Page 90 - 1962-02
P. 90
PR O L E T A R I D fN TO A T Ë ŢÂR ILE, ÎTNIŢÎ.VA ! încheierea lucrărilor Conferinţei pe iară
a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport
I Anul XIV. Mr. 2231 j Marţi 27 februarie 1962 4 pagini 20 bani D um inică s-au în ch eiat lucrările C on In p rim a sa şe d in ţă p len a ră , C o n s i Intr-o atm osferă de puternic en tu
ferinţei pe Iară a U niunii de C ultură liul g en era l a a les com itetu l executiv ziasm , d eleg a ţii au adoptat o scrisoare
muuosissfíaianw F izică şi Sport. şi biroul C on siliu lu i g en era l. a C onferinţei U .C .F .S. către C om itetul
C entral al P artidului M uncitoresc Ro-
IN JURUL O RA ŞELO R — BAZE In cu rsu l d im in eţii d ele g a ţii au ap ro D in com itetul execu tiv ia c parte to v a inîn. C onsiliul de S ta t şi C onsiliul de
LEGUM ICOLE PUTERNICE bat Statu tul U .C .F .S. răşii : A rdeleanu A urel, B a la ş Ion, Bo- M in iştri al R. P . R om îne.
riga D um itru, C apră P etre, C îrţînă
S -a trecu t ap oi la a leg erea o rg a n e C on stan tin , C ostea A îircea, D um a A urel, D elegaţii şi in vitaţii au ovaţionat
lor de con d u cere ale U .C .F .S . Prin vot F ota B ito lea n u , F o ld v â ri T iberiu, G hibu în d elu n g pentru P artid u l M u n citoresc
secret, d elegaţii au a les C onsiliul g e Em il, Lăptoiu A vram , L ogiu M aria, R om în şi C om itetul să u C entral în frun
n eral a l U .C .F .S ., fo rm a t d in 101 m e m M ureşan A lexandru, O lteanu M iron, Şi- te cu tovarăşu l G heorghe G heorghiu-
bri şi 20 de su p lea n ţi, C om isia cen trală de clovan Ion, T ulpan Ion, V oichiţă V ic D ej, pentru scum p a n oastră patrie R e
rev izie form ată din 13 m em bri. Au fost tor. publica P opu lară R om înă, pentru pace
a lese de a sem en ea birourile federaţiilor şi prietenie între popoare.
sp o r tiv e . D in biroul C onsiliu lu i g en eral fac par
te to v a ră şii: Aurel D um a, preşedintele C uvîntut de în ch id ere a fo st rostit
D eleg a ţii au adoptat apoi hotărîrea C on siliu lu i g en era l U .C .F .S ., B a la ş Ion, de tov. Aurel D um a.
c o n fe r in ţe i. G hibu E m il, L ăptoiu A vram , O lteanu
M iron, V oichiţă V ictor, v icep reşed in ţi ai In în ch eiere, p articip an ţii la co n ferin
w m m ,; C onsiliului gen eral U .C .F .S., Ş iclovan ţă au intonat In tern aţionala.
Ion, F ota B itolean u , C ostea M ircea,
m em bri. Seara, în sa la de m arm ură a C asei
S cîiiteii a avu t Ioc o m a să to v ă r ă şe a s
C om isia centrală de revizie a ales că cu prilejul închiderii lucrărilor pri
ca preşedinte pe tov. C oloniali M aio- m ei con ferin ţe pe ţară a U .C .F .S .
rcanu.
(A gerpres)
RAID —A N C H E T A
? V W W ' '’' A A A / 1' AAAAAAAAA Brigadă legumicolă mbrăfişăni cu căldură
permanentizată vaO J o
$ Una din sarcinile principale care sîati in faţa oamenilor muncii>
< de pe ogoare in perioada actuală, este terminarea lucrărilor pregăti¦ţ In acest an co lectiv iştii din oraşul In iţia tiv a fu r n a liştilo r din p ia t de 55 la su tă (a d ică in d i
< tcare la grădinile de legume şl zarzavaturi. Aprovizionarea cu seminţe) S eb eş au hotârît să extin dă suprafaţa C ăian „Să realizăm in 1962 in cele m axim p revăzu t de D irec
5 de legume, transportul gunoiului de grajd în grădină, executarea, g r ă d in ii d e la 10 h a ., c it a f o s t a n u l dicii p revăzu ţi p en tru an u l 1965 1 tivele C ongresu lu i al IlI-Iea al
< platformelor de preîncălzire, confecţionarea tocurilor pentru răsadniţe, > tr e c u t, Ia 3 0 h a . D in a c e s t e a , 17 h a . v o r a stirn it un viu in teres în rîn d u l P .M .R .), iar la fa z a fa so n a t de
fi ir ig a t e c u a p a d in p îr îu l S e c a ş . P e n m un citorilor, in gin erilor şi te h 50 la su tă ;
v amenajarea şi dezinfectarea lor, semănatul în răsadniţe, sint numai > tru a sig u r a r e a cu m a te r ia l să d ito r a n ic ie n ilo r d e la I. F. S eb eş. E i au
{ cîteva din problemele de care unităţile agricole socialiste din regia- ] grădinii de legu m e şi zarzavaturi, s-au u rm ă rit în d e a p r o a p e cu m iniM a- — să realizeze un in d ice de
lu at m ăsu ri din tim p. In z iu a d e 21 fe tiva a fo st îm b ră ţişa tă în tr-u n u tilizare în scop u ri in d u striale
' nea noastră trebuie să se preocupe îndeaproape. > bruarie a.c„ ră sa d u rile de g u iio a re p en ¦timp fo a r t e s c u r t d e u n n u m ă r pe to ta l m a să lem n o a să de 70
tru 1,50 ha. şi ră sa d u rile d e v a rză tim m are de colective. F ap tu l că si- la su tă ;
Ş Pentru a cunoaşte care este preocuparea gospodăriilor colective de , purie, pentru su p ra fa ţa d e 2 ha., erau
răsărite. — să reducă p ierd erile în ex
<a extinde în acest an suprafeţele cultivate cu legume şi zarzavaturi, \
5 precum şi stadiul pregătirilor, redacţia noastră a întreprins un raid- •
anchetă. Redăm mai jos citeva din constatările de pe teren :
$ <
W W W W VX /^xy'^/V\y,V \/\y v
Calitatea răsadului, D e asem enea, co lectiv iştii,a u încheiat d eru rg iştii d in C ă ia n şi H u n e p lo a ta r e cu p e ste 50 la su tă .
contracte cu u n ităţile cooperaţiei de
con su m , pentru a livra în a cest an d oara, m in erii din V ulcan, T e P entru realizarea cu su cces a
liu c şi P etrila , fo restierii din acestor a n g a ja m en te vor fi lu a te
influienţează producţia de legume 200.000 kg. legum e şi zarzavaturi. O răştie şi H aţeg se în trec să u rm ătoarele m ă s u r i:
A nul trecut, colectiviştii au avut pen
r e a liz e z e ş i c h ia r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _________ _______ — E x t in d e r e a
tr u c e le 10 h a . d e g r ă d in ă o e c h ip ă să depăşească m etodei de lu
p erm an en tă. A n u l a cesta . Ia in d icaţia
In an u l trecu t g o sp o d ă ria a gricolă în c ă de la răsărire facem aerisirea, o rg a n iza ţiei de bază P .M .R ., s-a nlcă- în a n u l a c e s ta o „Să realizăm în 1962 cr u în b r ig ă z i
co lectiv ă din G eoagiu a obţinut re ridicînd ram ele.
zultate d eosebit de bune de la grădina fuit o b rigad ă perm anentă, în care au Blănurile tunse de muncitoarea Vinteler Ana de la fabrica „Vidra" serie de in diei indicii prevăzuţi com p lexe m ici şi
de legum e. In a c e s t an n oi v o m rep ica răsad u rile fost încadrate 90 dc colectiv iste harnice din Orăştie sint de bună calilate. Ea lucrează cu multă atenţie la prevăzuţi pentru pentru anul 1965“ m ari cu p la ta in
in cuburi nutritive. D upă patru zile de şi pricepute. In b rigad a leg u m ico lă au maşina de tuns. anul 1965, a d e acord g lo b a l la
P e b a za e x p erien ţei d ob în d ite, şi în la repicat, vom îo g r ă şa răsadu l cu o fost îndrum aţi să lucreze un num ăr de
a cest an colectiv iştii din G eoagiu pre s o lu ţ ie fo r m a tă d in 10 litr i a p ă , 20 g r . IN FOTOGRAFIE: Ana Vinteler la locul 'de muncă. v e n it u n u l d in ____________ _ _ _ _ __________ _______ c i r c a 6 0 l a s u
g ă te sc intens producerea răsadului. T o
azotat de am oniu, 50 gr. superfosfal im -. su biectele de tă din lo cu rile
b ază a le d iscu ţiilo r p u rta te în de m u n că din e x p lo a t ă r i;
v a r ă ş a M a ria M ed rea , in g in e r a g o s p o şi 20 g r . sa r e p o ta sic ă , fiin d n ecesa ri 7 m em b ri ş i c a n d id a ţi de par.lid. ad un ările g en era le de p artid şi — E xtin derea m etodei de e x
dăriei, n e-a d ezvălu it „secretul“ o b ţin e I litri so lu ţie la fieca re ram ă de ră P regătirile intense care se fac pen U .T .M . şi în c o n sfă tu ir ile de p lo a ta r e în tr u n c h iu r i lu n g i şi
rii unor recolte b o g a te de legu m e. sadniţă. A doua în grăşare o vom face tru legu m icultu ra, se rio zita tea cu care
d upă 10 zile. P en tru a p reîn tîm p in a este privită a ceastă problem ă de către p rod u cţie care au av iit lo c z ile ca ta r g e Ia to a te p a rch etele u n d e
— D in experienţa anului trecut uni o rg a n iza ţia de partid şi co n siliu l dc co n
am con statat că însăm în ţîn d m ai d evre un ele boli, vn:n stropi răsad u rile de ducere, sin t a rg u m en te sig u re că în le trecu te. Cu a c e a stă o ca zie s-a se p r e te a z ă :
m e în ră sad n iţe, obţinem un ră sa d m ai roşii, v in ele şi ardei, din două în două an u l 1962, co lectiv iştii din S eb eş vor
bine d ezvoltat, deci şi leg u m e m ai săptăm îîji, cu o solu ţie de zea m ă bor- realiza cu sig u ra n ţă din cultura le g u co n sta ta t că în u ltim ii ani la în — Se va acorda o aten ţie d eo
m ulte şi m ai tim purii. In a cest an, am delcză în con cen tra ţie d e 0,5 la sută. m elor, venituri b ăn eşti în v a lo a re de
în cep u t din vrem e pregătirea ră sa d n i aproape 750.000 lei, cit şi-au prevăzut treprind erea n oastră s-au în re seb ită sortării fagu lu i, a stfel in
ţ e lo r p e o s u p r a f a ţ ă d e 1.000 tn .p ., n e In a c e st fel a m lu cra t ş i în a n u l tr e
cesare pentru cele 8 hectare pe care le cut şi am reu şit să realizăm o recoltă gistrat realizări fru m oase. cit să se realizeze un in d ice de
vom cu ltiva cu legu m e şi zarzavaturi. u tilizare la m ateriale in d u stri
bogată de legum e, care ne-au adus v e A ceasta, ca urm are a în d ru m ă a le fa g de cel p u ţin 60 la su tă ;
rii în d ea p ro a p e a a ctiv ită ţii c o
În că din lu n a ia n u a rie am am en a ja t nituri d e ap roap e 48.000 lei la hectar. în planul de producţie. Ridicarea Irsov^fSi v a l o r o a s e lectivelor n oastre de m un că de — Se vor organ iza cursuri de
caiif i carii către organ izaţia dc partid, a calificare, care vor cu p rin de
platform a de g u n o i pentru preîncălzire. Suprafaţa grădinii poate fi mîrită, dar,.. S ă p tă m în a trecu tă a fost pentru lu rn a liştii din G ălan ap licării unor m etode de m un cel p uţin 300 de o a m e n i;
T ot în a cest tim p, co lectiv iştii au rep a că şi de exp loatare de m are
rat şi con fecţion at tocu rile pentru răsad d eosebit de rodnică. P e lin g ă n um eroasele tone de fontă p rod uctivitate, a en tu ziasm u lu i — S e va con tinu a acţiu n ea de
d a te p este p lan, ei nu p rezen ta t la ca b in etu l teh n ic al cu care s-a d esfă şu ra t în trece valorificare a tuturor p rod u se
niţe. D upă 1 februarie am în cep u t a m e Sub îndrumarea inginerului agro din rîul C ugir suprafaţa de 10 ha. C om itetul sin d i uzin ei şi 4 in ovaţii im portante. D ouă dintre e le sîn t rea socialistă. lor accid en ta le : căzături de p ă
najarea p ropriu-zisă a răsadniţelor. Am nom, colectiviştii din Vinerea, ra şi vom folosi culturile duble. deja a p r o b a te : „S ch im b area rapidă a su fla n telo r de la dure etc. în cep u tă în an ul 1961,
d elim itat porţiunea pe care vom a şeza ionul O răştie, lucrau de zor la m on catului şi conduce furnale“ şi „A parat pentru verificarea funcţionării in sta R ealizările ob ţin u te p în ă a- astfel ca p în ă la sfîrşitu l an u
tocurile şi am a şeza t patul de bălegar, La întrebarea, dacă la G.A.C. din la ţie i d e'm ă su ră şi c o n tro l'a furnalelor în tim pul m er cum , p ropunerile de m ăsuri fă lu i s ă fie' d a te e c o n o m ie i n a ţ io
care are o grosim e de circa 70 cm . Am tarea sticlei pe tocurile răsadniţe Vinerea există posibilităţi pentru a rea tehnico-adm i- • sului". P rintre autorii lor se num ără lăcătu şu l A nton cute cu ocazia dezbaterii cifre n a le circa 20.000 m .c. de a se m e
pus apoi tocurile de răsadniţe dezinfec lor. A şez a te în apropierea' locuirii se extinde şi nial m ult suprafaţa de lor de p la n pe an u l 1962, sîn t n e a p r o d u s e ,¦
tate în prealabil cu so lu ţie de su lfa t de pentru grădină, răsadniţele se în grădină, tov. Ion Bota, secretarul f.n is tr a tiv ă a M. R ăceanu şi electricien ii ’ M iron Pop şi R udolf Tipţer. ch ezăşia unor rezu ltate şi m ai
cupru în con cen tra ţie de I la su tă, a şe- tind pe suprafaţa 456 m.p., cu 256 organizaţiei de bază P.M .R., ne-a P unerea în ap licare a a cestor in ovaţii va a d u ce o REMUS NA ST ASE
zin d u -!e cu lu n g im ea de la răsărit la m.p. m ai m ult decît anul trecut. răspuns: T eliuc, la în d ru m a -, bune. De aceea m un citorii, in
ap u s şi puţin în clin a te spre m iazăzi con trib uţie p reţioasă la în d ep lin irea cu su cc es a a n g a gin erii şi teh n icien ii n oştri au secretaru l com itetu lu i de partid
sp re a prim i m ai b in e căld u ra ş i lu m i D e Ia in g in eru l c o lec tiv e i am — Avem condiţii prielnice în rea com itetului de h otărit să îm brăţişeze cu toată
na solară. In afară, pe lin g ă tocuri am acest sens, deoarece m ai bine de 30 VICTOR ASLĂU,
pus tot b ălegar. Am acoperit apoi ră aflat că suprafaţa destinată culti ha. teren sînt situ ate de-o parte şi partid, au luat m ă căldura in iţiativa fu rn aliştilor
sa d n iţele cu ferestre şi rogojini şi le-am vării legum elor şl zarzavaturilor a de alta a ţiului Cugir. Dacă chib d irecto r
lă sa t 5-6 zile. D u p ă a cea stă perioadă su ri pentru o rg a d in C ă ia n ş i ze a n g a j e a z ă :'
(ost m ărită cu în că 7 hectare, că BOBEA CLEMENT
n izarea cursurilor — să realizeze un in dice de
s-au procurat 17 kg. săm în ţa de preşedintele com itetului sindicatului
de ridicare a c a li
ANA BELDEANU
ficării pe se cţii şi jam entului ce şi l-au luat, de a realiza în 1962 indicii
secretaru l co m itetu lu i U.T.M .
sectoare. de u tilizare p revăzu ţi pentru an u l 1965.
Pregătesc răsadniţele S /V'V“ m ecanizare la fa za scos-ap ro- I. F . S e b e ş
le-a m descoperit şi am a şe za t păm întul. ridichi, 6 kg. săm înţa de castra zuim bine, aju n gem la con cluzia că Colectiviştii din satul ’Aur•eelî<
A nul trecut în răsadn iţe noi am veţi, 7 kg. săm înţă de m orcovi e t c ,
iar locul a fost în grăşat cu cile nici 50 ha. de grădină nu-s prea Vlaicu sc pregătesc să obţină in
avu t a ta c de corop işniţe. Pentru a pre- 40 tone gunoi de grajd la hectar.
în tîm p in a a cest n eajuns, în acest an m ulte, din care circa 30 ha. pot fi -. acest an recolte bogate de ia'
am p răfuit p atu l de b ă leg a r cu D.D.T., La grăd in ă erau prezenţi şi s e irigate. Ceea ce ne ţine în loc în să, l grădina de zarzavaturi. In acest^
ap oi am a şe z a t păm întul în strat de cretarul organizaţiei de partid, îm
13-16 cm ., form at din 2 părţi m raniţă, preună cu preşedintele gospodăriei <scop ei au pregătit suprafaţa;
o parte păm înt de ţelină şi o parte este lipsa lem nului pentru con fec r de 250 m.p. pentru răsadniţe. {
n isip . A m estecul de păm înt, pregătit ţionarea tocurilor de răsadniţe. Con- IPînă in prezent a fost însămîn- 5
derăm necesar ca secţia agricolă Jţată suprafaţa de 100 m.p. cu',
cu m u lt în a in te, l-am d ezin fecta t cu colective. a S fatului popular region al să ne ţ varză timpurie. I. TUDORAN Fiecare echipă şi brigadă de turnători
solu ţie de su lfat de cupru în concentra — Anul acesta vrem să realizăm sprijine m ai m ult în această pri )
ţie de 3-4 la sută. D upă aşezarea pă- corespondent
m întului, vom lăsa răsadniţele o săp- de pe fiecare ha. de gradină, ven i vinţă, în lesnin du -ne procurarea prin
tim în ă ca păm întul să se în că lzea scă turi băneşti în valoare de cîte cel repartiţie, a m aterialului lemnos Condiţii cu planul lunar îndeplinit ritmic
şi să răsară buruienile. D upă ce buru puţin 22.000 Ici, ne-a sp u s p reşed in pentru confecţionarea tocurilor de bune de transport
ien ile vor fi în d ep ărtate, vom nivela tele. De aceea, vom iriga cu apa răsadniţe.
terenul şi vom trasa cu m arcatoarele
ş ă n ţu le ţe le p en tru se m in ţe . In a c e s t an 0 preocupare maî atentă P entru tran sp ortu l m u n cito ri-{ R idicarea tuturor echipelor şi scopu l om ogen izării lor şi a în brigadă. A ceasta o d oved esc fa p
să m în ţa de leg u m e o vom însăm ânţa in partea consiliului de conducere al 0 i„ c r ed in ţa t co n d u cerea lor unor
rînduri, după ce m ai în tîi a fost pusă la lor d e la E. M. B a rza şi u zin a d e ţ brigăzilor la n iv elu l celor fru n tovarăşi ca R em us . D răgoţel, tele . A tît în prim a lu n ă a a n u
în colţit. Pentru sem ăn at vbm a leg e z i Ironim M ihu, R em u s C odea,
le frum oase, fără vu it. La răsadurile pe p rep arare din lo ca lita te, au fo st ta şe este o in iţia tiv ă valoroa buni organizatori ai producţiei lui 1962, cit şi în feb ru a rie,
ca re le v o m rcp ica, se m ă n a tu l îl vom şi cu m u ltă ex p erien ţă în m u n
fa c e la 5-6 cm ., iar cel rep icat la 8-10 p u s e la d is p o z iţ ie d e c ă t r e a u t o - 5? să . A c e a s tă p r o b le m ă p r e o c u p ă că. Au fost rep artizaţi să ie ech ip ele a căror conducere le-a
cm . între rînduri. D upă sem ă n a t şi după b a za I.R .T.A . B rad şi co n d u cerea ' acorde asistenţă teh n ică m a i
acoperirea sem in ţei cu am estecu l de pă Terenul agricol al gospodăriei sta ? Din convorbirile avute cu bri m inei Barza, num eroase m a şin i. ) îndeaproape organizaţia noa ştri şi teh n icien i cu experienţă fo st din n ou în cred in ţa tă v e
m în t cern u t în tr-u n stra t de 0,5 — 1 colective din Ş ib ot-sc întinde în cea gadierii de cîmp şi preşedintele co ca tov. G heorghe Stan şi G heor
cm ., acoperim răsa d n iţa cu ferestre şi mai m are parte pe (unea M ureşu lectivei, principala cauză pentru A stfel, în u ltim u l tim p , s au p u s 1 stră de partid, organ izaţia sin g h e C îrnean. P en tru a. ridica chilor şefi şi-au în d ep lin it rit
rogojini. Vom urm ări cu atenţie m om en lui. E xistă deci condiţii naturale care nu s-a creat atei o puternică n ivelul d e cu n oştin ţe tehnico-
tul răsăririi pentru ca de în d ată ce prielnice pentru dezvojtarea unei bază legum icolă, o constituie lipsa la d isp o ziţia a cestora 30 a u to .s d icală şi con d ucerea sectorului p rofesion ale al turnătorilor a m ic sarcin ile de plan, ic-a u şl
plantele au ieşit la suprafaţă ele să puternice baze legum icole. Cu (oa de preocupare din partea con siliu fost organ izat un curs de ridi
p rim ească lum ină. T em peratura din ră ie acestea, anul trecut, colectiviş lui dc conducere în acest scop. Mai b u ze T.V . şi a lte m a şin i. M a ş in ile ţ tu r n ă to rii d e ia U.M . C ugir. Ce ca rea c a lific ă r ii ior. depăşit, ca lita tea p r o d u se lo r
sad n iţe trebuie urm ărită perm anent. tii de aici au cu ltivat cu legum e şl întîi, aici nu aii fost repartizaţi să
Pentru a o m enţine con stan tă, vom pu zarzavatu ri doar 4 lin . din cele !) sin t con d use de şoferi h arn ici ca am făcu t n oi în a cea stă d irec s-a îm b u n ătăţit m u lt, iar rebu
ha. cil planificaseră. De ce acea (Continuare in pag. 2-a) ţie şi ce rezu lta te am obţinut?
<N ic o l a e -N icu la , T e o d o r P o p a ş i ; turile sîn t sub p rocen tu l adm is.
’( A nul trecut, m ai ales în pri
a lţii. m ul trim estru, aveam unele A şa am a ju n s ca a cu m în s e c
ech ip e şi brigăzi de turnători
S. MIMAI l torul nostru să nu m ai avem'
corespondent ech ip e şi brigăzi de tu rn ători
ca cele conduse de T raian T u r- care să n u -şi realizeze sarcinile
lea şi Ilie B reazu, care n u-şi şi să nu dea produse de c a li
ne b ălegar şi pe potecile dintre răsadni realizau sarcin ile de producţie, M ăsurile lu a te au dat rezu l tate.
ţe, iar noaptea le. vom acoperi cu două ta te bune. In tr-o perioadă de
rog o jin i. Cind răsad u rile şîn t m ici. u d a dădeau produse de calitate ne- num ai două luni, noii şe fi de Pentru a ridica şi m ai m u lt
tul îl facem m ai rar. D upă ce creşte ech ip e şi brigăzi, cu aju toru l n ivelu l m uncii şi ap ortul fie c ă
udăm răsadul ori de cîte ori este n ev o -oresp u n zătoare şi lucrau cu un m aiştrilor şi al teh nicienilor, au rui turnător în p arte, ţin în d
ie. reu şit să le rid ice la n ivelu l seam ă de sa rcin ile ce le avem
j procent de rebut ridicat. A ceas celor fru n taşe. F o ştii şefi de în ce p r iv e şte tu rn a rea o r g a
'-WS= echipe şi brigăzi au răm as să nelor de m aşin i u n elte, Îm bu
ta d u cea la d im in u area rezu l lucreze alături de cei noi pentru nătăţirea con tinu ă a ca lită ţii şi
P re g ă tiri a în v ă ţa d in e x p e r ie n ţa lor. reducerea rebuturilor, organ iza
pentru cam pania ta telo r pe sector iar p lan u l nu D atorită m ăsurilor luate, anul ţia n oastră de partid, o rg a n iza
acesta, cind în fa ţa n oastră s-a ţia sin d ica lă şi con d u cerea s e c
de prim ăvară p u tea fi. r e a liz a t în m od ritm ic. pus sarcina d e a turna p iese torului vor lua m ăsuri pentru
m ai pretenţioase pentru m a d eschiderea unui nou curs de
In a ce ste zile c o le c tiv iştii din Am a n alizat această situ aţie şin i u n elte, am p u tu t p un e în ridicarea calificării şi de a p li
satu l C istei con tin u ă cu în su fle fru n tea ech ip elor şi brigăzilor dc
ţire p regătirile p en tru cam pania intr-o adunare gen erală a or la a ceste repere p e tovarăşii cei care a unor noi m etode şi pro
a g r ic o lă d e p r im ă v a r ă . P in ă in m ai calificaţi şi cu m ai m ultă
p rezen t, ei au tr a n sp o r ta t şi im . gan izaţiei de partid şi am con - experienţă. C onducerea ech ip e cedee teh n ologice c a : în tări
p r ă ştia t cîte 30 to n e gu n oi de lor şi brigăzilor care în a in te r ă rea m iezurilor cu bioxid de car
grajd la h ectar, pe în treaga su. sla ta t că unele ech ip e şi bri m âneau în urm ă, a fost din nou bon, p u n erea în a p lica re a unor
p ra fa ţă d estin ată producerii a în cred in ţată celor care le-au
5.000 kg. p oru m b b o a b e la h e c găzi nu sc ridicau la n ivelu l condus în ain te. In tr-o perioadă noi reţete de păm înturi pen tru
tar. D e asem en ea s-a asigurat d e 10 luni, cit au lu crat a lă
p roducerea răsadu rilor pentru celor fru n ta şe, deoarece co n turi de cei m ai buni con d ucă m iezuri, însuşirea şi ap licarea
g ră d in a de legu m e, iar p e cele în cit m ai b une co n d iţiu n i a
20 ha. d estin ate grăd in ii, s-au ducătorii acesto ra nu erau la tori de ech ip e şi brigăzi, a c e ş m eto d elo r d e tu r n a r e în form e
tran sp ortat cîte 25 tone gunoi de
grajd. La tran sportu l gunoiului în ălţim ea sarcinilor, iar co m tia au în v ă ţa t m u lte din e x p e e ta ja te şi în ciorch in e etc.
s-au ev id en ţia t V asile C iortea,
Ionul;. D o b îr tă , S im io n S ă c e r şi p onenţa ech ip elor şi brigăzilor, rien ţa lor, re u şin d să se rid ice NICOLAE RUTCOVSCHI
a lţii.
din p u n ct d e v ed ere a l c a lifi la n iv elu l sarcin ii şi ră sp u n d e secretarul organizaţiei
în tr eg utilaju l agricol a fost d e b ază P .M .R .
rep a ra t şi revizuit. D e a sem e cării, era n e co r esp u n z ă to a r e, rii u n u i şe f de ech ip ă s-a u de
n ea, au fost..în ch eiate şi co n tra c Ing, LI VIU VLASEA
te le cu S.M .T. d in A lba lu lia . a sisten ţa teh n ică nu se ridica
şeful sectorului turnătorii
la n iv elu l cerut. U . M. C ugir
Numeroşi oameni ai muncii trec zilnic pragul bibliotecii raionale din Orăştie pentru a In a cea stă adunare, m em brii
împrumuta noi cărţi. Bibliotecara, Iar Olimpia, recomandă întotdeauna cititorilor cărţi bune, de partid, şefi de ech ip e şi b ri
potrivite cu virsta şi activitatea lor profesională. găzi fru ntaşe, au ceru t să preia
conducerea brigăzilor codaşe.
Ei au fă cu t şi propuneri p en
tru om ogen izarea lor şi îm
bun ătăţirea asisten ţei teh n ice.
La recom andarea biroului orga
nizaţiei de bază, conducerea
se c ţie i a tre cu t la reorgan iza
rea ech ip elo r şi a b rigăzilor în