Page 88 - 1962-02

«rsw r DR UMUG SOCIALISMULUI m-

3iSZaa52H3UBLEBim?<Vr U.7.y : iKjaaKCTPfwisswgBgawica cwaBCTB^ ^ roanKuaurjcrffr-aw tw&wjtort&w&wMwa&i«w a

A d u n ă ri s in d ic a le d e d a re d e s e a m ă şi a le g e ri i La miîta Uricani
feim ica nouă pătrunde
Izvor de bogate învăţăminte tot mai muit

H u n ed o a ra e în p lin ă c o n ­ — c ă m ă r ile de a lim en te au fo st I.C .S.H . e x istă de a sem en ea o C onform p la n u lu i teh n ic în
anul a cesta la m in a U ricani sor,
str u c ţie . In în tr e g o ra şu l se r i­ e x e c u ta te n e c o r e sp u n z ă to r , lip ­ sla b ă o rg a n iz a re a m u n cii in fi s u s ţ i n u ţ i c u a r m ă t u r i, 90.H .
5.500 n \ g a lerie, 100 m. cu a n co -“
d ică n oi şi m ăreţe ob iective in ­ sind v en tila to a rele care s-au g ă ­ ceea ce p riveşte sta b iliza rea e- re, 125 m. cu in ele de b olţari.

d u stria le, zeci d e lo c u in ţe p e n ­ sit m a i tîrziu a ru n ca te d e-a v a l­ ch ip elo r, se m ai sim te lip sa spi- Se m ai prevede de asem enea
să se in ca r ce m e c a n ic 10.000 m .c.
tru sid eru rg işti. A ici lu crează m a p e şa n tier. S e m al ex e cu tă ritu lu i g o sp o d ă resc. ster il d in g a lerii, 2.000 to n e c ă r ­
bune din ab ataje, p rin in tr o d u ­
su te de zidari, d ulgh eri, m onta- lu crări de slab ă ca lita te la in ­ P entru în d rep tarea acestei si­
cerea a 3 reln cărcătoare, a unei
tori, ex ca v a to rişti, oam en i de d i­ sta la ţiile san itare, parchete. Ia ­ tu aţii, organ izaţiile de bază
m aşin i de în că rca t cu cu p ă şi a
fe r ite m e se r ii c a r e -şi a d u c o m a ­ t ă d eci, că a c e st p r in c ip a l o b ie c ­ P .M .R . de p e a c e ste şa n tie r e tr e ­ u nei m a şin i d e în c ă r c a t G .N .L.

re co n trib u ţie la creşterea şi tiv al în trecerii so cia liste — ca ­ buie să acorde m ai m u lt ajutor Prin in tro d u cerea m ecan izării

'd ezvoltarea H u n ed o a rei — c e ta ­ lita te a — n u e s te în tr u to tu l r e s­ c o m itetelo r sin d ic a tu lu i, să le se va a ju n g e la o v iteză de a-
v a n sa r e de 50 m . p e lu n ă in g a ­
te a de m etal a p atriei. p ectat. C om itetul sin d icatu lu i, sp rijin e p entru a se ridica la
va trebui să tragă în văţăm in te n ivelu l sarcin ilor care stau în lerii şi de 60 m . în a b a ta jele c a ­
M ai bine de 300 d intre aceşti fa ţa fiecăru i şan tier. m eră.
con stru ctori — d elegaţi ai orga­ din d ezb aterile p u rta te în cad ru l
n iza ţiilo r sin d ica le din secţii, a- acestei con ferinţe. In fiecare •k
telierc, de pe şan tiere, au p a rti­ gru p ă sin d icală va trebui să fie
cip at zilele trecute la con ferin ţa larg p op u larizate m etodele b u ­ In fa ţa colectivu lu i de m u n ­
o r g a n iz a ţie i sin d ic a le d e la ne ale celor care dau lu crări de
I.C .S.H . ca lita te şi să se creeze în acelaşi că de la I.C .S.H . sta u sa rcin i de
tim p o ad evărată op in ie de m a .
In cadrul acestei con ferin ţe să îm p otriva celor care n eg li­ m are răspundere. A ngajam ente­ OOOOOOOOOOC’OOO oooooooooooo
s-a an alizat cu sim ţ de răsp u n ­ jează ca lita tea lu crărilor.
le lu a te cu o ca z ia d ezb aterii c i­ o %
dere realizările ob ţin u te cit şi Ritmul de muncă —
0 problemă importantă frelor de p lan , a p relu crării D i­
lip su rile existen te, stab ilin d u -se
In d iscu ţiile p urtate cît şi în r e c tiv e lo r C.C. a l P .M .R . cu p r i­ o Şi. colectivul 1. F. Orăştie a îmbrăţişat iniţiativa „Să r e a -o
m ăsuri de îm b u n ătăţire a m un ­ darea de seam ă s-au reliefat u-
n ele a sp ecte şi în ceea ce p riv eş­ vire la criteriile p rin cip a le ale tlizăm in 1962 indicii prevăzuţi pentru anul 1965“. lată-i în fo-Q
cii p e viitor. te ritm ul m un cii. Sub conduce-
rea com itetu lu i de partid, co n ­ în trecerii so cia liste sîn t m ob ili­ oV
Să ridicăm tot mai sus d ucerea în trep rin d erii şi com ite­
nivelul întrecerii tul sin d icatu lu i s-au p reocu p at zatoare. C om itetu l sin d icatu lu i, Olografia (ie faţă (de la stingă la dreapta) pe tovarăşii ing.%
socialiste ca ritm ul de m uncă să fie asigu ­
rat astfel ca fiecare n ou ob iec­ în drum at şi a ju ta t de com itetu l >Remus Mogoşan, Antone Olani, secretarul comitetului de partid
fA t i t . d a r e a d e s e a m ă p r e ­ tiv să p oată fi con stru it şl p re­ o
zen ta tă la co n ferin ţă cit şi fie ­ d at în term en u l fix a t. T otu şi în de p artid , va trebui să m obilizeze A leXO U drU ZX oCitla'0 26 F E B R U A R IE 1962 m în e ş t i; 16,15 V o rb eşte M oscova;
care vorb itor a rela ta t fap tu l că cursul an ulu i trecu t s-au m ai ConstantinxC / t —ft-, n-f-s.— Manol1ea, dWi!recftoru1l7 Iînn ttrr eo 'pnrriinn dr learviiii,
în trecerea socialistă are un rol m a n ifesta t u n ele lip su ri în ceea m u n cito rii p en tru a rea liz a cu
im p o rta n t în în d ep lin irea sa rci­ ce p riveşte ritm ul de con stru cţie. 3 preşedintele comitetului sindicatului şi Laurenţiu Popeseu, %o P ro g ra m u l 1: 5,10 C în tece d esp re 16,45 C în tece r e v o lu ţio n a r e ; 18,10 în ­
nilor ce sta u în fa ţa în trep rin ­ U nele blocuri s-au term in at la
derii, atu n ci cind ea are o b iecti­ tim p, dar altele nu au fo st p re­ su cces an gajam en tele lu ate, ace­ m ineri şi o ţc la r i; 6,10 Jocuri populare registrări din arhiva In stitu tu lu i dc
ve concrete, este b ine o rgan iza­ d a te b en eficiaru lu i la term enu l
tă iar rezu ltatele şi m etodele fix a t. La u n ele b locu ri d u rata de lea de a da în exp loatare la ter­ i secretarul comitetului U.T.M., discutind despre cele mai efici-% folclor. C întece şi jocuri m u s c e le n e ;
în a in ta te sîn t p opu larizate. co n stru cţie s-a p relu n g it la 3-12
luni în loc de 4-5 lu n i, cît este m en şi ch iar în a in te de term en 5 ente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea cu succes a rom în eşti interpretate la diferite in­
în trecerea so cia listă a cu p rin s prevăzut.
m area m ajo rita te a m un citorilor, a unor ob iective ca : fu rn alu l nr. A stru m en te ; 6,30 E m isiu n ea pentru 19.00 R ev ista eco n o m ică r a d io ; 19,20
in gin erilor şi teh n icien ilor care Tov. C ornel C ovaliov, F ran cisc
s-au p reocu p at să m u n cească cit 7, lin ia de p ro file m ici şi se m ifa ­ Cangajamentelor. s a t e : H runirea raţion ală a vacilor P rogram m uzical pentru fruntaşi în
m ai bine. In iu reşu l a cestei lu p te
s-au n ăscu t in iţia tiv e valoroase: b ricate de la lam in oru l de 450 >ooooooooooooooooooooooooooooooooooooo>oooooooo<>o de la p te ; 7,30 S fatul m e d ic u lu i: Tar- producţie din industrie şi agricu ltură;

m m ., term in a rea lu crărilor de trul d e n ta r ; 9,00 T inereţea ne e dra­ 20,30 N oap le bună, c o p ii: „ Ş o a recele

m ontaj - in stalaţii in d u striale g ă ; 10,08 C în tâ coru l şi orch estra

d in C ălan , p e ste 29.000 m .p. PDSTÂ şi ursul“ — p o v este populară fin ­

su p ra fa ţă locu ib ilă etc. P en ­ C a sei ra io n a le de cultură din P iatra- la n d e z ă ; 21,15 Cu scriitorii n oştri

tru aceasta com itetu l sin d i­ N e a m ţ ; 11,30 A lm a n a h ştiin ţific;

12,00 F o rm a ţii a rtistice de a m a to r i; pc m eleagu rile p a tr ie i; 22,30 „D in

catu lu i va trebui să ţin ă cont

d e p rop u n erile făcu te la co n fe­ 12,15 P a g in i literare care o g lin d e sc viaţa m uzicală a oraşelor şi reg iu ­

rinţă, să lu p ii p en tru elim in area lupta poporului a lg eria n îm potriva nilor patriei“ — oraşul P lo ieşti;

d eficien telor care s-au sem n alat. frumoasă c o lo n ia liştilo r ; 15,45 M u zică u şoară 23,15 C on cert de can ţon ete.
de strungar
S. CERBU d in ţă ri s o c ia lis t e ; 16,15 N ote d e le c ­ P rogram u l 11: 13,15 E m isiu n e li­

to r ; 17,15 C în tece d e M atei S o c o r ;

17.30 P rieten a n o a stră c a r te a : „D in terară ; 14,30 M u zică p o p u la ră rom i-

 f i & B i i a f ’e a , creaţia cla sicilo r literaturii r o m în e : n e a s c ă ; 1 6 ,5 0 T r ib u n a r a d i o ; 17,OU

M ih a il E m in e s c u ; 19,00 Ju rn alu l s a ­ D u ete d e d r a g o ste d in o p e r e t e ; 19,30

„Să realizăm p ian u l săp tăm în al F olticska, Iosif B ocan, G héorghe c a o p e r a ic & id lo a ® — 'Acesta este bara de oţel. II in­ nenea Man să lu­ t e lo r ’, 1 9 ,2 5 P r o g r a m p e n tr u i u b it o ­ „P ovestea unui om adevărat“. O peră
în cin ci zile" (la şa n tieru l m o n ­ M old, în cu v în tu l lor, au a ră ta t deci ş u r u b u l- vidia pe strunga­ creze la strung sub
taj — in sta la ţii II), „Să reali­ unele d eficien ţe în ceea ce p ri­ R ecen t, la H aţeg a avu t loc mamă, aceasta-i rul Petru Man de directa lui supra­ rii m u z icii p op u lare r o m în e ş ti; 20,30 în trei acte de S crg h ei P rok ofiev.
zăm p la n u l lu nar cu 3 zile m ai v e ş te r itm u l cíe m u n c ă . S e ş tie adunarea cooperatorilor m eşte­ păpuşa mobilă, iar, la U.R.U.M. Petro­ veghere, iar mai­
devrem e" (şan tieru l con stru cţii că p en tru ca o lu crare să se d es. şu gari din lo ca lita te. D area de acestea sînt... şani pentru mă­ strul a asigurat-o N oapte bună, c o p ii: „P ipck cel v itea z“ B u letin e de ş t ir i: 5 ,0 0 ; 6 ,0 0 ; 7,00 ;
II), care au fo st îm b răţişate şi fă şo a re în m od ritm ic, este n e­ seam ă prezentată de tov. Ioan iestria cu care-l că o să lucreze 10,00; 11,00; 1 3,00; 15,00; 17,00;
de ceilalţi con structori de pe voie de un p lan b ine ch ib zu it, R adu, preşedintele cooperativei Elevele Şcolii minuia. Oare, eu singură. Sfaturile d c K rista B e n d o v a ; 2 0 ,5 0 Tribuna 20,00; 22,00; 2 3 ,5 2 -2 3 ,5 5 (p ro g ra ­
şa n tie r e le I.C .S.H . de asigu rarea locurilor de m u n ­ „ R e te z a tu l“, a scos în e v id e n ­ medii mixte din n-aş putea fdee pe care le primeş­
că cu m aterialele, b raţele de ţă rea liză rile o b ţin u te in an ul Petroşani ascultau acest lucru? — se te in permanenţă radio.
Ca urm are a bunei desfăşurări m un ca necesare, crearea con d i­ 1961. P rintre acestea se n um ă­ cu multă atenţie gindea ea. o vor ajuta pe
a în trecerii socialiste, colectivu l ţiilor bune de m uncă, cu n o a şte­ ră, d esch id erea a 6 u n ită ţi noi explicaţiile mai­ Sanda să înţelea­ P r o g r a m u l 11 : 1 3 ,1 5 C a r n e t d e re­ m u l I ) ; 12,0 0 ; 1 4 ,0 0 ; 1 6 ,0 0 ; 18,UU;
I.C .S.H . a re u şit să rea lizeze în rea d e către fieca re m u n citor a de servire, în d ep lin irea p la n u ­ strului Viorel An- ...Orele de prac­ porter ; 15,00 M u z ic ă p op u lară rornî- 23.00 (p rogram u l II).
cu rsul an u lu i trecu t p lan u l de sa rcin ilo r care revin în tr-o a n u ­ lui de p rod u cţie în p rop orţie do S ghel. Care va să tică i se păreau gă mai bine no­
creştere a p rod u ctivităţii m un cii m ită perioadă etc. 115 la su tă şi a ltele. C oop erato­ S zică, aşa arată un Sandei prea scurte ţiunile ce-i sînt n ească şi a m inorităţilor n a ţio n a le;
în p ro p o rţie de 103,46 la su tă , rii au a p ro b a t p la n u l de m ă ­ > ,.U n i v e r s a l “ îşi
ceea ce a fă cu t p osib il să se dea D e m ulte ori con d u cerea în ­ suri care p reved e deschiderea >. spuneau ele. mai ales cind a predate şt să-şi 16.30 V o r b e şte M o s c o v a ; TJ,30 D in
în fo lo sin ţă în a in te de term en treprind erii ju stifică n eln depli- a noi secţii de cojocărie, co n ­ vadă visul împli­
cu p to ru l M artin nr. 5, de 400 n irea unor sarcin i p rin fa p tu l că fecţii, trico ta je şi altele. I Sanda Paveliu, văzut că strungul a ctiv ita tea sfatu rilor p o p u la r e; 21,30
to n e şi b a te r ia III-a car-bofluid. nu în to td ea u n a ap rovizionarea s elevă in clasa IX-a nit. Iubeşte mese­
cu m ateriale se fa ce la tim p. N. SBUCI! LA ?. B. privea cu mult îi atît de ascultă­ L ectură d ram atizată din p ovestirea ;
C alitatea a fo st de asem enea S în t şi asem en ea g reu tăţi. Dar, ria de strungar
unul d intre p rin cip a lele o b iec­ nu ex istă în to td ea u n a p reocu ­ corespondent nesaţ la strungul tor şi a început „Soarta unui om “ dc M ihail Şolohov.
tive ale în trecerii so cia liste d e s ­ pare p entru b un a d ep ozitare a !> din apropiere care fiindcă e frumoasă.
fă şu ra te de către constructori. m aterialelor sosite pe şantiere. să i se supună. Şi 27 F E B R U A R IE 1962
Si în a ce a stă d irecţie au fo s t C onducerea şan tierelor I con ­ ^ muşca flămînd din M. CĂLIN
ob ţin u te rezu ltate fru m oase la stru cţii, 4 co n stru cţii şi 3 co n ­ mamei acasă i-a P rogram u l 1 : 5,10 Jocuri populare PENTRU 24 ORE
execu tarea u nor con stru cţii in ­ stru cţii, d ep ozitează n eco res­ corespondent
d u striale. Nu aceleaşi rezu ltate punzător m aterialele, nu u tili­ spus că a lăsat-o r o m în e şti; 5,30 M arşuri p a tr io tic e ; Vrem e schim bătoare cu ceru! m ai
s-au ob ţin u t în să la con stru cţia zează agregatele la ca p acitatea vvw > m ult noros. L ocal vor cădea preci­
unor locu in ţe. lor n orm ală. P en tru ap rovizio. 6.30 E m isiu n ea pentru s a t e : În griji­ pitaţii de lapoviţă şi nin soare. Tem­
n area ritm ică a şan tierelor este ip o m ir peratura în uşoară creştere. Z iua in ­
D e m u lte ori în g o a n a d u p ă n evoie să se p revad ă din tim p rea sem ă n ă tu rilo r de to a m n ă ; 7,15 tre p lu s 1 şi plus 5 g rad e. N oaptea
can titate, atît conducerea în tre­ m aterialele n ecesare p entru a nu între m inus 2 şi m inus 6 grade. V înt po­
p rin derii. co m itetu l sin d icatu lu i se crea g reu tă ţi în a cea stă d i­ M elod ii populare r o m în e şti; 7,30 S fa ­ trivit din sectorul est. D im in ea ţa şt
cît şi con d u cerea unor şan tiere recţie. seara ceaţă locală.
au n eg lija t ca lita tea execu tării tul m e d ic u lu i: C e e sle m etab olism u l
lor. Se în tîln e sc , a şa cu m au a ră ­ D eşi p lan u l de p rod ucţie s-a PENTRU URMĂTOARELE
ta t tov. T rai an R usu, lo a n Lu- d efa lca t pe lotu ri, totu şi se m ai b a z a i; 11,45 R a d io p r ic h in d e l: „ P o ­ 3 ZILE
p aşcu şi alţii, cazuri cînd ca li­ în tîln esc p u n cte de lu cru unde
ta tea fin isa jelo r apartam entelor ech ip ele şi b rigăzile nu cu n osc r6i85~ vestea unui fu lg de n ea“ de Sanda V rem ea în curs de uşoară încălzire,
la să de d orit. A şa d e p ild ă, la favorabilă precipitaţiilor.
b lo cu rile d e tip’ P .U . şi O, c o n ­ în c ă s a r c in ile ce Ic re v in d in M u n c e l; 12,30 R ă sp u n d em a sc u ltă to ­
stru ite an ul trecu t, d in caü za în ­
târzierii lu crărilor, ten cu ielile au p lan u l de p roducţie. O asem e­ Un s tim u le n t care obligă Prima etapă a r ilo r ; 13,05 M u zică p op u lară rom î-
fo st fă cu te în grabă, de slab ă ca ­ spartachiadei de iarnă
lita te. D e a sem en ea la blocul n ea situ a ţie ex istă la şan tieru l n e a s c ă ; 15,10 M elo d ii p op u lare ro-
T-2 nr. 142 — d in cau za slab ei a luat sfirşit
p reocup ări a m aistru lu i io n Paul 1 con stru cţii, şan tieru l III C a­ P entru su ccesele ob ţin u te în a se situ a din n ou în fru n te, co n ­ rsi IT ,
lan, IV co n stru cţii şi altele. Pe trim estru l IV al an u lu i trecu t, d ucerea şan tieru lu i a lu at to a ­ In p rim a eta p ă a sp a rta ch ia ­
colectivu l şa n tieru lu i nr. 5 al te m ăsu rile n ecesare. A cum se d ei de ia r n ă a tin e r e tu lu i din 26 şi 27 FE B R U A R IE 1962
m ulte şa n tiere din cadrul T.R .C .H . A lb a Iu lia , a p r im it lu crează deja cu m u lt en tu ziasm raionul O răştie, care a lu a t sfîr-
steagu l de şantier fru n taş pe la co n stru cţia unul local de şco a ­ şit de curînd, au fo st an tren aţi D E V A : V a ls penlru un m ilion ; S E B E Ş : C ircu l; B R A D : V ik in g ii;
regiune. B u cu ria co n stru cto rilo r lă cu 8 să li de cla să . L u crările p este 10.000 d e p a r tic ip a n ţi. O H A Ţ E G : G icllito U n d o ; LUNEA:
a fo st cu a tît m ai m are cu cit de săp ătu ri au în cep u t cu cîtva con trib u ţie im p ortan tă la an tre­ H U N E D O A R A : S alt spre g lo rie;
tim p in urm ă. E ch ip ele dc să p ă ­ n area tin erilor în a cea stă eta p ă
şi în trim estru l III al an u lu i tr e ­ tori con d u se de Ian cu T eodor şi a sp artach iad ei şi-au adus a so ­ P E IR O Ş A N I: Om ul cu doua Icţe; Spectatori in o fsa id ; C ind prim ăvara
io a n U rcă au m u n cit d in ră s­ ciaţiile sp ortive M etalurgistul
cu t s te a g u l'd e şa n tie r fr u n ta ş !e p u teri p entru a term in a aceste C ugir, O gorul N ou din O răştioa-
rev en ise to t lor. lu crări cit m ai repede. Şi au ra, D acia O răştie şi altele. In
r e u ş it S ă p ă tu rile au fo st g a ta cu prezent se fac in tense p regătiri
In anul acesta şantierul are de două zile în a in te de term en. C e­
le d ou ă ech ip e în să nu s-au oprit
execu tat noi con stru cţii. P entru

D efileu l; O am eni pc g h ea ţă ; SIM E ­ e tierh inte; T E IU Ş : Tracul unui ac­

R IA : învierea (scria l - a ) ; Secţiunea tor ; Z L A T N A : P o v este n ord ică;

Continuatorii frumoase aici. E le au trecu t la tu rn a rea pentru eta p a a doua a sp a rta ­ V-a ; O R Ă Ş T IE : B uioitiii reg elu i: 1LIA : Lcon G aros îşi cau tă p rietenul;
b eto n u lu i la fu n d a ţia şco lii. In chiadei de iarnă a tin eretu lu i.
acelaşi tim p ech ip a de fierari- H o i n a r i i ; A L B A 11 L IA : S - a fu r a i U M E D U L D E S U S : A vionul pleacă
G H . CACUCIIJ
un tram vai ; D ragoste d e seplem brie ; la ora 9.
b etonişti con d u să de A ndrei H ar-
corespondent

fradiîii paş, pregăteşte arm ătura p en ­ informaţie N '<—»i—>/—»/—' i— >i— i r L FILIALA PETROŞANI
tru p la n şeu şi fu n d a ţie iar e c h i­
Cu citeva zile tn urmă, ce­ zările obţinute în trimestrul Iv de funcţionare şi au executat p a de zidari con d usă de Ioan In cep in d din a cest an secţia c.
C im pean P artoş a lu a t to a te de fotbal a A sociaţiei terito ria ­
tăţenii din oraşul Simeria au al anului trecut. Astfel, celor reparaţii de cea mai bună ca­ m ăsu rile pentru în cep erea lu ­ le „ J iu l“ P etro şa n i a fo st pre A N GAJEAZÂ
, ascultat la difuzoare rezulta- trei diplome ăobindite ante­ litate. Intr-un cuvint, ei sint crărilor de zidărie. Pe acest lu a t ă d e a s o c i a ţ i a s p o r t i v ă A4i-
ţ tele obţinute in întrecerea rior, li s-a adăugat şi cea de-a continuatorii frumoasei tra­ şa n tier fieca re om ştie precis nerii! P elrila . A so cia ţia sp o rtiv ă
) socialistă larg desfăşurată IV-a. lată pe sezirt şi citeva diţii. ce are de făcut. „M inerul“ P etrila şi-a sch im b at © un inginer cu pregătire în ramura
d en u m irea în A so cia ţia sp ortivă
la depoul de locomotive din realizările înregistrate în Răspunsul la întrebare însă, — Sarcina n oastră este ca să „Jiul" P etrila cu sed iu l în o ra ­ alimentară,
C.F.R. din localitate în cinstea perioada respectivă: depăşirea poţi să-l afli şi a ltfe l: vizitiu- predăm a cea stă şco a lă in lu na şul P etrila. A stfel, fo sta ech ip ă
Zilei ceferiştilor: depăşirea planului la tone Kilometrice du-i în oricare din zile, la se p te m b r ie a.c. — sp u n e a tov. de categoria A „Jiu l” P etroşani cu următoarele condi»ţii:
planului de producţie cu 2 ia bruto cu 11,80 la sută, la loco­ locurile de muncă. Acolo al E rnest V eselovschi, norm ator îşi va co n tin u a a ctiv ita tea sub - d i pi «m ai d e Sn^Inea*
sută, economisirea a 9 tone. motive Kilometri trenuri că­ să-i găseşti cu siguranţă pe şef al şan tieru lu i. C olectivul în să d en u m irea de „ J iu l“ P etrila şi va
combustibil convenţional, re- lători cu 5 la sută, la loco­ mecanicii Sirnion lstrate, su sţin e m eciurile pe stadionu l L I m e iss fa â â ie tie d e 4 a r a i
morcarea unui tren cu supra- motive Kilometri trenuri mar­ Gheorglie lstrate, sau alţii, este h o tă rît să term in e m ult din P etro şa n i. L~
tonaj de 120 tone. reducerea fă cu 11,95 la sută, la produc­ notind de zor in carneţele con­ J '— *— - h — —t\.j\—1 1- J \—rw_/1 i . t 1 r «_^/w / w
m ai repede. Şi va reuşi, d eo a re­ E chipa „M ineru l“ P etrila va t >_t
a ctiv a in co n tin u a re în c a m p io ­
imobilizărilor cu 3 la suta tivitatea muncii cu 18,32 la sumurile de combustibili şi lu- ce pe şan tier sin t create toate n atul region al sub den um irea
. şi depăşirea productivită- sută, reducerea consumului de brefianţi, numărul tobelor su- „ J iu l 11“ P e t r ila .
f> ţii. muncii cu 4 la sută. Prin- combustibil convenţional faţă pratonate şi al orelor de lu­ con d iţiile desfăşurării unei F A B R IC A C H IM IC Ă ORĂŞTIE
j tre altele, materialul radiodi­ de norma tehnică cu 8,17 la cru de la cursa din care toc­
m unci su sţinu te. Vrem ca stea ­ Vinde din stocuri suprnnormative
(fără repartiţie):
gul de fru n ta ş să răm în ă tot pe
şan tieru l nostru. MATERIALE C H I M I C E : co arcuiţi organici, h'eîche-
L’î ă p ra f, amincolasf" praf, grundari şi diluanfi
V. ALBU reacfivi, s ilicage’, reactivi pentru la b or at o r, azo ­
t a t de sfranţiii, axaiat de stronfiu etc.
fuzat mai arăta că succesele sută ş.a.m.d. La toate acestea mai s-au întors. Ai să-i vezi MAitRSALE METALURGICE: tablă subţire pentru
\ amintite sînt continuarea unei se mal adaugă: nici o abatere pe Constantin Cibian şi Ioan Cercul pomi-viticol dio Cricâu construcyii mecanice, sirme de diferite dimensiuni
frumoase tradiţii a lucrătorilor de la siguranţa circulaţiei Bogdan (deşi unul din ei abia şi c a li t ă ţ i, organe de asamblare, electrozi, c ur be
şi fitinguri, burghie şi freze de diferite dimensiuni,
i depoului. (deci, coeficient de neregula- s-a întors din cursă), verifi- E joi seara. Pc u liţele sa tu lu i frea­ dc aflat in să dacă vinul resp ectiv pro­ ţevi şi fitinguri din P. V. C. pentru instalaţii, ta b lă
Bar, despre aceasta, mai ritate zero), şi nici un acci­ cînd cu minuţiozitate locomo­ m ătul n-a încetat. C olectiv iştii din C ri­ vine din p od g o riile G rfcăuU ii ori ale cositorită de 0,26 mm. etc.
ţ multe ne pot spune diplomele dent de muncă. tiva în vederea unei noi ple­ câu au oaspeţi. Au ven it în vizită v e­ B ucerdei. MATERIALE DIVERSE: pisici de diferite dimensiuni,
cări. Pe Tiberiu Foltean şi cin ii lor, c o le ctiv iştii d in B u cerd ea. mmereu de man gem, materiale electrice etc.
l, de onoare aflate in biroul şe- Pe ce căi s-a ajuns la reali­ ioan Tigaie ai să-i găseşti re- Scopul în tîlnirii este c u n o sc u t: au d ie­ D upă lecţie, teh nician u l agronom
zările de mai sus ? Desigur, parînd un lagăr, sau verificînci rea în com un a lecţiei „D egu starea vi­ propune colectiviştilor să înfiin ţeze un Pentru inform aţii siniinientare, solicitanţii se
\ fulul unităţii. Prima, este ăt- cel mai. bun răspuns ni l-ar ţevăria unui cazan. Alţii spa­ nurilor". lot d em on strativ, unde cu n o ştin ţele teo ­ pot adresa la serviciul de aprovizionare al între­
putea da mecanicii Constan­ lă locomotivele, sau le alimen­ retice să poată fi a p lica te în practică. prinderii.
ţ ploma de colectiv evidenţiat tin Cibian, F.ugen Cernău, io- P rim ii colectivişti intraţi în sala dc P ropunerea e ste su sţin u tă , iar hotări-
sif Albu, Ioan Timar, Augustin tează cu apă tratată cu de- curs sîn t P etru Joidoş, N icoiae Suciu, rea se ia pe loc : fieca re din c ele două
1 pe ţară, obţinută pentru rea­ I.ădar, Petru Hula, fochiştii zincrustant. Nimeni nu discu­ M aria M ezi, C ornel Ia cşa şi F lorian gosp od ării co lectiv e vor repartiza p en ­
Mihai Suşa, Teodor Magda, tă. Toţi sînt grăbiţi şi preo­ A larcu. In scu rt tim p, toate locurile tru lo tu l d e m o n str a tiv o su p ra fa ţă de
lizările din semestrul 1 al anu­ Petru Buciumau, meseriaşii cupaţi. Şi, ceea ce te va mira sîn t ocupate. cîie 2 hectare.
loan Solea, Ioan Calotă, şefii mai mult. este că şi locomo­
lui 1959. Cea de-a doua, de de tură Emil Mugurean, Nico- tivele tac. Aburul este silit L ectorul, teh nician u l agron om N ico ­ ?
unitate fruntaşă pe regionala lae Rusu şi alţii, ale căror să-şi mocnească furia in pin- iae P aştiu, în soţeşte expunerea cu im a ­
C.F.R. Timişoara. pe trimestrul nume au apărut cel mai des tccele cazonelor. ..Nu. nu-l lă­ g in i de d iafilm . A cest lucru stirn eşte şi C o lectiv iştii d in G ricău şi cei din
pe panoul de onoare al uni­ săm să iasă afară. Dacă. din m ai m ult cu riozitatea cu rsanţilor. B ucerdea o b işn u iesc d eseori să -şi tacă
^ II al aceluiaşi an. Iar cea de-a tăţii. Ei sînt aceia care au ce­ neatenţie, laşi. supapa de pre­ vizite unii altora, să au d ieze îm preu­
rut să remorce trenuri în afa­ siune deschisă, se pierde com­ U rm ează apoi ap licaţii practice cu nă lecţiile pred G la cercu rile pom i-
' treia, diplomă de fruntaş pe ra programului de circulaţie. bustibil. Noi. trebuie să reali­ m aterial adus din cele două g o sp o d ă ­ viticole. Şi, fie că se predă „C om bate­
regională, pe trimestrul II al Ei au cerut să conducă tre­ zăm economii şi. iu cursă, şt rii co lectiv e. D eg u sta tu l n u -i o op eraţie rea bolilor 1 viţa de v ie “ ori „A legerea
anului 1961. prea u şoară. F iecare co lectiv ist trece pc terenului pentru p lan ta ţiile p om i-vih cole
la m asa „com isiei" , prim eşte sticla cu
Recent, cu ocazia unei adu­ v in ( î n v e li t ă în h ir lie p e n tr u a n u fi in G .A .G .“, lecţiile sîn t a u d ia te cu in ­
recu n oscu tă), g u stă din conţinut, face teres dc cursanţi. T ehnicianul agronom
nări festive care a avut loc la ap recieri, dă c a lif ic a tiv e : „ F e te a sc ă “, N icoiae P a ştiu ştie să le facă a tra cti­
clubul ceferiştilor, colectivului

depoului C.F.R. Simeria i s-a

acordat din nou diploma de

fruntaş pe regională in ra­ nuri supratonate, au întreţi­ in depouri“ — spun mecanicii.

mura tracţiune, pentru reali- nut locomotivele in bună stare C. GHF.ORGHIU „M u scat O tonel", „ R ic slliu g “ etc. S oiu l ve în totd eau n a.

e u şor de recunoscut. A lai greu este A. DAVID