Page 9 - 1962-02
P. 9
Primirea de către tovarăşulPROLETARI IMN TOATE TAR ILE, UNIŢI-VA ! Gheorghe Gheorghiu-Dej,
a ambasadorului Uniunii Sovietice !. K. Jegaiin
mmm In ziua de 2 februarie tovarăşul Gheorghe Gheorghi'u-Dej a primit pe tovarăşul 1. K. Jc-
galin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U. R. S. S. la Bucureşti, care, din partea
Sîmbătă 3 februarie 1962
Comitetului Central al P. C. U. S. şi a Guvernului Sovietic, a predat Comitetului Central al
P. M. R. şi Guvernului Republicii Populare Romîne filmul documentar „Prietenie pe veci“, reali
zat cu prilejul vizitei de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romîne în
Uniunea Sovietică din vara anului 1961. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu.Dej a mulţumit căldu
ros pentru filmul primit.
Vacanfa de iarnă a studenfiior „Sub semnul
Anul XIV. Nr. 2211 4 pagini 20 bani Prima sesiune de colocvii şi aceea pe care o vor aduce zi marii prietenii“
examene din acest an universi lele vacanţei de iarnă, care în
Valoroasa iniţiativă se extinde La turnătoria de lingofiere tar se apropie de sfirşit. La ca cepe la 5 februarie. Aproape Cu titlul „Sub semnul marii
•) pătul citorva luni de studiu din 5.000 dintre cei mai sirguincioşi
şi la furnalele hunedorene Locul de muncă — acest an de învăţămint, majori studenţi — printre care nume prietenii“ in Editura Politică a
tatea din cei aproape 70.000 de roşi tineri de peste hotare care
Angajamentul furnaliştilor din deosebită atenţie muncii de ri re, articole la gazeta de perete. foi mai frumos studenţi înscrişi la cursurile ia Învaţă in ţara noastră — işi apărut un volum consacrat vi
zi au dovedit, prin calificativele vor petrece vacanţa in pitoneş-
Călan „Să realizăm în 1962 in dicare a calificării. Cu munci De asemenea, se va confecţiona ooooooo< vooooooo bune obţinute, temeinicia şi se tile staţiuni de munte. La Pre zitei făcute în U.R.S.S., în peri
O ooooo riozitatea cu care muncesc pen deal, Buşteni, Sinaia, Timiş au oada 31 iulie—12 august 1961.
dicii prevăzuţi pentru anul torii de la încărcare, a fost or un panou, la care, decada 1, se L In atelierul clc curăţito- de către delegaţia de partid şi
9, rie al turnătoriei dc lin- tru a-şi însuşi cunoştinţele pre fost făcute pregătiri speciale in guvernamentală a R. P. Rotni-
11965“, ni s-a părut la început ganizat un curs de ridicare a vor evidenţia rezultatele iniţia ne în frunte cu tovarăşul Gheor-
date. Grupe întregi de studenţi acest scop. gbe Gheorghiu-Dej. Cartea cu
greu de realizat. Ulterior, păre calificării la care participă toţi tivei. Comitetul sindical de sec ^ gotiere clin Călan curăţe- ^ Pentru studenţii fruntaşi, prinde cuvintările rostite de
dc la diferite institute din ţară conducătorii de partid şi dc
rile noastre s-au dovedit fără cantaragiii şi dozatorii. De ase ţie va studia obiectivele in ve S nia lăsa de dorit cu cite- membri ai cluburilor sportive stat romini şi sovietici şi o re
au absolvit unele examene nu latare a manifestărilor prilejui
temei. Am aflat că la Călan sc menea, în posturile cheie au derea pornirii unei întreceri in universitare, a fost organizată te de această vizită, fiind ilus
mai cu note foarte bune. trată cu numeroase imagini din
realizează în aceste zile indici fost repartizaţi comunişti, - cu tre furnale. Fireşte, unul dintre o va luni in urmă. De in o tabără la Piriul Rece. timpul vizitei.
OO piesele cură.ţate. ra. mine au Bucuria succeselor obţinute (Agerpres)
de utilizare a furnalelor cu 42- multă experienţă, oameni cu o obiectivele principale va fi creş
in invăţămint este întregită de = sssas :
43 la sută mai mari decit cei pregătire înaintată. Un exemplu terea indicilor de utilizare.
o adevărate mormane de o
din 1959. Adică mai mult decit în acest sens îl constituie prim- întregul colectiv de muncă <x> pămint. Aceasta, fără a 0g
prevede planul de 6 ani. încărcătorul Octav Anechi. in are convingerea că ia furnalele L mai vorbi clc llngotierelc
Wc-am făcut şi noi cîteva so luna ianuarie a acestui an, el nr. 1 şi 2 se vor realiza anul L şi podurile dc turnare, c a re g Califiî.carea/, la niveluli teihinicii moJd.erne
coteli. La furnalul nr. 1, de n-a avut nici o abatere de la acesta indicii de utilizare pre % rămineau necurăţate ele pc %
pildă, am realizat anul trecut reţeta de încărcare. văzuţi pentru anul 1965. Noi
un indice de utilizare cu peste Măsuri importante au fost şi vom studia însă posibilităţile o o zi pe alta. Laminorul de 650 mm. este unul altor muncitori, există deosebiri, că natori, bunăoară, am prevăzut printre
5 Comuniştilor clin atelier din cele mai moderne agregate ale unii au şcoala profesională terminată, a'.tele lecţii c a : descrierea laminoru
36 la sută mai mare decit în vor mai fi luate pe terenul de pentru a depăşi acest angaja Combinatului siderurgic din Hunedoa alţii nu, că în secţie avem un număr
ra. Aici tonte operaţiunile sînt iie me marc de tineri fără prea mare expe lui de 650 mm., demontarea şi mon
4959, iar la furnalul nr. 2 cu descărcare. Pentru ca să reali ment şi pentru a extinde ini O insă nu le-a fost pe plac canizate, fie automatizate. Acest lu rienţă.
cru a impus încă dc la intrarea lui în tarea cajelor, blumurile ce se pot la
peste 28 la sută ţiativa şi la ce o6 această situaţie. In conse- funcţiune, multe cunoştinţe profesio In stabilirea tematicii a trebuit să
nale din partea fiecărui om din co ţinem seama şi de fapiul că în acest mina la laminorul de 650 nun., —
mai mare. Aşa lelalte furnale. o lectivul său. La început a fost mai an planul dc producţie e mai mare
greu. Apoi, o dată cu trecerea timpu cu ÎS la suta, că va trebui să tre — secţiunea şi lungimea lor în func
dar, pînă la „S ă r e a liz ă m în 1 9 6 2 indicii p re v ă z u ţi Credem că in cu. g cinţă, ei au mobilizat in- lui, oamenii au început să cunoască cem la însuşirea tehnologiei dc lami ţie de profilul ce se laminează. La
tot mai bine instalaţiile, să stăpâneas nare a trei proiile economice (1.22, cuptorari s-au prevăzut lecţii ca: des
creşterea de 40 p e n tru an u l 1 9 6 5 ‘‘ rind vom fi in g tregul colectiv pentru a g că tot mai complet operaţiunile. Cu crierea cuptoarelor, avarii şi remedie
la sută prevăzu fiecare an cunoştinţele profesionale ale U. 22 şi U. 24), foarte pretenţioase, rea lor, despre combustibilii gazoşi.
_____________ măsură să publi g face ordine la fiecare loc g laminaiorilor, mancvranţilor, cuptora- La acţionări electrice : legea lui Ohm,
rilor, ale tovarăşilor dc la întreţinere, că va trebui să mărim mult vilcza de redresarea curentului alternativ —
tă în Directivele căm o nouă scri g de muncă. Conducerea a- g s-au îmbogăţit, experienţa acumulată scheme — tipuri de redresori, motoa
a fost tot mai' mare. laminare, să scurtăm cu 29 la sută re sincrone etc.
celui de-al III-leaCongres al zăm indici de utilizare cit mai soare în legătură cil acest lu g telierului a reorganizat iu- g
00 1crul, astfel incit sa nu ra-- Oo Ridicarea cunoştinţelor profesionale, timpul dc pregătire a cajelor şi de Zilele trecute s-au ţinut primele
partidului, nu mai este mult. ridicaţi, trebuie să lucrăm cu cru. Pină atunci lăsăm faptele ooo mină piese necurăţate de ooo măsurile politice, tehnice .şi organiza schimbare a calibrelor şi cajelor, să lecţii. Participarea masivă, telul în
o pe o zi pe alta. De ase- g torice, au determinat un progres con îmbunătăţim calitatea reviziilor, să care au venit pregătiţi lectorii, ne dau
In acest an, furnalelor nr. 1 temperatură constantă şi înal să vorbească. tinuu, au dus la obţinerea unor succe reducem cit mai mult opririle nepre posibilitatea să spunem că începutul
se tot mai mari în muncă. Anul tre văzute. Toate acestea presupun califi a fost bun. Interesul oamenilor, do
şi 2 le revin sarcini mari. La tă. in acest sens cauperele vor ANDREI R \fZ cut, bunăoară, am realizat planul care şi iar calificare. rinţa lor de a cunoaşte cit mai mult,
fiecare dintre ele trebuie să se trebui încălzite la 1.100 grade anual Ia data dc 4 decembrie, am re faptul cu lecţiile sînt ,,redate de ingi
realizeze în medie 1,042 tone Celsius, lucru care, e posibil. secretarul organizaţiei de partid dus rebuturile cu 33 la sută sub cifra In atenţia noastră a stat apoi or nerii şi maiştrii care conduc activita
admisă, am asimilat 5 noi profile de ganizarea desfăşurării normale a tea oamenilor şi în producţie, toate
fontă pe fiecare m.c. volum util De asemenea, cauperiştii s-au lno\ IOAN BOLOCA g menea, nici un om nu g lamínale. Succesele amintite, pentru cursurilor. Pentru aceasta, comitetul fac ca acţiunea întreprinsa dc noi să
care colectivul nostru a fost apreciat sindical s-a ocupat de procurarea re se desfăşoare în bune condiţiuni.
de furnal. v angajat să ţină in permanenţă adjunct al şefului ele secţie g pleacă de la lucru piuă g la Conferinţa regională dc partid, sînt chizitelor necesare, dc stabilirea lec
în bună măsură, aşa cum spuneam, torilor (cci inşi buni ingineri şi mai Avem convingerea că aceste cursuri,
Şi avem' convingerea că vom in stare de funcţionare toate g ce atelierul nu rămine în g 'rodul unei preocupări' ¦perseverente, ştri), de asigurarea încadrării oame forma în care sînt organizate, vor
reuşi să ne ridicăm la înălţi gurile de vint. de-a lungul anilor, pentru ridicarea nilor la cursuri şi a frecvenţei. avea darul să ducă la înfăptuirea sco
mea sarcinilor. De altfel am luat La creşterea" indicilor de uti PETRU CARA g perfectă stare de curăţe- g calificării-oamenilor la nivelul tehni pului propus — ridicarea calificării
cităţii agregatului la care lucrăm. Socotim necesar să spunem cîleva muncitorilor din secţie la nivelul teh
preşedintele comitetului sindical S nic cuvinte despre tematica cursurilor. Aşa nicităţii laminorului, înfăptuirea sarci
Anul 1961 a constituit în acest sens cum aminteam, ele se ţin pe profesii. nilor puse în fala noastră de partid.
măsuri hotărite în acest sens. lizare îşi poate aduce contribu STEI AN GHIBUŞ Munca şi iniţiativa co-g ............. - r - -V...................... d un an important pentru noi. In secţia Avem 7 cursuri: laminatori, cuptorari,
No preocupă acum pregătirea ţia şi personalul de întreţinere. ................ noastră au fost organizate cursuri dc acţionări electrice, întreţineri mecanice, PETRU POTORAC
secretarul cu niţelului U. T. .V,. ridicare a calificării, care au vizat ungere şi hidro, manevranţi-cvacuări
o muniştilor din secţie s-a p în primul rînd îmbogăţirea cunoştin şi pistolari. In tematica lecţiilor am preşedintele comitetului sindical
ţelor muncitorilor din secţie în ce prins acele probleme caic condiţionea
cit mai corespunzătoare a ma De altfel, acest colectiv s-a an TEODOR CAPRA g soldat cu. rezultate fru- g priveşte cunoaşterea şi conducerea co ză in bună măsură bunul mers al N1COLAE SUCIU
teriei prime introdusă în furna gajat să reducă opririle planifi o moaşe. Aşa sc face că a- rectă a agregatelor. O parle destul muncii în secţie. La cursul de lami
şef de echipă pc terenul de încărcare dc marc din lecţiile predate la aceste maistru
g cum domneşte peste tot g cursuri au fost lecţii de cultură ge laminorul dc 650 mm. — Combinatul
le. Nu vrem să încărcăm furna cate cu 50 la sută. nerală.
lele cu orice fel de minereu. De Mai avem şi alte posibilităţi, CiRIGORE STEGAR’ o ordinea şi curăţenia. Ate- o siderurgic Hunedoara
aceea vom ciurui toată siderita pe care le vom studia cu aten Pc baza experienţei acumulate şi
p rim -în cărcăto r o Herul este mai frumos, o ţipând cont dc cerinţele noi ale pro
ducţiei, către sfîrşilul anului trecut,
prăjită, pentru a elimina mă ţie şi le vom pune in practică. Dl MITRE DUCA o mai ordonat, iar munca c g
Ia indicaţia comitetului dc partid, am
runta. Deocamdată vom face Colectivele de muncă de la fur priin-tnpitor g mai plăcută. studiat împreună cu conducerea sec
so ţiei posibilitatea organizării unei noi
acest lucru la furnalul nr. I ; nalele nr. 1 şi 2 sînt hotărite ca \ li.MOŞ !'ARKAŞ \ TATÂRUŞ o ferme de ridicare a calificării. Aşa
pe parcurs însă, în măsura în in anul acesta să depăşească cu s-a născut ideea organizării cursuri
care posibilităţile ne vor per mult planul de producţie şi să prim-lopitor cnorespoonncdieniut lor diferenţiate pc profesii. La stabi
mite, vom extinde acest pro reducă mult sub admis procen oo lirea tematicii cursurilor a trebuit să
Scriu» 1 .: furnale a C. S. Hunedoara 0>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<i'> ţinem cont dc faptul că între nivelul
cedeu. tul de declasate. Deocamdată dc pregătire profesională a unor sau
• De asemenea, vom avea grijă furnaliştii de la cele două fur M D In faţa colectivelor unităţilor economice din «regiune stau în acest
să nu încărcăm in furnale de nale s-au angajat să producă * an sarcini mari. Aşa cum se subliniază in Directivele G. S. al
cit siderită bine prăjită. Pentru peste planul de producţie, lao
aceasta, vom mări debitul de laltă, 2.800 tone de fontă şi să IV :\\. R. privind criteriile principale ale întrec«..ii socialiste, va trebui ca
gaz spălat. Minerii din Teliuc şi realizeze în anul 1962 creşterea obiectivul principal al întrecerii socialiste să-l constituie îmbunătăţirea ca
Ghelar s-au angajat să ne li dc 40% a indicilor de utilizare pre lităţii producţiei. Concomitent, trebuie dată bătălia pentru îndeplinirea exem
vreze minereuri cu conţinut de văzuţi de Directivele Congresului plară a sarcinilor de plan la toţi indicii.
metal ridicat, deci în furnale al III-lea al partidului. Organi
vom putea introduce numai si zaţiile de partid vor lua. in sco Un mijloc important pentru înfăptuirea acestor sarcini il constituie rid'-
derită prăjită, cu 45-46 la sută pul realizării acestui angaja carea necontenită a calificării cadrelor. Gtt cit muncitorul va cunoaşte mai
fier. F’ireşte, in aceste condiţii ment, noi măsuri. Astfel, cu aju bine procesul iehnologic, operaţiunile, cu atit calitatea produselor date dc e!
vor creşte mult indicii de uti torul luerătoi'ilor celor mai îna va li mai bună, cu alit planul de producţie se va îndeplini mai ritmic. Ire-
lizare. intaţi, se vor analiza cu aten buie subliniat totodată faptul că în toa te unităţile economice din regiune, în
ţie rezervele interne la fiecare
Dar mersul în condiţii optime loc de muncă, care apoi vor fi ultimii ani, s-au făcut investiţii mari care au dus la ridicarea considera
a furnalelor, ca şi declasatele, puse în valoare. De asemenea, bilă a înzestrării tehnice, la modernizarea agregatelor şi utilajelor. Pentru
de altfel, depind in mare măsu periodic vor fi analizate rezul ca aceste agrégale şi utilaje să fie exploatate în bune condiţiuni, este nevoie
ră şi de respectarea reţetei de tatele acestei iniţiative şi se vor ca oamenii ce le deservesc să dispună de un înalt nivel de calificare.
încărcare. Aceasta, la rindul ei, lua noi măsuri pentru îmbună
depinde de conştiinţa oameni tăţirea muncii. Considerînd bună experienţa colectivului laminorului de 65U mm. din
lor. de gradul lor de calificare. G. S. Hunedoara în ridicarea calificării muncitorilor, ziarul nostru dă publi
Iată de ce noi am acordat şi Din 10 in 10 zile vor apare, cităţii articolul de mai sus şi cheamă organele de partid, conducerile între
prinderilor, comitetele sindicatelor, comitetele U. 1. Al., muncitorii, tehni
vom acorda si de aici înainte o in legătură cu indicii de utiliza cienii şi inginerii să-şi spună părerea despre această problemă, să scoală
la iveală lipsurile care se mai manifestă in ce priveşte ridicarea calificării
muncitorilor la nivelul tehnicii rnoder ne, să împărtăşească din experienţa lor.
In toamnă, colectiviştii i zarzavaturi pe suprafeţe
/—'i—>/—'/"•*•i—'i—1 í 'i—‘i——1/—*r—'i—» díí^ka din Mintia au semănat O problemă importantă dez producă cantităţi mari de legu melor, colectiviştii de aici pot ceia care trebuie să îndrume şi
? K pc un lot experimental bătută larg la Consfătuirea pe me şi zarzavaturi pentru aprovi şi trebuie să mărească şi mai să sprijine gospodăriile agricole
ţară a ţăranilor colectivişti a zionarea oamenilor muncii. Con mult grădina. Acelaşi lucru poa colective în alegerea celor mai
tNou procedee de fabricare a amidonului industriali griu din soiul Bczosta- fost şi dezvoltarea culturii legu diţii minunate pentru dezvol te fi spus şi despre gospodăriile potrivite terenuri pentru cultu
melor. tarea legumiculturii au toate colective din Cristur, Mihalţ, ra legumelor. Pentru uşurarea
ia I. Pentru a cunoaşte gospodăriile agricole colective Teiuş şi altele care deşi au con procesului de producţie, organi
La I. I. L. „Vasile Roaită“ din Haţeg a fost experimentat i Ţinînd seama de Directivele din zona de şes zarea terenului trebuie în aşa
un nou procedeu de fabricare a amidonului industrial pentru ] cum se adaptează la condiţiile dc Congresului al III-lea al p arti diţii din cele fel făcută incit să permită me
dului care trasează ca sarcină a regiunii n o a s--------------------- canizarea in proporţie mare a
foraje în industria petroliferă. Avantajul noului procedeu con 1 climă şi sol, periodic se face con producerea pină în anul 1965 a mai bune, nu au lucrărilor şi folosirea economică
tre. Pe lingă fap a irigaţiilor. Terenurile cele mai
stă în folosirea unei materii prime mult mai ieftine faţă bdae11j trolul stadiului dc vegetaţie. unei cantităţi de 3,3 milioane to extins supraie- propice culturii legumelor sint
procedeul clasic. Întrebainţîudu-se tărîţele şi resturile dc la ne legume, Consfătuirea ţăran i tul că în fiecare ....Producţia legumelor cele situate pe luncile riurilor,
IM FOTOGRAITL: Preşedintele lor colectivişti a subliniat nece ţele de grădină aproape de sursele de apă. A-
sitatea creării unor puternice zo unitate există trebuie să fie şi mai mult pe măsura posi ceste terenuri odată stabilite
toze şi trioare, preţul de cost al primelor 90 dc tone de amidon 1 G.A.C., tov. Zasloţi Iuliu (în mij ne legumicole în jurul centrelor colectivişti p ri sporită în cadrul gospodă bilităţilor. trebuie îngrăşate cu îngrăşă
] muncitoreşti. Numeroşi briga minte organice.
produse după noul procedeu, s-a redus cu 45 la sută. loc), brigadiera dc cîmp Susaua dieri, preşedinţi şi ingineri din cepuţi în grădi riilor agricole colective. A- Pentru a apro
Pentru obţinerea unor recolte
Scoală fruntaşă în depuneri la C.E.C, a Popa şi colectivistul Ioan Popa, gospodăriile agricole colective, nărit, ele au te ccasta va contribui la dez viziona oamenii bogate, un factor hotăritor este
1 participanţi la Consfătuirea pe renuri fertile voltarea lor multilaterală, muncii cu legu asigurarea unui răsad viguros,
ccrcctiud stadiul dc vegetaţie al ţară, a subliniat cit de renta amplasate pe Ia folosirea raţională a bra me şi zarzava şi sănătos. In scopul producerii
Joi, 25 ianuarie, a Datorită muncii loarc de 2.000 lei. bilă este pentru unităţile agri cursuri de apă ţelor de muncă şi la livra turi in cantităţi unor răsaduri de calitate, sufi
avut loc la şcoala depuse de cadrele Printre obiectele 1aJ uiiului. puţind extinde rea unor importante canti suficiente şi în ciente pentru suprafeţele culti
cole socialiste cultura legumelor. vate cu legume, comisia pentru
de 8 ani din Şugag, didactice, toţi cci primite sc numără Pentru ca rulajul Cultivate chibzuit şi valorifi irigarea pe su tăţi de produse marfă. In tot timpul an u problemele producţiei legumico
cate în cele mai bune condiţii, prafeţe mari. mod cu totul deosebit tre lui, membrii gos le de la Consfătuirea pc ţară a
raionul Sebeş, festi 191 de elevi de in un aparat de radio, vagoanelor legumele au adus venituri deo colectiviştilor, recomandă ca
vitatea luminării această şcoală silit 1 sebit de importante. Printre gospo buie dezvoltată legumicul podăriilor agri pentru fiecare hectar de legume
drapelului de „Şcoa depunători la C.E.C. o vioară, două m u 1 să crească dăriile agricole tura ca ramură de bază in cole colective că se asigure cel puţin 300 m. p.
lă fruntaşă pe re zicuţe, materiale 1) Rezultate bune în cultura le colective care gospodăriile agricole co vor trebui să răsadniţe. Gospodăriile agricole
Cu prilejul lumi sportive, rechizite în tr una din zilele trecute au gumelor au fost obţinute şi în au p r e v ă z u t lective situate în zonele muncească în a- colective trebuie îndrumate să-
nării drapelului, au J rămas în staţia C. F. R. IUa 194 unele gospodării agricole colec şi procure din vreme seminţe de
vagoane pentru a fi expediate tive din regiunea noastră. Ast legume din cele mai productive
giune in depuneri fost acordate premii şcolare etc. la cariera Brănişca şi încărcate. fel, gospodăriile agricole colec în planurile de preorăşeneşti şi ale centre şa fel incit să soiuri cit şi materialele necesa
Ceferiştii din Uia au hotărît ca tive din Lăpuşnic. Miceşti, De re pentru amenajarea răsadni
S. GEIGOR 1 aceste vagoane să fie redate cit producţie ale a- lor muncitoreşti, pentru a- obţină producţii ţelor. Inginerii şi tehnicienii a-
1 mai repede circulaţiei, în sensul va, Sintandrei şi altele, culţi- nului curent ex provizionarea mai bună a mari şi cit mai gronomi au datoria să depună
la C. E. CA. in obiecte in va- corespondent ca ele să nu stea la carieră sau vînd legume şi zarzavaturi pe mai mari eforturi şi să folosea
în staţie. De aceea. în ziua res scă orice prilej pentru a arăta
1 pectivă a‘u fost făcute 4 curse suprafeţe întinse au realizat ve tinderea gradi acestora şi evitarea tran timpurii. In a- colectiviştilor cit de necesară
pînă la carieră. nituri importante. In acest an. nei de legume şi sportului dc la distanţe cest scop, în le- este aplicarea la timp a reguli-
Ciclu de expuneri ţinînd seama de recomandările zarzavaturi pot mari“.
¦) Un aport deosebit au adus la Consfătuirii pc ţară a ţăranilor micultură trebu (Conlinuare in pag. 2-a)
această acţiune muncitorii de colectivişti, ele au prevăzut să îi amintite gos.
Societatea pentru răspîndi- punerea „Cum a apărut via la carieră, care au încărcat în mărească suprafaţa cultivată cu (Din recomandările Comi ie generalizată
tr-un timp scurt vagoanele. Aşa legume şi zarzavaturi. podăriile agrico
rea ştiinţei şi culturii a or ţa pe pămint“ iar la Sebeş se face că cele 104 vagoane au siei pentru problemele pro experienţa fru n
1 reintrat repede în circulaţie, ceea Situate în jurul oraşelor şi le colective din
ganizat în ultimul timp dife „Ştiinţa şi religia despre Tă 1 ce face ca rulajul lor să crească. centrelor muncitoreşti, unităţile ducţiei legumicole, la Con taşilor, trebuie
S-au evidenţiat cu acest prilej agricole socialiste au sarcina să
rite expuneri legate de popu cerea lumii“. O expunere pc ceferiştii Ioachim Lupuţ, Ioan Miceşti, Mihalţ, sfâtuirea pe ţară a ţăranilor extinse metodele
Bărbulescu, Iacob Marian şi
larizarea ştiinţei. Astfel, în tema „Rentabilitatea creşte Ioan Pavel. Pianul de Sus, colectivişti). înaintate de culti
comuna Bircea Mică, din raza rii păsărilor în G.A.C.“, a fost GH. BALA Vinţul de J os ş.a. varea legumelor.
corespondent Deşi s-a ex In această privin
oraşului regional Deva, s-a ţinută la căminul cultural din tins suprafaţa ţă o sarcină im
ţinut o expunere pe tema Băcia. Expunerile au fost au 1 de grădină cu aproape 12 ha. şi portantă revine inginerilor şi tel),
„Pămîntul şi mişcările sale“, diate de un numeros public
la gospodăria agricolă colecti nicicnilor agronomi sub îndru
la Secăşel, raionul Sebeş, ex- din localităţile respective. a1 vă din Deva, ţinînd- seama însă marea cărora trebuie să se des
de condiţiile foarte bune de iri făşoare întregul proces de pro
/ V— / i—J \__ t I__ I V— ^ Ui gaţii şi de valorificare a legu- ducere al legumelor. Ei sînt a-