu i
alim en tar era o dovadă a sp iri­
tu lu i de cin ste şi Încredere in ­
sta u r a t aici. U cen icii în şişi îl in ­
sta u ra seră . Şi, îi im p u n ea u de la
în cep u t tu tu ror n oilor ven iţi. Cei
care nu în grijeau b un urile ob ­
şteşti, care se abăteau de la re­
gu lile statorn icite, de con vieţu i­
re so cia listă , aju n geau eroi ai
u nor a şa n u m ite „şed in ţe ale
co n ştiin ţei“, care aveau loc la
sfîrşitu l fiecărei săp tăm în i. Nu
se m ai ştie cin e fu sese cu id eea
acestor şedin ţe, dar cert este că
îşi atingeau ţin ta. D u p ă ce M a­
rin a fo st p u s „ fa ţă in fa ţă cu
co n ştiin ţa “ în tr-o astfel de şe­
d in ţă şi i s-a arătat cit de ru şi­
n oasa e p oziţia sa, od ată scăp at
s-a rep ezit g lo n ţ la cu făr, dulap
şi m asă, a sm u ls la că tele şi ie-a
aruncat fu rios pe fereastră. A
fu g it ap oi şi s-a ascu n s în d or­
m itor, p lîn g în d cu h o h o te, cu
ca p u l în fu n d a t în pernă.
J Ţ u p ă a ceea s-a sim ţit atât de
u şu rat, de p arcă i-ar fi lu a t
cin eva cu m in a arsura durerii
ru şin ei ce o p ăţise. F iin dcă, in ­
tr-adevăr, nu i-a fo st uşor, faţă
de 600 de colegi, să recu n oască
ceea ce n ici lui nu în d răzn ea să-
şi spună.
p lesn e de în ţeles, deci, ce
b ucurie şi m înd rie l-a cu ­
p rin s p e M arin, cîn d s-a văzu t
răsp u n zător de m arfa vîn d u tă la
ch io şcu l de autoservire, în ziua
aceea. De fa p t n -avea decît trei
lu cru ri de în d e p lin it : să p lece în
o ra ş d u p ă m arfă, s-o ara n jeze în
rafturi cu preţul pe ea şi seara
să fa că b ilan ţu l vîn zării de p este
zi. In rest, n u m ai avea ce face.
P u tea să -şi vad ă în lin işte de
carte, să p articip e la lecţii şi
ch iar la p ra ctică în atelier, fă .
ră griji. C ine dorea să se se r ­
v ească p utea s-o fa c ă n estin ghe-
rit. C hioşcu l era d esch is to a tă
z iu a . :M .arfa v e d e a f i e c a r e d e u n -
V e r s u r i i® B cN 6 h fi t a
v^ w vn
&,x;t a ffn
în t r e ţipăt şi culoare
fonta-şi zbate trupu-nvins
Straturile mişcătoare
pe trei jgheaburi s-au prelins.
Măşti ne pune ăe lumină,
sale lucii bat la piept,
Umerii spre ea se-nclină,
ochiul o-ntretaie drept.
Fonta-şi suie trandafirii
tnvestinău-se cu sens,
Boar mişcările ginăirii
radiază mai intens.
Cad ciocanele căldurii,
aeru-l lovesc rapid;
Respirarea noastră lasă
ţ conuri albe-n el, de vid,
iar privirea-n vîrf aprinsă
</ se deschide în culori,
\ alergind melodioasă
| pe cărbunii curgători.
Bin solarele dulbine
jeturi de scintei descind,
Intr-un dans de balerine
clipele încolăcind.
y E un dans printre coloane
\ suitoare, şuierînd
) ale cerului plafoane
\ desprinzindu-le pe rină.
Iar cină zgura îşi Urăşte
melancolicii pitoni,
gîndui treaz îi prinăe-n cleşte
L trupul ars pin-la atomi.
\ Dirijînd-o, tnvingind-o
^ ¦\ o strămută-n cupe mari...
C 0 . tu palido şi blîndo,
\ noi sintem cei tem erari!
w mim
de s-o ia, p reţu l era a fişa t pe b i­
letu l care o în so ţea , iar b an ii
ştia u nde să -i lase. Ar fi fo st o
jign ire de n eiertat să stai să-i
su p ravegh ezi pe cu m părători.
Şi, to tu şi a ce ste a to a te n u l-au
scu tit pe M arin d e em o ţii...
rs o c m a i t e r m i n a s e in v e n t a r u l
¦* m ă r f u r ilo r r ă m a s e în c h io ş c ,
p reg ă tin d u -se să le p red ea e le ­
vului care urm a la serviciu. M o­
n etaru l il lă sa se la urm ă. A vea
atîta sigu ran ţă că sîn t în casă
to ţi b anii, in cit d u p ă ce ca lcu lă
totalu l pe h lrtie, n u m ărătoarea
m onedelor o făcu pe ju m ătate
ab sen t. A şezarea lor p e valori,
îi d ă d u se m a i m u lt de lu cru , m a ­
jo rita tea fiin d b an cn ote de cîte
un leu, trei şi cin ci lei, m ed ia
p reţu rilor m ărfurilor cu m p ăra­
te în m od ob işn u it de orice elev:
cîte un p ach et de b iscu iţi, b om ­
b oane, sa u vreu n p ah ar de sirop
cu sifon . A ltceva nu se prea cu m ­
p ă ra de la ch ioşc, fiin d c ă m în-
care era su ficien tă la ca n tin ă şi
bine p regătită.
— Ei, la n a ib a ! D a'ce-o îi a s ­
ta ? Ia să m ai n u m ăr odată..;
S i, în vrem e ce reîn cep u n u ­
m ărătoarea b an cn otelor de
h lrtie şi a m on ed elor de m etal,
că u tă din och i m on etaru l. M ai
avea, o speranţă. Poate se în şe­
la se la a lcă tu irea lui. D u p ă ce
în sem n ă p e un colţ de ziar ceea
ce îi ieşi la n um ărătoare, se ap u ­
c ă d e r e v e r i î i c a t m o n e t a r u l. II altora... N im en i n -a p u s-o la in i­
term in ă şi pe acesta . „E clar.
Ie se u n m in u s d e 50... N u -i m u lt,
i-ad evărat, ar p u tea fo a rte uşor
să-l p u n ă de la el din b uzun ar
şi s-ar lăm uri totu l. D ar acum
nu e vorba n u m ai de cin stea sa.
E vorba de cin stea u n u i colectiv
în treg. D e ce să fie su sp ecta ţi
600 de oam en i, p oate, pe n e­
d rep t?!“.
N -avea în cotro. T rebuia să
fa că d in nou in ven taru l m ărfii.
s~t» a r t i m p u l t r e c e a . V e n is e şi
LL o r a m e s e i. C o le g u l c a r e u r ­
m a să fie de serv iciu a d o u a zi
îşi vîrî cap u l pe u şă de vreo d ou ă
ori, în trerup în du -1 din lu cru :
— Vrei să-ţi ajut ?
M arin îl a lu n g ă m orocănos:
— N u-i n evoie. M ă d escurc şi
sin gu r...
V eniră şi a lţi colegi.
— H aide, M arine, la m asă, că
se. răceşte m încarea. V erificarea
p o ţi s-o term in i şi m ai tîrziu ...
— V ed eţl-vă de tr e a b ă ! Nu
m or d e fo a m e . Atu d e stu le la
ch ioşc..;
T erm in ă şi in ven tarul. D upă
lis ta p reţu rilor, în m on etar
rezu lta aceeaşi cifră, dar în co n ­
fru n ta rea cu b a n ii „ lich izi“ , iar
ieşea la iveală acel m in u s sîcîi-
tor.
— N -am încotro. E nevoie să-l
an u n ţ p e tovarăşu l director,
ir k§ n ie s c iu
(Ţioplmi d& &{elav-
C ercuri de lum ină, ch ip u l
ni-1 izbesc din vrem e-n vrem e.
C înd su a v e ca n isipul,
cînd roşcate şi viclen e.
S -a sfîrşit o şa rjă şl oţelul
din lin g o tiere m ai răsună
V iaţa noastră-i cu o şarjă
m ai aproape de Comună.
N e privim cu fe ţe le d estin se
Nu se-n d u ră clip a să m ai plece
şi din och ii tăi spre m in e
creşte visul, m ă p etrece.
E un pod de sentim en te,
p este el îşi p oartă jindul
clip a în vo lu te len te
ferm eeindu-1, nem urindu-1.
etnie,e de şuiee-n 'X>une,doaea
E-un cîn tec de p ace în m urm urul ritm ic
pe care oţelu l îl su ie
în b olta am iezii ţin ta tă cu soare,
şi-n b oîta-n serării, căp ru ie
E -un cîn tec de p ace în b raţele lu cii
şi-n ch ip u l de arsă a rg ilă
p e care m etalica lavă su pu să
îşi u rcă lu m in a agită
E-un cîn tec de p ace cînd sch elele su p le
îţi sorb visu l grav din p riv ire
şi-u n tîn ă r şi-ap leacă-n drep tun ghiu l ferestrei
con turul p relu n g şi su b ţire
Ş i-s cîn tec de p ace-au voreîe-ovale
p o rn in d din fu rn a le în su s
n o a p tea cînd stelele bat m ai ap roap e
şi zidul de b ezn ă se crap ă, răpus.
D irectoru l, Un fo st m iner tr e ­
cu t p rin m ulte, p a rticip a n t la
greva din 1929 din L u peni, acum
ie şit la p en sie, ascult1ndu-i p o ­
v estea în cu rcată, b îlb îită, nu-l
p rea lu ă în serios.
— Vezi că p oate ai greşit u n ­
deva la so co tea lă . C a u tă din nou.
A farin, la c d e su d o a re, n u m a i
avea curaj s-o apuce de la ca ­
p ăt. Se con vin sese cu och ii lu i de
adevăr.
— N u m al am ce căuta. A ces­
ta e ad evăru l. D e trei ori am
v erifica t, şi ştiţi, la m a tem a tică ...
— H m ! M arine, p u i la în d o ­
ia lă cin stea în tregii ş c o li! B agă
de seam ă ce faci !
— Ş tiu , to v a r ă şe d ire cto r! a-
b ia m al p u tu ln g in a M arin. Ştiu ,
POVESTIRE
altfel n -aş fi ven it la dum nea­
voastră... C e să fa c ? S ă p u n din
buzunar ? Sau să dau în p rim i­
re colegu lui care u rm ează o
gestiu n e cu m inu s ?
— H m ! P ro a stă afacere..; Ce
facem ?
— E u... p în ă n u se d escu rcă ,
nu m ă lin iştesc. M -am m ai fă cu t
o d a tă de ris, atun ci, cu la c ă ­
t e le ...
— Cu ce lacăte ? I
— Ş tiţi, cînd m i.a m zăvorit
toată „averea“ sub trei lacăte cit
p um nu l...
— A aa... A sta s-a în tim p la t şi
m ă.
— Eu în să, să ştiţi, am pus-o,
aşa că vă rog a ju ta ţi-m ă ! N -aş
vrea să aju n g din nou erou al
vreunei „şed in ţe a co n ştiin ţei“.
— F ii fără grijă. O scoatem noi
la cap ăt. Ia 2-3 colegi să te a ju ­
te. N u ? S în t sig u r că o să a fla ţi
îm p reu n ă p ă că to a sa aia de d ife­
renţă. P e cine prop ui ?
— P ăi, m -aş b u cu ra d acă a .ţi
veni şi d um neavoastră.
— M ai în cercaţi o d ată şi în că
o d ată... Şi d acă nu reu şiţi nici
aşa, m ai stăm de vorbă.
/U n d ieşi de la d irector, M arin
parcă ducea o povară de su ­
te de k ilo g ra m e în sp a te. C iţiva
colegi a fla ţi pe coridor, bănu ind
ceva, în cercară să-l tragă de lim ­
bă. D ar el nu su flă un cuvînt.
N evrînd să su p ere pe careva,
ch em ă trei colegi care nu fu se­
seră în şcoală în cu rsul zilei, deci
n ic i n u c u m p ă r a se r ă n im ic , şi- i
ru g ă să-l ajute. A uzind d esp re
ce-i vorba, cei trei se făcu ră foc
şi pară. P uţin lip si să nu dea
buzna cu vestea în sălile de m e­
d itaţie. N um ai a m en in ţarea că
vor fi sa n cţio n a ţi îi lin işti. Cu
toate acestea, zvonul necazului
lu i M arin fă cu se ocolu l şcolii.
DRDMUr; S'CFG'TAfjrS'MtJtDI
I C ine nu s-a bucurat, a fiind
că trei form aţii artistiee ale
C .S .H ., Ia c e l d e - a l V l-le a c o n ­
curs al artiştilor am atori, n e-a
rep rezen tat cu cin ste regiunea,
ocupînd locul I pe ţară ? ! Se
părea că după această dovadă
P recis nu se ştia despre ce-î vor­
ba. F iecare b ăn u ia în să că s-a
în tim p lat ceva grav, căre i p ri­
vea pe toţi. M ai ales, d u p ă ce
se văzu că n ici d up ă su narea
stin gerii cei răm aşi în ch ioşc nu
se în torc la dorm itoare, se iscă o
fo rfo tă şi un zu m zăit ca de stup
în în trea g a şcoală. Pe sub u şa
ch ioşcu lu i în cep u ră să sosească
d iferite b ileţele. „D acă M arin a
p ierd u t banii, s-o sp un ă, fără
team ă. A vem în cred ere în el. In-
tr-o oră scotocim to a tă şcoala
şi-i scoatem noi la iv ea lă ...“ A l­
tul scria nervos : „D aeă-i vorba
de b iscu iţi, dau d eclaraţie că am
văzu t m ai m u lte p a ch ete m inca-
te de şo a reci“. U n scris strîm b
a n u n ţa : „Şi eu cînd am fost de
serviciu , am sp art un borcan cu
gem de agrişe, dar n-am fă cu t
a tîta caz. L -am m în cat şi am
p lă tit şi b orcanul".
Ţ \e fa p t era vorb a de u n lucru
E* a p a r e n t a t î t d e p u ţ in g r a v ! m a de sîn ge. In p iep t în cep u să
L ip sa sem n a la tă se rid ica abia
la 50 de b ani. A ici era în să vo r­
ba de altceva, m u lt m ai im p o r­
ta n t. Ş i cu c it tre c e a tim p u l iar
M arin ved ea că n u-i ch ip să dea
de u rm a banilor, cu cit, la in sis­
ten ţele celor trei, în cep ea o n ouă
reverificare, el p ricep ea ce s-ar
în tîm p la d acă s-ar con stata că
totu şi cineva cău tase să-şi în su ­
şească d iferenţa. în sem n ează că
u n u i d in tre ei...
'T r e c u se de m iezul n op ţii. Ma-
" rin stă tea cu tîm p lele în tre
palm e.
— B ăieţi, nu m ai pot. S-o În­
ch eiem ! scrieţi : Irin el M arin e
v in o v a t ; n -a avu t în cred ere în
co leg ii săi...
— Ce p ro stie vorb eşti, M ari­
ne ! Cum poţi spune aşa ceva ? !
D oar ştii că am p u n e m in a în
foc p en tru tine. La fel ai fa ce
şi tu. Ar p u te a f i a ltfe l ?!
— N u, nu... L ăsaţi...
— M arine, sta i p e scau n . H a l­
de b ăieţi să ne m ai od ihn im şi
noi. Să ne ad un ăm g în d u r ile :
să stăm p u ţin să judecăm . In
d efin itiv , ch iar u n lu crător din
com erţ cu exp erien ţă în d elu n ­
gată, şi to t m ai are p lu s sau m i.
n u s la sfîr şitu l cîte u n ei zile.
A şa că...
— N u, asta nu. N oi nu trebuie
să avem n ici p lu s, n ici m in u s ;
sin tem doar viitori m u n citori co ­
m un işti. N oi vom ajunge să tr ă ­
im şi în co m u n ism .
La aşa argu m en te nu m ai a-
veai ce zice. Cei trei îl lin iştiră :
— B ine, b ine... O rev erifica re
m ai fa cem , to tu şi... A poi...
— Oof ! F ie şi aşa ! P in ă a-
tunci eu m ă od ihn esc în să pe
scaunul ăsta.
Şi abia în cep u ră cei trei u lti­
m ul in v en ta r al m ă rfii că M arin
şi adorm i, cu fru n tea pe m ină,
Nr. 2230
S -'au c u le a t
pe
de în a ltă preţuire, club ul îşi va
lărgi şi d ezv o lta a c tiv ita te a , ri-
dicînd la n ivelu l form aţiilor ar-
NOT Â
tistice laureate şi pe celela lte
ex isten te (brigăzile artistice de
a g itaţie, echipele de teatru
etc .). D in p ăcate, însă, lu cru ­
rile nu s-au în tim p lat aşa. L au­
reaţii, şi în prim ul rind in stru c­
torul artistic I. B u su ioc, s-a u
cu lca t p e lauri, s-au în fu m u rat,
ceea ce a fă cu t ca în p rezen t
m u n ca a rtistic ă d e a m a to ri în
cadrul clubului „S iderurgistul“
din H unedoara, să se d esfă şo a ­
re n eco resp u n ză to r. A bia ju m ă ­
ta te din m em b rii fo rm a ţiilo r ar­
tistice la u rea te m ai vin la re­
p etiţii, iar ce lela lte echipe,
avînd un prost exem plu , cu
buna ştiin ţă a conducerii clu ­
b u lu i (d ir e c to r I. M o ld o v a n şi
I. D ia c o n e sc u ), pur şi sim p lu PUŢUL NOU D IN ANINO ASA L in o g r a v u r ă de V iorel VasiiC,
s-au destrăm at.
¦-------- — r-T====:^ = r—:-- - - - - - :----------
E tim pul ca artiştii am atori c sa răsune vasea
ai H u nedoarei să -şi reciştige
p restigiu l, d oved in d prin fa p te
că m er ită în cred erea c e li s-a
Folclor mineresc cules de Ana Şoit si prof. Ion Iliescn
acordat d ecern in du -li-se m ed a­
liile de la u r e a ţi. Cînfă mamă, cîrtîă mie Cum cintă pe cimp tractorul,
Foaie verde foi de mac
!. S. Ciută mamă, cintă mie Toate muncile îmi plac.
Cîntece dc bucurie,
Ciulă să răsune Valea, (D e la N. D U M IT R A Ş -
Că clin mină s-a dus jalea.
rezem ată de spătarul scau n u ­ Ciulă codrul să răsune G rişcior)
lu i. şi p ic io a r e le în tin s e p în ă in Că avem azi zile bune,
m ijlocu l chioşcului. Zile cu senin şi soare Pe vîrfu! Gheţarului
Pentru lumea muncitoare,
R-iOar ju m ă ta te d in m a r fă fu Zi-i bădiţă, zi-i şi tu, Pe vîrful Gheţarului
verificată, cind unul d intre Să răsune Mur&işu’ E inima fierului.
Frunză verde busuioc, ’Naltă cit stinca de piatră...
cei trei scoase o exclam aţie de 'Aici au minerii vatrh]
u im ire, a m esteca tă cu bucurie : Tot poporul azi e-n joc, Fierul e în miezul eir
Muntele-i la timpla ei —
— B ăieţi, p riviţi ! Zi-i să vină muncitorii, Străjuie mindru hotaru’
Bogăţiile, cu caru,
C eva s c lip e a în. m a n şe ta p a n ­ Fetele şi toţi feciorii, Străjuieşte Valea toată
ta lo n ilo r celu i adorm it. Că avem ţară bogată.
Să le cinte inima
B ăieţii în cep u ră să-l scuture (D e la M AR IA S T O iU A )
pe M arin. Să-nvîrte’ască „ţarina“
— C e-i, ce-i ? sări el sp eria t. (D e la N IC O L A E D U M IIK A Ş , Friinză verde ici mărunte
U nul îi b ăgă sub nas m oneda m un cilor, co m u n a G rişcior,
sco a să din m a n şetă : raionul B rad) Frunză verde foi mărunte
— U ite, n en orocita, u nde s-a Badea e miner de frunte
ascuns, dar n-a avut gură să ne Foaia verde d e dudău Sfredeleşte muntele
s tr ig e ... Şi scoate cărbunele.
C înd M arin p ricep u d esp re ce Foaie verde de dudâu Şi iar verde de-alior,
e vorba sim ţi că i se goleşte in i­ Mîndră-s dc bădiţ-al meu Acu-i şl inovator.
C-o ajuns miner ăe frunte Be curind eu am aflat,
se strîn gă şi să se d esfacă un Şi dă tone de fier multe, Că a fost şi decorat.
ghem , ca atun ci, d up ă p ovestea Lună de lună-i fruntaş Frunză verde muşeţel
cu lacătele. D esch ise larg u şa Nu se lasă nici un ceas... Că mai sînt destui ca el,
ch ioşcu lu i cu au toservire şi o lu ă şi-au făcut economii
la g o a n ă p e co rid oarele şcolii, (•De la M A R IA ST O IG A . Be multe sute de mii,
scu lîn d toţi elevii cu ţip etele sa ­ fiică de m iner — H u n ed oara) Şi-au adus la mina noastră
le : Zestre mare şi frumoasă,
Foicieă de stilfină Be-au făcut preţui ăe cost
— Am g ă sit.o , am găsit-o... Mititel cum n-a mai fost.
IR IM IE STRAUŢ Foicica ăe sulfină
Bună-i munca azi la mină,
N ota au toru lu i : Că-ţi cintă perforatorul
P ovestirea de fa ţă a fost in ­
sp irată d intr-o în tîm p la re au ­
ten tică p etrecu tă la grupul şco ­
lar p ro fesio n a l m in ier din Lu­
pen i.
(D e la G H . N E G R A R U ,
m uncitor, A n in oasa)
Badea-S m e ii e b u n miner
Frunzuliţă canapăr
Badea-l meu e bun miner.
Sus in Tara Moţilor,
In inima munţilor,
Astăzi vremea s-a schimbat..*
Moţii sînt fruntaşi mineri
Nu-s săraci cum au fost ie ri;
Harnici sînt minerii moţi,
Badea mi-i mai drag ca toţi.
Harnic e badea şi-n sat
Vrednic e de lăudat,
Că munceşte cu mult spor
Şi sărută cu mult dor.
(D e la B E N E A R O D 1C A —
Brad)
n iT U lT O R l DE CAZANE Linogravură de. Iulian Surugiu Strigături
Şi la şut ca şi la joc
Nu ţine pasul pe loc,
Bă-i vlrtos şi apăsat,
Cărbunelui bun din strat.
Bă-i vîrtos să se vădească
Munca noastră minerească,
Apăsat şi cu bătaie
Cum apeşi pe papagaie.
(D e la G H . COVRIG —
V ulcan)
Slut miner de pe la Brad
Cînd nu jo c tălpile-mi ard
Ca şi munca jocu-ral place
Ca şi viaţa cea de pace.
(D e la Ş T E F A N G O D R E 5 B U
Ţebea — Brad)