Page 91 - 1962-02
P. 91
m* S«P«!iS!S»BEW ifr. 2231
»nggooggaacana Muaua-nras^-ig'-^g«
So jury! oraşelor — baze legumicole puternice DIN ŢARÂ
oooqoo<x>q<x x x x >qoooooooo<x x x x x x x x x x x x x >oooooo oooooooooo ><x>ooooooqooo<x x x x x x ><x x >ooooo<>ooo<x xx >o<x>oooooooo<x
Uaa a n s a m b l u a l 28 FE B R U A R IE 1962 28 FEBRUARIE 1962
0 preocupare mai atentă Vorbind despre rentabilitatea C la c u lu i M a r e P R O G R A M U L I : 6,30 E m isiu n ea
partea consiliului de conducere al G.A.C. pentru s a t e : C reşterea păsărilor de DEVA: In noaptea spre 13; HU
_______ grădinii ______ d i n M o s c o v a a a p ă ; 7,30 S fa tu l m ed icu lu i: T u lb u ră NEDOARA: Te iubesc viaţă; PETRO
(Urmare din pag. l-a) de conducere al G.A.G. n-a perma rile de creştere la c o p ii; 10,08 T eatru
nentizat o echipă care să munceas La sediul gds'pdrd§rlcl colective suprafeţei ’de grădină. Pentru exem s o s i i iss C a p i t a l ă , la m icrofon „R uy B la s" , adaptare rad io ŞANI : Omul cu două feţe; Oameni
muncească colectivişti dintre cei mai că la grădină, nu s-a ocupat de pre din Sîntandrei, i-am întîlnit pe to fonică după p iesa lui V ictor H u g o ; pe gheaţă; SIMERIA: Secţiunea V-a;
pricepuţi în legumicultura, nu a fost gătirea acestei echipe. La cercul varăşii Dragomir Haida, preşedin plificare, vom lua un singur c a z : 12,00 D in fo lclo ru l p o p o a relo r so v ie tice;
permanentizată o echipă. Mai mult, agrotehnic din G.A.G. s-au predat tele G.A.C. şi Maria Boriţă, secre 12,30 M u zică de e s tr a d ă ; 14,30 P r o ORĂŞTIE: Bufonul regelui; Hoina
grădina de legume nu a fost dată pînă acum doar 5 lecţii, dintre care tarul organizaţiei de bază P.M.R. colectiviştii din Sîntandrei au pla gram de m uzică populară rom înească; rii; ALBA IULIA: S-a furat un
nici măcar în grija unei singure numai două despre legumicultura, Discutau asupra felului cum se des 15,45 C ă lă to rie m u z ic a lă ; 16,15 V o r tramvai; Dragoste de septembrie;
brigăzi. De multe ori, la grădină ceea ce este foarte puţin. făşoară lucrările la grădina de le nificat. să însămînţeze în acest an U n an sam b lu al C ircului b eşte M o s c o v a ; 17,15 M u zică u şoară SEBEŞ: Circul; BRAD: Vikin
munceau oameni din ambele bri gume şi zarzavaturi. 100 hectare cu porumb pentru boa M are din M oscova, care va în r o m în e a sc ă ; 17,30 In slu jb a patriei. D in
găzi. Din aceste cauze, legumele Nici pregătirile pentru primăva be. Din acestea, 25 ha. au fost re treprind e un turneu în ţara c u p r in s: C ontribuţia tinerilor la pre gii; HAŢEG: Ciellilo Lindo; LO-
şi zarzavaturile n-au fost îngrijite ră. nu se desfăşoară la nivelul şi — Pînă în 24 februarie a.c. am gătirea cam p aniei a g rico le de prim ăva NEA : Spectatori în ofsaid; TE-
aşa cum trebuie, n-au fost folosite în ritmul necesar. Pînă acum au semănat în răsadniţe sămînţă de partizate pentru obţinerea a 5.000 n oastră, a so sit lu n i d im in ea ră (con vorb ire). Cu m icrofonul pe un
din plin mijloacele de irigare (cele varză timpurie şi gulioare, pe su kg. boabe la hectar. ţa în C apitală. aerodrom al aviaţiei noastre m ilita re; IUŞ: Raidul vărgat; ZLATNA: Ce-
4 ha. grădină sînt irigate) pentru fost pregătite doar 100 m.p. de prafaţa de 500 m.p. — spunea tov. 18,C0 N o i în r e g is t r ă r i d e m u z ic ă p o p u tasella; ILIA : Vaca şi prizonierul;
răsadniţe, iar pentru alte 150 m.p. Halda. In cîteva zile, brigada legu Dacă consiliul de conducere şi O asp eţii sîn t rep rezen tan ţi lară prim ite din p artea R a d io d ifu ziu n ii APOLDUL DE SUS: Mama India.
sporirea producţiei. Nu e de mira răsadniţe s-au confecţionat numai micolă, formată din 32 colectivişti, organizaţia de bază s-ar fi orien de valoare ai circu lu i sovietic, R. D. G erm a n e; 19,00 Ju rn alu l sa te
re deci că venitul de pe un hectar tocurile. va termina pregătirea întregii supra tal spre mărirea suprafeţei cultiva care d e-a lu n gu l celor p este lor ; 19,25 „V iaţa nouă a sa tu lu i“ — /—»r~*t—1f» r-*r*"11 1r~*r ^
’de grădină se ridică la abia feţe de 1.000 m.p. răsadniţe. tă cu porumb pentru 5.000 kg., la 40 de ani de ex isten ţă a ob program de cîn tece şi jocuri populare
14.000 lei. Organizaţia de partid din G.A.G. 80 ha., producţia totală ar fi fost ţin u t succese de m are răsu r o m în e şti; 19,40 M ari cîn fă reţi infer- [ RETINEI! DIN TIMP j
Şibot trebuie să analizeze această — Intr-un stadiu final se află net pe m ulte arene ale lu m ii. p retîn d a r ii d in o p ere ş i o p e r e t e ; 20,20
Rău este că din lipsurile consta stare de lucruri şi să ia măsurile şi verificarea instalaţiei de curent de circa 400 tone, deci cu 50 tone C ontin uatori ai trad iţiei de locuri populare r o m în e şti; 20,30 N oap L Locuri pentru concediul de -]
necesare. G.A.G. Şibot, avînd tere trifazic, care va furniza curent elec te b u n ă c o p i i : „ P r iv ig h e to a r e a “ d e H.@ .
tate anul trecut, nu s-au tras în nul pe malul Mureşului şi fiind în tric pentru pompa ce va alimenta mai mult decît a fost planificat să m ulte decenii a circu lu i rus, A n d e r se n ; 21,15 S in e ştie c îştig ă ; 21,45 o d ih n ă , s a u t‘r a t' a m e n t'' 1
văţămintele necesare. Gospodăria apropierea centrului muncitoresc cu apă cele 17 ha. de grădină iri se obţină de pe 100 ha. Diferenţa artiştii sovietici au urcat ce M u zică in stru m en ta lă ; 22,30 C oncert de în
oolectivă din Şlbot a preconizat să Guglr, are condiţii dintre cele mai gată — completează tovarăşa Bo- pînă la 100 de hectare (ne referim le m ai în a lte trep te ale m ă e s tr a d ă ; 23,07 M u zică de cam eră de 'i
extindă anul acesta grădina de le riţă. iestriei, cucerind sp ectatorii
gume la aproximbativ 15 ha., din bune pentru a dezvolta o puternică com p ozitori preclasici.' S taţiu n ea b alneară 1
care 6 vor fi irigate. Măsuri însă bază legumicolă. Este însă nece — Ce suprafaţă de grădină veţi p refe ra tă
pentru ca această suprafaţă de gră sară o preocupare mai atentă şi avea în acest an ? îi întrebăm. CONSUMATORI!
dină să fie lucrată bine şi să adu permanentă în acest scop, atît din la suprafaţa destinată culturii po p rin curaj şi virtu ozitate, A g en ţiile O .N .T . C arp aţi
că venituri cît mai mari, s-au luat partea organizaţiei de partid cît şi — 35 de hectare. Faţă de anul rumbului) ar fi putut să fie desti prin în a lta ţin u tă a rtistică . Unităţile de ali din to a tă ţara
prea puţine. Nici acuma consiliul a consiliului de conducere trecut, suprafaţa grădinii a fost mă nată grădinii de legume şi zarza mentaţie publică ale
rită cu 6 hectare. vaturi. Or, de pe 50 ha. de grădină P ub licul rom în esc, care p ă s au p u s in vînzare
(presupunînd un venit mediu de nu trează o fru m oasă am intire cooperaţiei
— Şi ce venituri aţi realizat de mai 15.000 lei la ha.), venituri'e sp ectacolelor d ate în u ltim ii de consum b ilete p en tru lu n ile : 1
pe un hectar de grădină ? medii totale ar fi mal mari decît ani de C ircul de S ta t şi d e
cele obţinute din toate celelalte cul alte form aţii de acest gen d in din raioanele: L ap rilie — m ai — iu nie 1
— Faţă de alte culturi, legumele turi vegetale. U n iu n ea Sovietică, va avea ALBA, BRAD, HA r ' în sta ţiu n ile :
şi zarzavaturile ne-au adus cele mal p rileju l să vad ă — p rin tre cei 1
mari venituri băneşti. Rezultă aşadar că grădina de le 48 de m em bri ai an sam b lu lui ŢEG, ORĂŞTIE,
gume şi zarzavaturi este deosebit — pe A lexandr şi V ioleta K iss, r O L A N E ŞT l (b oli ale a p a ra . T
— înseamnă că pentru gospodă de rentabilă, mai ales că gospodă a r tişti em eriţi ai R .S.F .S. R u- I L I A şi S EBEŞ
ria dvs., grădina este deosebit de ria colectivă din Sîntandrei se află se, pe dresoarea P odcerniko- vă oferă un bogat j tu lu l d igestiv şi glan delor
rentabilă. De ce atunci n-aţi mărit aşezată în apropierea oraşelor Deva, va, com icu l A lexei K azan cen -
suprafaţa decît cu 6 hectare. Hunedoara şi Simeria, fapt ce înles ko şi alţi renu m iţi actori de sortiment de r anexe, urologie)
neşte transportul produselor la con circ sovietici.
— La această întrebare, cei doi preparate L SOVATA (reum atologie şi 1
T im p de două lu n i a n sam
b lul C ircului M are din M osco- culinare L gin ecologie) 1
ca va p rezen ta , In C a p ita lă şi
C V IC TO R IA „9 M AI“ (reu- ^
in a lte ora şe din ţa ră , sp ec ta
t m atologie) ^
Gînd lipseşte îndrumarea tehnică t V IC T O R IA „1 M A I“ (re u - *
L• m a t o l o g i e )
Intre oraşele Sebeş şl Alba Iulia măcar odată n-a trecut pe la locul sumatori, în stare proaspătă. co lu l „O sea ră la M oscova“, a -j
se află situat satul Lancrăm. Gu unde se pregătesc răsadniţele pen BUZIAŞ (boli cardio-vas- •«
ani în urmă, locuitorii acestui sat tru a arăta colectiviştilor cum şi în
se ocupau Intens de cultivarea le ce proporţii se fac amestecurile de cu lare) j
gumelor, pe care le desfăceau pe pămînt, cum se prepară soluţiile
pieţele celor două oraşe. pentru dezinfectat, sau cum se aşea ţ SLANIC M OLDOVA (boli }
ză patul de bălegar. ¦)
Experienţa proprie le-a dovedit l ale ap a ra tu lu i d igestiv şi
că legumele sînt foarte bănoase. Tehniciană nu s-a obosit — deşi
era datoria ei — nici să calculeze C ale glan d elor an exe)
De aceea, în anul trecut, gospodă numărul firelor de răsad necesare
Consiliului de conducere al G.A.G. c ă r u i p r e m ie r ă în ţ a r a n o a s [• C A L IM A N E Ş T I ( b o li a le a - 1
ria agricolă colectivă din Lancrăm e
şi organizaţiei de bază P.M.R. le t r ă v a a v e a lo c în z iu a d e lj > p a ra tu lu i d igestiv şi glan-
revine ca sarcină să studieze cu m artie, la C ircul de S ta t d in L delor an exe, u rologie, boli
mai multă competenţă, cu mal mult B u cu reşti.
L p rofesion ale)
simţ de răspundere problemele ren M o i r e f e l e d e (. C A C IU L A T A ( b o li a le a p a - •)
(. r a tu .lu i d ig e s t iv ş i g la n d e - 3
a cultivat cu legume o suprafaţă suprafeţei de grădină a G.A.G. tovarăşi au adus diferite motivări: tabilităţii grădinii, a extinderii su Is s a ltă , te iisfa isie IC* lo r a n- e x e ,) u r o lo og ie )/ î4
de 5 ha. Pentru acest an, suprafa Deşi sprijinul i-a fost solicitat în că nu există teren pentru aşa ceva prafeţei acesteia şi să ia neîntîr- - P lata eşalon ată 1
[¦ T a r i f e r e d u s e p în ă l a 31 1
ţa a fost' extinsă cu înoă 9 ha. nenumărate rînduri, tehniciană So ’(suprafaţa arabilă este de 716 ziat măsurile corespunzătoare. Fără In u ltim ele săptăm îni au ^ m ai ^
Este o realizare frumoasă. Anali- fia Păcurar a continuat să riu-şi h a .! ?) că nu sînt suficiente ' bra îndoială că mărirea suprafeţei gră f o s t d a te In e x p lo a ta r e In (, 50% r e d u c e r e p e C .F .R . şi 3
zînd însă posibilităţile locale, se ducă la îndeplinire îndatorirea de ţe de muncă eto. dinii va avea o influenţă pozitivă d ife r ite r e g iu n i a le ţă r ii n o i 1 t I.R.T.A,, ¦\
poate uşor constata că suprafaţa a îndruma colectiviştii la amenaja L'a G.A.G. din Sîntandrei există şi asupra creşterii valorii zilei- reţele de în altă ten siu ne şi NM ,
de grădină se poate mări şi mal staţii de transform are a ener
mult. Teren bun care se poate iri rea răsadniţelor. reale posibilităţi pentru extinderea muncă. giei electrice prin care s-a u
ga natural se află atît do o parte racordat la sistem ul en erge
cît şi de alta a unul braţ al rîului C O N C L U Z II tic n aţio n a l raioan ele B aia GOSPODARII AGRICOLE
Sebeş. Pentru grădină nu este fo d e 'Aramă (O lte n ia ), O raviţa
losit însă decît terenul de pe par D in co n sta tă rile fă cu te p e teren , rezultă iau să îndrum e cu m ai m u ltă com p eten ţă pe (B anat), Săveni (Suceava) COLECTIVE S I CRESCĂTORI
tea dreaptă. Cele 6 sau 8 hectare că nu p este to t C om itetele execu tive ale sfa colectivişti p entru alegerea locurilor de gră şi Saionta (C rişan a). A cţiu
de pe partea stîngă, gospodăria turilor p op u lare au în d ru m at co n siliile de dină, p en tru co n fecţio n a rea răsad n iţelor, p en nea pentru legarea raioan e DE VIERMI DE M ĂTASE!
agricolă nu le-a planificat pentru co n d u c ere din G .A .C . p e n tr u e x tin d e r e a su tru sem ă n a tu l legum elor. lor la re ţea u a de linii a sis
grădină. Deşi sfatul popular a! co p rafeţelor d estin ate cu ltivării legum elor. tem ulu i n aţion al s-a în ch e încheind contracte pentru creşterea viermi-
munei Lancrăm cunoaşte această A cest lu cru reiese m ai a les din fa p tu l că fa ţă Se con stată de asem enea că u nele gosp o iat în şa p te r e g iu n i: B acău, lor de mătase cu întreprinderea D.C.A., contri- ţ
.situaţie, nu a îndrumat consiliul de de an ul trecut, su p ra fa ţa legu m icolă a regiu dării colective nu au su ficien t m a teria l lem B raşov, C luj, C rişana, H u n e buiţi la dezvoltarea sericiculturii în regiunea '
conducere al gospodăriei să extin nii a crescu t cu n um ai 562 h ectare. nos p en tru tocu ri de răsad n iţe. E ste de d atoria doara, M ureş-A utonom ă M a noastră şi totodată realizaţi venituri fru
dă şi aici grădina. Nici tehniciană C om itetelor execu tive ale sfatu rilor p opu lare ghiară şi P loieşti. moase.
agronomă Sofia Păcurar, care în G osp od ăriile agrico le co lectiv e din ra io a
drumă din punct de vedere tehnic n ele O răştie şi Ilia, de p ild ă, care deţin m ult raionale de a în lesn i p rocu rarea m aterialulu i P otrivit d atelor M inisteru P rezen taţi-vă urgent p en tru a ridica
gospodăria colectivă din Lancrăm, lui M inelor şi E n ergiei E lec d e la în tre p rin d e re a „A G R O S E M " A lba
teren în lu n ca M ureşului, au ex tin s în m ică lem n os, cerînd p en tru a cea sta sp rijin u l D irec- iulia, C a le a M oţilor nr. 5, s e m in ţe le d e
m a z ă re , m ă z ă ric h e şi s fe c lă d e z a h ă r
m ăsură sm prafaţa grădinilor, p la n ificîn d u -şi ţiei reg io n a le a econom iei* fo restiere şi al Co p entru furaj, co n fo rm repartiţiilor date
m itetu lu i execu tiv al sfa tu lu i p op u lar re de secţiile agricole raionale,
să cu ltive legum e şi zarzavaturi (în anul 1962) gion al.
pe abia 142 h a. şi respectiv. 102 h ectare. C ongresul al III-lea al p artid u lu i şi C on
A tenţie cu ven ită nu s-a acordat nici p reg ă sfătu irea p e ţară a ţăran ilor colectivişti au
nu s-a străduit să convingă colec tirii din tim p a ră sa d n iţelo r şi a răsad u rilor in d icat m ăsu rile con crete ce trebuie lu ate p en trice, 80 la su tă din r a io a
tiviştii de avantajele extinderii gră n ecesare p rod ucerii de legum e tim p u rii sau tru crea rea u n or p u tern ice b aze leg u m ico le în n ele ţării p rim esc în p rezen t ÔOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOO o
dinii de legume. In cadrul învăţă- p en tru extin d erea su p rafeţelor de grădină. jurul oraşelor şi centrelor m u n citoreşti. prin lin ii de în a ltă ten siu n e
mîntului agricol, tehniciană nu a P rintre gosp od ăriile agricole colective care energie electrică produsă de I T R 8O T L « OffAL 0E CONSTRUCT» oo
demonstrat colectiviştilor avantaje s-au ocu p at slab de aceste prob lem e se n u m ă R egiu n ea n oastră a r e .u n accen tu at carac m arile term ocentrale şi h i o
le cultivării lgumelor. Mai mult, ră cele din sa tele G elm ar, S în ta n d rei, P eşti- ter in d u strial. T ocm ai de aceea este necesar drocentrale. A nul acesta, se s
s-a constatat că gospodăria colecti şul M ic, L ancrăm , H ărău, Şibot, d in oraşu l A l ca organ ele locale de p artid şi de sta t să ia vor term ina lucrările pentru
vă din Lancrăm e complet lipsită ba Iu lia etc. neîn tîrziat m ăsuri pentru in ten sificarea lu cră, alim entarea cu curent de so
de îndrumarea tehnică. Tov. Păcu- rilor în legu m icu ltu ră, p en tru fo lo sirea cu în a ltă ten siu n e din sistem u l
' rar nu cunoaşte nici măcar cîtă su N ici cadrele teh n ico-in gin ereşti n-au u rm ă ch ib zu in ţă a tu tu ror su p rafeţelor de teren n a ţio n a l la în că 15 ra io a n e. oo
prafaţă de răsadniţe au pregătit co rit în d eap roap e b un ul m ers al lu crărilor p re care se p retează producerii de legum e, in sco
lectiviştii şi cum au pregătit-o. Nici gătitoare în legum icultura. In ginerii şi teh n i p ul asigu rării oam en ilor m un cii de la oraşe (A gerpres)
c ie n ii a g ro n o m i ca r e lu cr ea z ă în G .A .C . tre b u cu ca n tită ţi sp orite de legu m e si zarzavaturi.
Cînd există HUNEDOARA - O EM
i preocupare
Str. Dr. Petru Groza Nr. 24
Fotbal angajează următorul personal: o
Dinamo Barza - Minerul
'A sociaţia sp o rtiv ă M eta lu rg is Deva 1 -1 (0 -1 ) 0 ingineri csusirucîori şi mecanici
tu l din C ugir a o b ţin u t o serie | ® Maiştri Gosistructori şi pentru Instalaţii
S H Tehnicieni normaîori si constructori
de rezu ltate bune în activitatea Spartacfaiada de iarnă a tineretului In cadrul p regătirilor pentru | m MUNCITORI CALIFICAU CA:
p e care o d esfăşoară. A stfel, n u returul cam p io n a tu lu i region al
m ă ru l de m em b ri ai U .C .F.S. a S-au încheiat întrecerile primei etape de fotb al, ech ip a D inam o B ar
a ju n s la a p ro a p e 4.000. C o n co za a în tîln it în tr-u n m eci am i
m iten t cil creşterea num ărului începute cu două luni şl jumăta- tivi care au obţinut rezultate bune. La preventorlul de copil din Pi- cal ech ip a M inerul D eva. S p ec g -ZIDARI
d e m eb rl ai U .C .F.S., s-a u m ă rit te în urmă, întrecerile sportive din Pentru a asigura campionilor aso- clişa raionul Haţeg, întrecerile spor ta to rii ven iţi în num ăr m are au
cadrul spartachiădei de iarnă a ii- tive din cadrul spartachiadei de iar dezaprobat atitu d in ea n esp orti g — DULGHERI
şi secţiile afiliate, precum şi n u nereticlui, etapa pe asociaţie, au ciaţiilor sportive continuitate în pre nă, au cuprins un număr mare de vă a u nor ju că to ri din am bele
Luat sţirşit in Valea Jiului. Rezul tineri. echipe. A cest fa p t a dus la eli g — INSTALATORI
m ăru l sp o rtiv ilo r leg itim a ţi. A- tatele înregistrate în această primă gătirea lor, este necesar ca pînă la m in a rea din joc a fo tb a liştilo r
organizarea etapei a Il-a, toate aso Cele mai bune rezultate au fost P etrach e şi V olf de la D inam o S- CONDUCĂTORI AUTO<
cum a so cia ţia sp ortivă cuprin- etapă sînt mulţumitoare, La între ciaţiile să organizeze întreceri in obţinute la şah şi tenis de masă. B arza şi B u ciu cean u de la M i. oo
ceri au participat peste 20.000 spor terne la care să invite şi alţi spor S-au evidenţiat în mod deosbit ti nerul D eva. g Lămuriri suplimentare şi de angajare se vor da x
de 12 secţii a filiate cu un n u tivi din Valea Jiului.
în tiln irea a iuat sfîrşit cu un g Ia serviciul cadre-personal din centrala trustului. \
m ăr de 225 sp ortivi legitim aţi. S . B A L O l corespondent rezu lta t de eg a lita te : 1-1. G o
G H . CACUC1TI lul d evenilor a fo st în scris de şy
corespondent N istor (m in . 5), iar cel al gaz. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOO XXXXXX? o o o o o o o o o o o c
Şl la Deva au participat nume nerii Eugen Mărginean, loan Se- delor de M urzacu (m in , 65) care k
roşi tineri la întrecerile primei eta redenciuc, Estera Montescu, Stela
pe a spartacliiadei de Iarnă a tinere Cercelaru şi Florian Ionescu. a tra n sfo rm a t o lovitu ră de la STAŢIUHEA OE IHŞB1 ŞS TlflCTOi^E
tului. Pină în prezent, numărul lor I. POGAN 11 m etri.
a depăşit cifra de 7.500. Ei s-au în
trecut la schi, patinaj, gimnastică, corespondent M IHAI SUSAN —o h ^ ş t i e —
corespondent
tenis de masă, trîntă ş i. alte disci
pline sportive. Bune rezultate au NOTĂ angajează:
obţinut pînă în prezent asociaţiile
sportive Progresul, Flacăra, Con Me v re a ia v a ră ş u t p re ş e d in te ... lo g iim e r a g r o e c m
structorul C.F.R. Simeria, Recol
T eh n ician a g re n o m
ta Rapolt şi altele. r-*r~n C o n t a b i l i (unul pentru S.M.T. Orăş
GH. CSIKOS ( Fotbalul este dlsci- pentru a scăpa de fot campionatul raional, tie şi unul pentru secţia Haţeg)
C plina cea mai îndră- bal, a predat echipa unde a dat rezultate T ra c to rişti c a lific a ţi
corespondent [ gită de oamenii mun mentul comitetului bune, Preşedintele M a g ş a a e ia iie r i pentru secţia Haţeg
sindical din stafia însă, tot nu e mulţu
_¦__ cii. Şl in complexul Subcetate, Dar mun mit. De aceea nici în Condiţiile de salarizare sînt cele pre
[ C.F.R. Petroşani, oa- văzute de nomenclatoarele în vigoare
P o p ic e
(VEDERE S!PR E PARING D e curînd a avu t loc în tiln irea t metrilor le place fot- citorii sînt dornici să prezent nu se ocupă
restan ţă la p op ice d in tre ec h ip e L balul. Nu-i place insă practice şl această de sprijinirea acestei )
le M u reşu l I i şi C o n str u c to r u l ; preşedintelui colecll- disciplină, Din pro echipe. Muncitorii de )
prie iniţiativă el au aici se întreabă pe ^
Deva, co n tin d p en tr u c a m p io n a ( vului sportiv, tov, cumpărat echipament bună dreptate:, pînă \
t Alexandru Zolotaru, cînd ?
tul repu b lican , fa za orăşăn eas- pentru echipa de fot
că. C onstructorul s-a prezentat [ care se ocupă mat I. C R IŞA N
bal şl au înscris-o în
m ai bine şi a cîştig a t în tiln irea. l mult de alpinism. Şi, corespondent
F. GIÎEJDANESCU
corespondent M