Page 92 - 1962-02

Mr. 2231
Munca sindicală la mi nivel
iot mai înalt
Realizări Importanta
j in producţie
C onferinţa pentru darea de scam ă şi
a leg erea noului com itet al sindicatului
de ia u zin a „V ictoria" O ăian, a an alizat
eu răspundere m unca C om itetului sin ­
dicatului d esfăşurată de la alegerile
an terioare şi piuă în p rezen t
D in darea de sea m ă prezentată, cît şi
din cuvîntul celor care au lu at parte
la discuţii, au reieşit o serie de su ccese
pe care colectivu l a cestei u zin e le-a ob­
ţin u t. în perioada resp ectivă. A nul tre­
cut, harnicii sid erurgişti şi-au depăşit
propriile lor a n gajam en te, reuşind să
d e a p a tr iei p e ste p ia n 10.200 to n e f o n ­
tă, 4.300 ton e sem ico cs şi în sem n a te
ca n tităţi de produse turnate. P lanul
a n u al la producţia g lo b a lă a fost de­
p ăşit cu 2,32 la su tă , iar la producţia
m a rfă cu 1,44 la su tă .
In a cest an sa r cin ile de plan a le sl-
d eru rg iştilo r sîn t m u lt sp orite, dar pe
deplin realizab ile, Cu prilejul dezbate­
rii cifrelor de plan, sid er u r g iştii au v e ­
n it cu n u m e r o a s e propuneri m e n ite să
ducă la îm bunătăţiri în procesul de
producţie- E i s-a u a n g a ja t totodată să
dea peste plan 2.000 tone fontă, 70 ton e
r a d ia to a re. 20 to n e a rtico le sa n ita r e , 200
b u că ţi p o sta m en te, 170 b u căţi V ane-băi,
12ţ) m ,p. c a z a n e d e în c ă lz ir e c e n t r a lă ,
s ă m ic ş o r e z e rebutul la lin g o tie r e cu 2
la su tă , la p ro d u sele tu rn ate cu 0,3 Ia
su tă su b cifra a d m isă şi să reducă pre­
ţul de co st pe în trea g a întreprindere
fa lă de anul 1901 cu 3,0 Ia su tă,
S u ccesele dobîndite pînă acum con ­
tin u ă că a n g a ja m en tele lu a te vor fl
nu num ai în d ep lin ite ci şi depăşite.
— l'Jpi n e c u n o a ş t e m f o r ţe ie , s p u n e a m u n cito ri. E f a u p rop u s 141 d e in o v a ţii
furnal !sin! şef loan S tă n ilo iu . D e aceea
am sporit de două ori angajam en tu l de
a da patriei m ai m ultă fontă peste
plan şi să red u cem d ecla sa tele la 2,85
la sută- în a cest scop, am şi pornit v a ­
loroasa in iţiativă „S ă realizăm în 1962
in d icii dc u tilizare prevăzu ţi pentru anul
1955“. V om face tot ce este posibil ca
an gajam en tu l nostru sâ devină fapt îm ­
plinit. E ste în să n ecesa r ca în a cea stă
direcţie să fim m ai m ult sp rijin iţi în
vederea unei bune aprovizionări cu m a­
teriale.
In cu v în fu l său . m a istru l lo a n H o d o ­
rog, de la turnătoria veche, a sp u s că
tu rn ă to rii sîn t h otărîji să o b ţin ă în
acest an produse de cea mai bună ca­
litate şi să reducă la m axim um red a -
m ajiile de la beneficiari.
in centrul
preocupărilor —
^ - ItttrOcerea socialistă
U n lo c de seam ă în dezbaterile G onfe-
rintei s-a acordat felului cum s-a or­
g a n iza t şi d esfăşurat întrecerea so c ia ­
listă .
Pentru ca ob iectivele întrecerii so c ia ­
liste să fie operativ cunoscute şi în d e­
plinite, com itetul sin d icatu lui a form at
un colectiv de m uncitori fruntaşi, in g i­
neri şi teh nicieni care să a n a lizeze pe­
riodic stadiul şi rezultatele întrecerii şi
să acorde sprijinul n ecesar acolo unde
este nevoie.
D eosebit de valoroasă s-a dovedit a
fi o r g a n iza rea în trecerii so c ia liste pe
profesii. Au fo st îm b u n ătăţite form ele
de o rg a n iza re a le , întrecerii pe profe­
sii potrivit sp ecificu lu i se cţiilo r şi a lo ­
curilor de m uncă. A stfel, la secţia tur­
«&•<5*< > - & ¦ _ < > < > ¦ < & ¦ < > < > <L>•<>
A cum cîteva zile a avut loc la D eva
C onferinţa organ izaţiei reg io n a le de
C ruce roşie care a dezbătut , activitatea
d esfă şu ra tă pe anul 1961 şi a a les n oile
organ e conducătoare. La conferinţă au
participat un m are num ăr de delegaţi
şi invitaţi din în trea g a regiune. D area
de se a m ă p rezen tată d e tov. dr. T eodor
B ădău, preşedintele C om itetului regio-
nai de Gruce roşie, cît şi d iscu ţiile nu­
m eroşilor participanţi, au sc o s în ev i­
denţă realizările obţinute de o rgan ele şi
o rg a n iza ţiile de G ruce roşie precum şi
deficien ţele m anifestate-
Educaţia sanitară
a oamenilor muncii
U n a din form ele cele m ai im portante
de ed u care şi instruire sa n ita ră care
a stat în atenţia C om itetului regional
de C ruce roşie, au fost cursurile sa n i­
tare de m asă. A cestea s-au organizat
în toate sectoarele dc activitate. La
eursuri, cetăţen ii au a sim ila t o serie de
cu n oştin ţe n ecesare pentru evitarea an u ­
m itor boli, pentru acordarea prim ului
ajutor.’D atorită preocupării care a e x is­
tat în această d irecţie, num ărul a b so l­
venţilor cursurilor san itare a crescut
considerabil. P înă în m om entul de faţă
an absolvit cursurile sanitare peste
83.000 oam en i ai m un cii din regiunea
noastră. O parte din cele 400 cursuri
„G ata pentru apărarea sa n ita ră “, or­
g an izate încă din toam na anului 1960,
au luat fiinţă la nivelul secţiilo r de
Cruce roşie din m ediul rural şi urban.
M ulte din a ceste cursuri au fost o rg a ­
nizate în localităţile m ai în d e­
p ărtate. In r a io a n ele B rad , A l­
ba Iulie, O răştic şi oraşul re­
g io n a l P etroşani, cursurile au funcţionat
pe bază de grafice, iar lectorii au fost
n um iţi din rîndurilc cadrelor m ed ico-
sa n ita r e . — “ -----------
nătoria vech e (sortim en tele radiatoare
şi articole sa n ita re), întrecerea a fost
organ izată pe flux teh nologic, începînd
de la tu rn a re şi p în ă la ex p ed ierea pro­
duselor, iar g ra ficele de urm ărire la
toate locurile de m uncă au fo st com ple­
tate la zi. P rintre cei 553 de fruntaşi ai
uzinei pot fi în tîln iţi aproape în fiecare
lună furnaliştii lo a n L ăscău, lo a n S tă ­
n iloiu, T om a P araon , şefu l de schim b
Ionaşcu M unţeanu, ech ip ele de turnă­
tori co n d u se dc Iu lian Sîrbu, lo a n G ior-
nei, G heorghe M an olach e, S tem p el A-
dolf, N icolae S om u ţ şi alţii.
E xperienţa d obîndită pînă acum în
organ izarea şi desfăşurarea întrecerii
so cia liste va da p osibilitate com itetu­
lui sin d ica tu lu i să m o b ilizeze şi m ai
m ult m a sele în lupta pentru obţinerea
unei producţii sp orite şi de ca lita te tot
m ai bună.
U n aport deosebit la obţinerea su c­
ceselor am intite l-au adus şi in o v a to r ii'
uzinei. N um ărul inovatorilor a crescut
în anul 1961 la 124 din care 74 sîn t
din care au fo st a ccep tate 126, iar 80
au fo st a p licate aducînd întreprinderii
econom ii postcalculate în valoare de
452.880 lei. P rintre in ovatorii fru ntaşi
se num ără ; G heorghe Ştefan, Anton Ră-
ceanu, Z ^ h a r ia A c h im e ţ, E r d e y L a d is la u ,
G raşca Iosif II, P illy N icole, P escaru
E ronim şi alţii.
In fiecare secţie ex istă b rigăzi de ino­
vatori care se ocupă în perm anenţă de
valorificarea propunerilor făcu te în g ru ­
pele sin d icale, a leg şl stu d ia ză d iverse
căi de perfecţionare a proceselor teh ­
n ologice, a m aşin ilor şi utilajelor,
— D ezvoltînd în continuare m işcarea
de inovaţii, spunea în cuvîntul său m ai­
strul P am fil G uteanu, se vor g ă si soluţii
noi de rezolvare a problem elor tehnice
din secţii. In a cest scop în să , trebuie să
fie atras un num ăr tot m ai m are de
m uncitori şi teh nicieni în brigăzile de
in o v a to r i.
Consfătuirilor
de producţie —
atenţia cuvenită
G om itetul sin d ica tu lu i a aco rd a t m u l­
tă aten ţie îm bunătăţirii organizării şi
d esfăşurării con sfătu irilor de producţie,
m ijloc de atragere a m aselor la con­
ducerea producţiei şi de m obilizare a
acestora Ia realizarea sarcin ilor econ o­
m ice a le u zin ei. D a to rită a c e stu i fap t, în
cadrul consfătuirilor de producţie s-au
făcut num eroase propuneri strîns legate
de în d ep lin irea sarcin ilor de plan. Go­
m itetul sin d icatu lu i şi con d u cerile sec-
ţiilor au v eg h ea t ca a ceste propuneri
să He trad u se în v ia ţă , D e exem p lu , cau- două b rig ă zi de a c e st fel. In to a te s e c ­
peristul S im ion S tăn cu lea a făcu t pro­ ţiile sîn t con d iţii pentru a se o rg a n iza
punerea privind rid icarea • tem peraturii a sem en ea b rigăzi. E ste de datoria n o u ­
a eru lu i in su fla t în fu r n a le cu 20 g r a d e lu i c o m ite t ăl sin d ic a tu lu i să ia m ăsu ri
G elsius în scopul sporirii producţiei de pentru ca şi în se c ţiile m eca n ică , elec­
fontă. F iind sp rijin ită, propunerea a trică, transporturi, turnătoria de lin g o ­
fo st trad usă în v ia ţă , iar producţia de tiere şi turnătoria v ech e să fie o rg a ­
fon tă a sp orit m ult. In cadrul co n sfă ­ n iza te b rigăzi artistice d e a g ita ţie.
tuirilor de producţie se prezintă şi cîte
un referat teh nic pe baza căru ia se a ctivităţii clubului pentru ca a cesta să
dezbat cele m ai im portante problem e d esfăşoare o a ctiv ita te m ultilaterală şi
ale procesului de producţie, sp ecifice
locului de m uncă. La sfîrşitu l lunii ia­
nuarie — de exem plu — m aistrul loan
H odorog a prezen tat în cadrul grupei tor, con ferin ţa a ad op tat h otărîri m en i­
sin d ica le de la cubilouri referatul în ti­ te să con d u că la o m ai bună o rg a n i­
tulat „E xploatarea cubilourilor cu aer za re a în trecerii so c ia liste , la g en era ­
p reîn călzit“. A cest referat a stîrn it un lizarea experienţei p ozitive, la îm b u n ă ­
v iu interes din partea m un citorilor şi tăţirea con d iţiilor de m uncă şi de trai
s-a h otărît ca a cest sistem să fie exp e, a le m uncitorilor.
rim en tat la cu b ilou rile lor.
Conferinţa organizaţiei
regionale fie Crises roşie
C o n f e r in ţa a e v id e n ţ ia t a c t iv it a t e a bu-, şi docum entare, program e artistice etc.
n ă a c o m ite tu lu i r a io n a l d e © ru cc ro-,
şic Brad care a deschis la -tim p cursu­
rile prevăzute. Im portant de arătat este
şi faptul că fiecare m ed ic d in raion
conduce un curs sanitar de m asă.
P entru transm iterea cu noştinţelor n e­
cesare prevenirii accidentelor şi bolilor
p roiesion ale în sid erurgie şi m inerit, G o­
m itetul region al de G ruce roşie a îndru­
m at com itetele orăşen eşti H unedoara şi
P etroşani să o rgan izeze un ciclu de
lecţii. T ot pentru creşterea n ivelu lu i de
cunoştinţe san itare al cetăţen ilor au fost
folosite şi alte form e eficien te. D e pildă
cursurile „Ş coala m am ei" au avut darul
să atragă su te dc fem ei,
Gu toate acestea unele com ilete raio­
nale ca Ilia, S eb eş şi oraşul region al
D eva nu s-au preocupat în suficientă
m ăsură dc organizarea şi deschiderea
cursurilor, la u n ele cursuri lecţiile fiin d
predate superficial. U n ii m edici din D e­
va ca dr. D ragom ir, dr. P opa, dr. T îrnă-
vea n şi alţii au refu zat sarcin ile de a
p articipa la ed u carea sa n ita ră a cetă ţe­
nilor prin cursuri. A sem en ea cazuri au
existat şi la G helar, B ăcăin ţi, S treisîn -
georgiu, Ş oim u ş etc. C om itetele o ră­
şen eşti şi raionale de G ruce roşie nu au
luat în să nici un fel de m ăsuri îm po­
triva unor asem en ea atitudini.
G onferinţa a hotărît' ca pe viitor or­
gan ele şi organ izaţiile de Gruce roşie să
acorde o atenţie m ai m are o rg a n iză ­
rii cu rsurilor sa n ita re în în trep rind erile
m iniere, în siderurgie, în u nităţile a g ri­
co le so c ia liste etc. D e asem en ea va fl
studiat şi o rgan izat un ciclu de lecţii
In fiecare consfătuire, conducerile
secţiilor şi com itetele sin d icale rapor­
tea ză în ce m ăsu ră au fo st rezolvate
propunerile din lu n a p recedentă. O bună
experienţă în a cea stă privinţă au acu­
m ulat secţiile furnale, turnătoria veche,
turnătoria de lin gotiere şi m ecanică.
S e poate sp u n e că, prin rezu ltatele
bune obţinute în procesul de producţie,
con sfătu irile de producţie au devenit
un factor im portant în m obilizarea la r­
g ă a m uncitorilor la organ izarea şi con-
ducerea producţiei.
O preocupare
de seamă —> grija
faţă de om
C onferinţa a dezbătut pe larg proble­
m a asigu rării con d iţiilor optim e de m un­
că şi de via ţă pentru sala ria ţii u zi­
n ei. L ucrările de in v estiţii efectu a te în
a c e st scop s e rid ică la su m a d e 181.800
lei, iar pentru protecţia m un cii s-au
ch eltu it 46.500 Iei. In a c e a s tă p erio a ­
dă s-au dat în folosin ţă în noul oraş
m uncitoresc 554 apartam ente, a fost co n ­
struită şi s-a dat în fo lo sin ţă o şcoală
m edie şi o nouă cantină unde m unci­
torii serv esc o m asă co n sisten tă şi g u s­
toasă.
G onferinţa a recom an d at noului co m i­
tet al sin d icatu lui să se treacă de ur­
g e n ţă Ia a sig u ra r ea co m p letă a m u n ­
citorilor cu ech ip am en tu l de protecţie
prevăzut în norm ative.
Activitatea
cultural-educativă,
aproape de sarcinile
economice
N um eroşi participanţi la d iscu ţii au
su b lin iat rolul im portant a l m uncii cu l­
tural-educative de m asă în sprijinirea
p rocesu lui de producţie.
P ractica a dovedit că folosin d cu
pricepere form ele variate a le acestei a c­
tiv ită ţi, m uncitorii în ţe le g m ai bine
rolul lor în producţie, d esfă şo a ră o a c ­
tivitate constructivă.
U n m ijloc im portant d e popularizare
a ştiin ţei şi teh n icii prin con ferin ţe
sîn t lectoratele. D acă anul trecut au
fu n cţion at doar 4 lectorate, în prezent
num ărul lor s-a dublat. T em a tica a ces­
tora este leg a tă de ridicarea cu n oştin ­
ţelor p rofesion ale a le m uncitorilor.
O form ă v ie a a ctivităţii culturale
m enită să contribuie la în d ep lin irea rit­
m ică a sa rcin ilor de plan şi la îm b u ­
nătăţirea continuă a calităţii produse­
lor, e ste b rigad a a rtistică de a g ita ţie.
P ăcat în să că în cadrul u zinei sîn t doar
O m ai m are atenţie trebuie acordată
bogată.
-k
Pentru îm bunătăţirea m uncii de v ii­
I. CIOBANU
ed u cativ-sanitn re în rîndul m uncitorilor
forestieri.
P rin grija C om itetului region al dc
G ruce roşie, în anul care a trecut, s-au
ţin u t ap roap e 1.700 co n ferin ţe san itare,
m ulte din ele urm ate de film e artistice
C om itetele raionale şi orăşen eşti de
G ruce roşie din H a ţeg , S eb eş, D eva,
B rad etc. au fo lo sit sta ţiile de radiofi-
care prin care au fo st tran sm ise scurte
con ferin ţe ed u ca tiv -sa n ita re, sfatu ri ale
m edicului, em isiu n i în ch in a te activu lu i
san itar fruntaş etc. O rgan izarea serilor
de întrebări şi răspunsuri m ai a les în
cad ru l să p tă m în ii G rucii roşii ş i în p e­
rioada de iarnă, a atras sute de cetă­
ţeni. In anul trecut au fo st o rg an izate
7 0 s e r i d e în tr e b ă r i ş i r ă s p u n s u r i, Ia
m ajoritatea circum scripţiilor sanitare
rurale şi în d eo seb i în raio a n ele A lba,
H aţeg, Ilia, O răştie şi Brad. La aceste
s e r i a u f o s t p u s e n u m e r o a s e în tr e b ă r i Ia
care s-a u dat răspunsuri calificate. P ar­
ticip a n ţii la d iscu ţii au e v id en ţia t rolul
cercurilor dc citit, a con cu rsurilor „ S a ­
nitarii p ricep u ţi“, a con sfătu irilor pe te­
m e ed ucativ-sanitare. A ceste acţiuni au
c o n tr ib u it la e d u c a r e a c e t ă ţ e n ilo r , In
creşterea n iv elu lu i lor de cu n oştin ţe
sa n ita r e .
Formaţiile sâni tare
ale Crucii roşii tot mai
pregătite
In d ezvoltarea acţiu nilor san itare de
m asă, ed u cative şi de prim -ajutor, uu
rol im portant îl au p ostu rile şi grupele
sa n ita re a le G rucii roşii. D esp re acth
v ita te a a cesto r fo rm a ţii p a rticip a n ţii la
conferinţă au sp u s m ulte cuvinte de
laudă. In regiu n ea noastră există în pre­
ze n t p este 1.S00 p ostu ri sa n ita re fixe
şi peste 600 posturi sa n ita re m obile, c a ­
re a sig u ră un prim -aju tor c a lific a t şi la
'f T
m OMÜ® swafiErs'Mcrm
V înătorul
din orizontul
In orizontul 80 din sectorul cum aci mi-şl poate valorifica ca-•
1 Mal" mina Musariu de la E. Etăţile sale vînătoreştl l-a venit
M. Barza munca se desfăşoară omului dor de ducă şl s-a dus...
cu însufleţire. In revirul maistru* — Da. S-a dus — zise un al­
Iul Nicolae Becsa însă, echipele tul. Cel pasă lut că noi ne, zba­
minerilor Nistov Bulz şl Nicolae tem cudiferite greutăţi, că n-a­
Demlen bat pasul pe loc. N-au vem materiale şt vagonete goa­
materiale, vagonete goale. N-au le, că sîntem sub plan...
cu cine se sfătui în problemele Au trecut şi cele trei zile. Pu­
tehnice. Au nevoie de ajutorul
maistrului. Dar unde-i maistrul.
N-a venit la şut. Toţi sînt îngri­
joraţi de soarta Iul.
— Mă du'c pînă la Demlen — fulul de sector.
zise după un timp Bulz către ot- — Unde al fost Becsa? Te-atn
tacit sal sa
vedem poate ştie | |
el ceva despre
maistrul nostru.
— Măi Demiene, nu ştii cum­
va tu unde-l tovarăşul Becsa?,
N-a fost pe la tine azi? Pe la
mine n-a venit şi tare am nevoie
de ajutorul iul...
— Nu. N-a fost.
— O fl bolnav — îşi dădu
Bulz părerea.
— După şut ar fl bine să merj-
\ gem la el acasă — zise Demlen.
I Ii maistrul nostru şl e bine să
/ ne interesăm de soarta Iul. O să
r fie bucuros cînd ne-o vedea...
} A doua zi o delegaţie de m i­
n e r i se duse acasă la maistru. Aii
bătut-discret la uşă. Le-a deschis,
soţia acestuia.
— Noi sîntem 'de la mină —> Ia asociaţia voastră a vinătorU
zise unul mal îndrăzneţ. Lucrăni lor cum că al fost la vînătoare
în revirul tovarăşului Becsa şt am atunci ţl le motivez, dacă nu te
venit să vedem dacă e bolnav
rău..,
— Bolnav! ? Vedeţl-vă 'de trea­
bă I Ii sănătos tun. E dus la vî-
nătoate pe trei zile, V-aţl făcut
griji de pomană...
— ? l! Ne făcurăm de minu­
ne — zise un miner.
— Ba de loc — îi răspunse al­ vat cele trei zile cît a fost la vî­
tul. Am aflat şt noi care-l cauza nătoare.
lipsei maistrului de la şut.
In orizontul nostru — zise un
miner glumeţ — nu sînt nici Ie­
puri, nici mistreţi, vulpi, lupi
sau alte animale sălbatice. Şt
tim p. E le ad u c o con trib uţie v a loroasă
la prevenirea accidentelor şi a îm bol­
năvirilor p rofesionale. B in e au m uncit
în acea stă direcţie posturile san itare dc
la lam in oru l b lu m in g , reparaţii electri­
ce şi co n stru cţii m eta lice din G .S.H ., de
la E. M. P ctrila, F ilatu ra L upcni, fa­
b r ic a „ S e b e ş u l “, G .A .G . Ş ib o t ş i G c o a -
giu , din cartierul IV P etroşan i şi al­
tele. R ău este în să că unele posturi sa ­
n ita r e d in G.S.I-J. ş i G .G .V .J. s în t sla b
dotate din cau za n eglijen ţei întreprin­
derilor am intite.
G rupele sa n ita re existen te în reg iu ­
nea n oastră se afirm ă tot m ai m ult. In
p rezen t a c tiv e a z ă 210 g r u p e sa n ita re.
D a t o r ită m u n c ii d e s f ă ş u r a t e d e c ă t r e or-;
g a n e le şi o rg a n iza ţiile de G ruce roşie,
s-a reu şit în bună parte ca m em brii g ru ­
pelor sa n ita re să fie co n v in şi că ro s­
tul lor nu este acela de a participa doar
ia an u m ite concursuri, ci dc a d e sfă ­
şura o activ ita te sa n ita ră rodnică la lo­
cul de m uncă.
G rupele san itare şi-ar aduce o con ­
tribuţie şi m ai m are la ed u carea sa n ita ­
ră a c e tă ţe n ilo r d a c ă u n ii în d ru m ători
tehnici ca dr. G aprini din Ş oim u ş, dr.
A rnold G lingher din G helar, dr. Tlbe-
iu T r il d in T e liu c, dr. C o n sta n tin e s c u
din S iln ic , sa u dr, C on stan tin ii! din
ilia , ar m a n ifesta m a i ţm ilt in teres în
p regătirea şi a n tren a rea lor.
în rîndul tineretului
şcolar—o muncă susţinută
A ten ţie deo~ebi{ă a fo st acordată
creşterii unui tineret săn ătos, pregătirii
m ultila tera le a a cestu ia prin form area
cunoştinţelor şi deprinderilor igienico-
sa n ita rc corecte, In a cest scop , pe lin gă
generalizarea şi con solidarea învăţăm in-
tului ed u ca tiv -sa n ita r, au fo st lu ate şi a l­
te m ăsuri. A stfel, s-a introdus în toate
şco lile program ul de „G inci m inute co n ­
trol igien ic" , care s-a d o v ed it a fi foar­
te util, În n u m eroase şc o li au fost in ­
troduse truse m ed ico-san ifare in d ivid u a­
le, căn i Individuale, colţu l să n ă tă ţii ele,
L a şc o a la nr. 1 din L upcni de pildă,
au fost am enajate pe culoare o g lin zi cu
in scr ip ţia „Controlează.ie d a că e şti cu-,
.i
4 î A V vV V v-
N ^ -V *s
E^TK^S^iWiWBS^aCI^T^^iri^lS^^rv,-'-:??;^--*• ¦¦’?XT»OT>'tfftfl«KV’ţr&9m^^
ţin posomorit maistrul Nicolae
Becsa, a patra zl, îşi făcu apari­
ţia la mină. Intră în biroul şe*.
căutat peste tot.
Am crezut că
f j eşti bolnav. 'Au
fost oamenii la
tine acasă...
— Ştiu tovarăşe inginer. 'Am
fost la vînătoare. O, singură pa-,
siune am şl eu...
— Ştiu măi Becsa. Te cunosc, f
eu nu de Ieri, de azi. Dar. ia spin
ne-ml al vinat barem ceva ?
— De vinat n-am prea vinat,
dar în schimb am tras un chef...
— Şl de la mine ce doreşti ?.
— îl întrebă Inginerul.
— Să-ml motivaţi cele trei zile
'cît am lipsit de la şut.
— Nu pot. După trei absenţe,
nemotivate ar trebui să ţi se des­
facă contractul de muncă. Dacă \
aduci insă o dovadă scrisă de
descurci cum ştii..,
— Bună Idee tovarăşe Inginer.
Vă mulţumesc pentru sfat.
Şl uite aşa stau lucrurile cu
maistrul Becsa. In loc să-l tragă
la răspundere, să la măsuri se­
vere împotriva tul, inginerul Etnii
Faur, şeful sectorului, l-a motD
Pentru această soluţionare a
problemei conducerea E. M. Bar­
za n-are decit să-l premieze pe
amîndol.
¦N. ZAMFIR
rat şi ordonat“. Ş coala are posturi sa ­
nitare şi colţuri ale să n ătăţii. C olecti­
vele san itare fac săp tăm în al de servi-
: ciu şi n otează în g ra fice observaţiile.
Tot aici au fost am enajate gazete dc
perete cu caracter sanitar.
R ezu ltate asem ăn ătoare au obţinut şi
şc o lile nr. 1 şi nr.,,2 din P etro şa n i, ş c o ­
lile din Ighiu, V inţul dc Jos, Iseroni,
P eştiş şi altele.
Ga un rezultat al m uncii ed u ca tiv -sa ­
nitare d esfăşurate în şco li, este şi fap ­
tul că au fost atraşi în o rg a n iza ţia de
G ruce roşie 50.000" tineri, ia r p este 800
p osturi sa n ita re au fo st d otate cu tot
inventarul necesar. D esp re toate a c e s­
tea au vorbit cu m îndrie tov. prof. D u ­
m itru T o m escu din L upenî, A urora A ri-
m escu d in D ev a şi alţii.
Mobilizarea cetăţenilor
la acţiunile de masă
A şa cum a reieşit din lucrările con­
ferinţei, G om itetul reg io n a l de G ruce
roşie a acordat o atenţie deosebită m o­
bilizării cetăţen ilor la diferite acţiuni
sanitare dc m asă. Au fost constituite p es­
te 2.600 ech ip e dc cu răţen ie, în ca re au
fo st a n tren a ţi p este 13.000 ech ip ieri, E-
ch ip ele au v izita t 1 15.000 lo cu in ţe şi au
e fe c tu a t a p r o a p e 1.000 d c c o n tr o a le în
unităţile alim entare, depozite, pieţe de
d esfacere etc, In urm a con troalelor au
fost recondiţionate 293 fîntîni în raioa­
n ele A lba Iulia şi H a ţeg , Ga urm are a
sesizărilor făcute de cele 42 echipe dc
cu răţen ie din H u n ed oara, a fo st m ărit
num ărul m a şin ilo r care transportă gu n o­
iul.
A ctivul san itar de m asă a m obilizat
de a se m e n e a p e ste 200.000 c e tă ţe n i la
vaccinările an tip oliom ielitice, peste
62,000 la v a c c in ă r ile a n tig r lp a le etc.
In cursul anului trecut au fost o rg a ­
n iz a te 57 c a r a v a n e sanitaro în s e c to r u l
fo r e s t ie r ş i a g r ic o l, ’G u a c e s t p r ile j a u
fo st a c o r d a te a p r o a p e 2,000 c o n su l (aţii
m edicale gratuite, au fost vizitate 27 ca ­
b ane forestiere, ap roap e 1,500 ep se dc
locuit din şa le le de m unte etc,
? re ale sfatu rilor populare, în ca lita te a
Luînd cuvînful la Conferinţa regiona­
ţ. > w f {r ; V Vv
A \ *VT. < <.
/v V V V\ A>
mm. corespondenţii
BflJfadlePul z o o t e h n i c
Kluscîi 'Samoilă împreună
cu îngrijitorii mulgători
Wandschneider loan şl
Galtz loan, de la G.'A.S.
¦Apoldul de Sus, fruntaşi
In muncă.
Bine ar fi dacă...
...Conducerea cooperativei m eş­
teşugăreşti „Drum nou“ din Hu­
nedoara ar lua măsuri ca tînă-
rul Adrian Ponivcscu de la fri­
zeria din O.M. să nu se mai plim ­
be prin oraş în timpul serviciu­
lui, iar cetăţenii să aştepte ca să
fie serviţi. De asemenea, loan
Oronol de Ia frizeria tineretu­
lui, obişnuieşte să servească ce­
tăţenii „după ochi“. (<î. ODA-
GIU şi I. ANGHEIi corespon­
denţi).
...I.G.O. Petroşani ar pune Ia
punct anumite deficienţe privind
transportul în comun pe ruta
Vulcan — Dealul Babei. Şoferul
Nicolae Petrescu obişnuieşte să
transporte călătorii după bunul
Iui plac, adică atunci cînd vrea.
[(A. HQZU corespondent).
A A /V W W V V
L *** Directivele Comitetului Centrul al Partidului Muncitoresc Ro-^
rnîn către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale, ale U.T.M.L
cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. 48 pag. — 0,50v
lei Ed. politica >
T. (jUMPANAŞU.: 5.000 l<g. de porumb boabe la hectar.
>48 pag. — 0,55 lei.
I. GRUZDEV: Gorki monografie. (Traducere din limba rusă).L
>In romîneşte de Nina Gafiţa. Colecţia „Oameni de seamă“.
L376 pag. — 10 lei; 14,70 lei (cartonat).
A. NEVEROV,: Taşlrent, oraşul pîinil — nuvelă. Traducere din ţ
ilimba rusă de M. Sevastos şi E. Silaghl. Colecţia „Meridiane“ >
>176 pag. — 3,20 lei.
B. POLEVOI: Povestea unul om adevărat — roman. Traducere >
idin limba rusă de Ion Pas şi Na talia Stroe. Prefaţă de Dan Grigo->
Lrescu. Colecţia „Biblioteca pentru toţi“.
>432 pag. — 5 lei.
E. V. TÂRLE: Talloyrand. Ediţia a IlI-a. Traducere din limba ¦
Jrusă de I. Popescu şi A. Ivanovski.
>304 pag. — 7,90 lei.
lă de G ruce roşfe, tov. Ioachim M oga,
m em bru al B iroului C om itetului reg io ­
nal de partid H u n edoara, a făcut uncie
aprecieri privind activitatea acestei or­
g a n iza ţii şi a d at îndrum ări preţioase.
D esfăşu rarea lucrărilor conferinţei re­
gion ale. de G ruce roşie — a spus vor­
bitorul — con stitu ie un bun prilej de a
trece în revistă realizările obţinute în
acea stă direcţie precum şi de a lua u n e­
le m ăsuri eficien te în vederea îm bună­
tăţirii activităţii. N um ai a şa vom tran­
sp u n e în v ia ţă sa r cin ile care d ecu rg din
hotărîrile celu i d e-al IlI-le a C o n gres al
P .M .R . p rivin d rid icarea n eîn ceta tă a
n ivelu lui sa n ita r al cetăţen ilo r din p a ­
tria noastră. P e această .lin ie s-a u ob­
ţinu t o serie de rezultate bune. T rebuie
arătat în să că pe lîn g ă realizării^ d eo­
sebite în registrate au existat şi unele
deficienţe, îm potriva cărora trebuie să
luptăm . P entru educarea sa n ita ră a m a­
selor trebuie d esfăşurată o m uncă şi m ai
intensă. A stfel, cursurile san itare de
m a să să fie o r g a n iz a te cu m a i rnuită
răspundere. E le să nu se d esfăşoare nu­
m ai la nivelul circum scripţiilor sa n i­
tare ci şi în sa tele m ai îndepărtate.
C u rsanţii să fie recrutaţi din rîndul
tuturor cetăţenilor, iar după a b so lv i­
rea cursurilor a ceştia să m iliteze activ
pentru p rop agarea regu lilor de să n ă ta ­
te. In tim pul d esfă şu ră rii cu rsurilor tre­
buie să se a sig u re o cît m ai bună frec­
venţă. A ceasta se va realiza dacă în vii­
tor cursurile se vor ţiue conform p la ­
nificării, d acă lecţiile vor fi atractive,
iar n oţiu n ile teoretico vor fi exem p li­
ficate practic.
C aravan ele sanitare com plexe vor
trebui dirijate cu p recăd ere înspre se c ­
torul forestier, şa n tierele de con stru c­
ţii, sa te le în d ep ă rta te şi izo la te etc.
R eferindu-se la activitatea de cu ltu ­
ră san itară în şco li, tov. Ioachim M oga
spunea că • va trebui să continuăm
c u r su r ile s a n ita r e în ş c o li Ia u n n iv el
m ai înalt, să fie organizate posturi s a ­
nitare în toate cla sele, să fie ex tin s co n ­
cursul „ S a n ita ri pricepuţi" care are un
rol m obilizator şi ed ucativ pentru elevi..
E ste n evoie de a sem en ea de m ai m ultă
colaborare între organ ele san itare, de
> ^T
pap. W
iw^aa^-aa»«^w>iag<(
Da la
v o lu n ta r i
f—* r- r~> i
c«• Penffru îmbunătăţirea Í
l 1
L calităţii reparaţiilor J
¦J
i:tc Z ilele trecu te a a v u t lo c Ia
cclr
a telierele R .M .R . S im eria d es­ 1
chiderea unui curs de pcrlec- T
ţio n a je tehnică la care participă Y
122 m uncitori. In program ul ‘J
1
CL c u r s u lu i s î n t c u p r in s e 16 ş e ­ ]
i3
l d in ţ e î n c a d r u l c ă r o r a s e p r e ­ "j
t d au noţiuni de m atem atici, de­ 1
t sen tehnic, protecţia
m uncii, i
c ‘J
c tehnologie, scule şi dispozitive. ‘i
c Ga lectori au fost num iţi in g i­
c nerii Gh. Zudor, G rigorie N is- •j
.1
1
Yt
l
tor şl P redoni B usu ioc, m ai­ r
ştrii N icolae D oroga, lo a n U rsu X
tc ş i A le x a P o h ilă .
**•, i
1
t I. PlRVOj
l corespondent 1
e J
L Pregătirile se apropie l
t
»
Í de sfârşit .1
¦«v
i. li
c. L a in d ic a ţ ia o r g a n i z a ţ i e i d e
L partid, co n siliu l de con d u cere 1
li a l g o s p o d ă r ie i a g r i c o l e c o l e c t i ­ 1
ve din D aia a îndrum at pe
h
i
c o le c tiv işti p en tru a r e p a r a toa-, :3
i
l
l te u n eltele n ecesa re In cam pa-; i
i
c9 n ia a g r ic o lă d e p r im ă v a r ă , p e n ­
tru a selecţio n a ş i trata sem in ­ i
ci ţe le , p e n tr u a t r a n s p o r t a g u - Î!
^ noiul de g ra jd Ia cîm p etc.
S a r c in ile f iin d r e p a r t iz a t e p e cj
brigăzi, s-a reuşit ca pînă în
19 fe b r u a r ie a .c., u tila ju l a g r i­
col să fje pus la punct, evl-
denţiin d u -se în a cea stă privinţă
colectiv iştii din b rigad a a IV -av
jD-/eo ua os ceumi We nHe. a ), a u ifvoJsotl ilUu aaltLe. j
[ . m ă s u r i c a c e le 200 h a . d e p e „ţj
[ c a r e c o le c t i v i ş t i i v o r s ă o b ţin ă •,
cl o p r o d u c ţie d e 5 .0 0 0 k g . p o - "]
l rutnb b oabe la ha. să fie în g ră - ;
"1
L şate cu gunoi de grajd.
t NIGOLAE DAMIAN ?
C i corespondent ^
L
f ‘iJ u J u J
V S A A A A /W V A
^
Editura politică. S
>
Editura tineretului.>
>
Editura ptr. literatura universală.?
s
Editura pentru literatură'
(
Editura ptr. literatură universală.'»
în v ă ţă m în t, U .T.M . ş i G ruce roşie.
In privin ţa îm bunătăţirii activităţii
fo rm a ţiilo r sa n ita re 'de G ruce roşie, C o ­
m itetului reg io n a l de G ruce roşie îi re­
vine sa rcin a de a crea noi form aţii.
T rebuie ex tin să exp erien ţa posturilor şi
grupelor san itare fruntaşe. In acest
scop, G om itetul region al al G rucii roşii
treb u ie să o r g a n iz e z e sch im b u ri de e:ci
perienţă între grupe şi posturi şi să fo ­
lo se a sc ă m etod a stim u lă r ii ş i populari-!
zării celor m ai bune. In urm a a n a lizei
stilu lu i de m un că al G om ifctului r e g io i
nai de G ruce roşie de către B iroul C o­
m itetu lu i r e g io n a l d e p a rtid —• a a r ă ta t
vorbitorul — şi în urm a hotărîrilor lu a i
te, a ctiv ita tea în a cest se n s s-a îm b u ­
nătăţit. M ai trebuie în să lu ate m ăsu ri
pentru în fiin ţarea de secţii de G ruce
roşie în to a te G .A.G .
R ezu ltatele pe linte de G ruce roşie
ar Ii fo st cu m ult m ai bu n e d acă ar fi
existat o m ai strîn să colaborare cu ce­
lelalte o rgan izaţii de m asă. D e a sem e­
nea tovarăşii m edici trebuie să co la b o ­
reze m ai m ult cu o rg a n iza ţia de G ruce
roşie, ţin în d co n t că a cea stă co la b o ra ­
re este nu num ai u tilă ci ab solu t n e­
cesară. M edicii şefi ai secţiilor sa n ita ­
lor de c o n d u că to r i a i o r g a n iz a ţiilo r de
G ruce roşie trebuie să participe m a i
m ult la conducerea şi controlul m uncii
acestora.
. C om itetul reg io n a l de partid, co m ite­
tele raionale şi orăşen eşti, o rg a n iza ­
ţiile de; bază — a sp u s în în ch eiere iov-
Ioachim M oga — vor depune toată stră ­
dania pentru a -şi îndep lin i sarcin ile ce
le revin în conducerea organ elor şi or­
g a n iza ţiilo r de C ruce roşie. •:
>V
C onferinţa reg io n a lă de G ruce roşie ă
dezbătut pe la rg problem ele educării
sa n ita re a populaţiei. Gu a cest prilej,
n u m eroşi p a rticip a n ţi ia d isc u ţii au v e ­
nit cu p ro p u n eri-v a lo ro a se de îm b u n ă­
tăţire a m uncii. R ăm înc ca noul organ
ales, toţi m em brii dc C ruce roşie, să
pună. în aplicare hotăririle luate, astfel
ca această organizaţie să-şi aducă un
ap ort şi 'm ai m arc la ed u ca rea sa n ita ră
a cetăţenilor.