Page 93 - 1962-02

' r paf. ?
Conferinţa de presă a lui V. A. ZorinAlegerile din
consacrată rezultatelor părţii a doua a
lucrărilor sesiunii Adunării Generale O.N.U.
NEW YORK 26 (A gerpres). - TA SS
tra n sm ite:
L a 26 februarie, la sed iu l O .N .U . a a-
vu t loc o conferinţă de presă a repre­
z e n t a n t u lu i p e r m a n e n t a l U .R .S .S . Ia pofida în tregii sa le politici d e con strîn -
O .N .U ., V . A. Z orin, co n sa c ra tă rezu l­
tatelor părţii a doua a lucrărilor celei
d e-a i 6-a sesiu n i a A dunării G enerale.
A cea stă sesiu n e a A dunării G enerale
a O .N .U ., a d eclarat V. A. Z orin, şi-a
r e lu a t lu cră rile la 15 ia n u a rie, în a.,
v a la n şa de atacuri înverşunate ale unor
rep rezen tan ţi ai puterilor occid en tale,
cărora nu le sîn t pe plac tran sform ă­
r ile ca r e se. p etrec în O r g a n iz a ţia N a ­
ţiun ilor U nite.
P rin cip alele problem e care s-au d is­
cu tat în a doua parte a lucrărilor celei
d e-a 16-a se siu n i a A dunării G enerale
a O .N .U . au fost leg a te de lich id area
colon ialism u lu i.
R eprezentantul so v ietic a subliniat
că hotărîrea adoptată în u nanim itate
de A dunarea G enerală în problem a An-
g o lei — una din principalele proble­
m e a le luptei an tico lo n ia le — m erită o
apreciere pozitivă.
C ea m ai im portantă problem ă a lu ­
crărilor celei d e-a doua părţi a sesiu n ii
A dunării G enerale, a su b lin iat repre­
zen tan tu l U .R .S .S ., a fo st exam inarea
protestului G ubei îm potriva prim ejdiei
care am eninţă pacea şi securitatea in ­
ternaţională şi care a fo st creată de
noile planuri de agresiu n e şi de actele
de in terven ţie a le guvern u lu i S .U .A .
Londra P u te rn ic ă d e m o n s tra ţie
îm potriva înarm ării nucleare
LONDRA 26 (A gerp res). —
La 25 februarie în P ia ţa T ra fa lg a r din
Londra a avu t loc o puternică d em on ­
straţie a luptătorilor en g lezi îm potriva
înarm ării n u cleare. In pofida tim pului
n efavorabil, la chem area „C om itetului
celor 100“, p este 5.000 de oam en i s-au
întrunit pentru a protesta cu hotărîre
îm potriva noilor experienţe cu arm a n u ­
cleară, proiectate de A n glia şi S .U .A ,
îm potriva pregătirilor în ved erea unui
război nuclear ucigător.
L uînd cuvîntul în faţa celor adunaţi,
B ertrand R u ssell, cu n oscu t filozof bri­
ta n ic şi fru ntaş al v ieţii publice, a d ecla ­
rat : „La recentul proces în scen at unui
grup de şa se m em bri ai C om itetului,
guvernul i-a în vin uit că ar fi săvîrşit
acţiuni contrare intereselor statului. A s­
tăzi în vin uim guvernul de acţiuni con ­
trarii secu rită ţii şi intereselor în tregii
om eniri, în vin u im gu vern u l şi pe repre­
zen tan ţii lui oficiali că p regătesc un
război m ondial“.
R u ssell a condam nat „făţărnicia ne­
m aip om en ită“ a gu vern elor e n g lez şi
am erican care nu se dau în lături de
la n ic i u n m ijlo c p entru a ju stifica în
fa ţa op in iei publice p lanurile lor de e-
= . m :-
Noi atentate a!e bandelor fasciste
din O.A.S. pe teritoriul Algeriei
ALG ER 26 (A gerpres). —
A ctivitatea bandelor fa sciste d in
cadrul O .A .S. con tin u ă să facă noi
victim e în rînduj populaţiei p aşn ice
a lg e r ie n e .
D upă cum relatează corespondentul
din A lger al a g en ţiei F ran ce P resse,
in cursul zilelor de sîm b ătă şi dum i­
nică pe în treg teritoriul A lg eriei au
avut lo c peste 60 de atentate care
«s-au so ld a t cu m oartea a 66 de per­
so a n e şi rănirea g ravă a altor 72.
A g resiu n ea cea m ai sîn g er o a să din
cursul zilei de 24 februarie, relatea­
ză corespondentul din A lg er al a g e n ­
ţiei R euter, a fo st săvârşită la B ab-
cl-U ed , suburbie a A lgerului, unde
bande de huligani europeni au asa­
sin a t în p lin ă strad ă 20 d e alg erien i.
H u lig a n ii europeni în arm aţi cu puşti,
p istoale şi g ren a d e trăgeau în fiecare
algerian care le ieşea în cale, H u ­
lig a n ii fa scişti „au d ezlăn ţuit cel m ai 24 februarie, s e rid ică în A lgeria la
a u ten tic in fe rn “ îm p o triv a p op u laţiei 1.067 de m o rţi şi 1.793 d e răn iţi.
;V ;
Poporal algerian va face toiul
pentru a zădărnici
acţiunile duşmanilor săi
PA R IS 26 (A gerp res). —
Intr-un com entariu co n sa cra t a ten ta­
telo r să v îr şite d u m in ică d e O .A .S . în
A lgeria, a gen ţia A lgeria P resse S erv i­
ce scrie printre altele': „ B ilan ţu l u lti­
m elor aten tate a le O .A .S ., com p lică în
m od serios reinstaurarea păcii în A lg e­
ria. D e c la ra ţiile d e in ten ţii nu sîn t su ­
ficiente. P a cea trebuie stab ilită în con ­
diţii lim p ezi. G uvernul francez trebuie
să -şi asu m e pe deplin resp o n sa b ilită ţi­
le. C eea c e s e p etrece în A lg e r ia îl
p riveşte direct, A ici s e lin şea ză , şi se
organ izează m asacre. D e m odul în care
guvernul francez îşi va m obiliza ener­
g ia şi forţele pentru a pune cap ăt a c ­
R e d a c ţ ia ş i a d m in is tr a ţ ia z i a r u l u i : str . 6 M a r tie n r. 9 . T e le f o n : 188, 189, 7 5 , 6 7 4 . T a x a p lă tit ă in n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă m D ir e c ţ ie i G e n e r a le P . 1 .1 ,R . nr. 2 6 3 .3 2 8 d in 6 n o ie m b r ie 1949. — l i p a r u l : Î n tr e p r in d e r e a P o l i g r a f i c ă „1 M a i" — D e v a .
mtfMOC mrniiTS'MüLlîT Nr. 2231
gmgggm
ULTIMELE Ş T IR I Cuba este recunoscătoare
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I Uniunii Sovietice pentru ajutorul asirJal
H A V A N A 26 (A g e r p r e s). — c o n d u c ă s t a te le In r e la ţiile d in ­
TASS transm ite : tre ele.
La H avana a fost dată pub li­ In d eclaraţia guvernului cu -
cităţii declaraţia guvernului re­ ban sîn t dem ascate a ctele şi
voluţionar cuban sem n ată de m anevrele agresive ale im p e^
prim ul m in istru F id el Castro, rialism ului am erican îm p otriva
c a ie co n stitu ie răsp u n su l C ubei Cubei.
la d eclaraţia gu vern u lui sovie­ In în ch eierea d eclaraţiei se
R.Bulgaria —tic din 19 februarie. spune : Poporul şi guvernul re­
G u vernu l şi p op oru l Cubei, voluţionar al C ubei m ulţum esc
o adevărată sărbătoare se arată în d eclaraţie, au pri­ din to a tă in im a p en tru a ju to ­
a poporului m it cu bucurie şi recu n oştin ţă rul so v ietic acord at în r e p e ta ­
declaraţia oportună, curajoasă te rindurl şl care p erm ite să
şi en ergică a guvernului U niu­ se dea o ripostă agresiunii eco ­
SOFIA' 26 (A g erp res). — gă to rilo r, din ca re 99,91 la su tă nii S ovietice. D ecla ra ţia so v ie­ nom ice, m u lţu m eşte pentru c o n ­
A legerile care au avu t loc au votat pentru candidaţii F ron­ tică , su b lin ia ză gu vern u l Cubei, dam narea hotărită a tuturor
îm potriva gu vern u lu i revolu ţionar al cu rge n ep ed ep sit la forţă în relaţiile la 25 feb ru arie pentru A duna­ tului Patriei. este fără în doială o contribu­ atacurilor îm potriva ţării n o a ­
G ubei. dintre sta te. C uba nu este sin gu ră. Ea rea P opulară, sfatu rile populare ţie extrem de preţioasă la cauza stre, pentru solid aritatea U n iu ­
are nu m eroşi prieteni în în trea g a lum e region ale, orăşeneşti, raionale Ziarul „O tecestven F ro n t“ a m en ţin erii păcii şi secu rităţii nii S ovietice cu C uba, pentru
F a p tele d em onstrează că în pofida şi printre ei s e află U n iu n ea S ovietică . şi să teşti, precum şi alegerile publicat, declaraţia făcu tă de popoarelor, la cau za apărării urările de victorie d ep lin ă adre­
p resiun ilor sa le g r o so la n e ş i fă ţişe, în de judecători şi asesori popu­ Todor Jivkov, p rim -secretar al m oralei şi norm elor In tern aţio­ sate de guvernul sovietic. Cuba
V . A . Z orin a su b lin ia t în con tinu are lari s -a u tra n sfo rm a t p retu tin ­ C.C. a l P a rtid u lu i C o m u n ist nale, după care trebu ie să se nu va în şela a şte p tă r ile !
gere, d elegaţia am ericană nu a reuşit că în cadrul lucrărilor celei de-a doua deni în tr-o adevărată sărbătoa­ B ulgar. Z iua alegerilor, a spus
să îm piedice discutarea problem ei cu- părţi a se siu n ii a X V !-a a A dunării re a poporului. E le au d oved it T. Jivkov, s-a tran sform at în ­
bane şi să o rg a n izeze în jurul a cestei G enerale un lo c im portant a fost rezer­ în m od elocven t u n ita tea m o- tr-o adevărată sărbătoare a op i­
problem e „un com p lot a l tăcerii" . v a t soartei teritoriului R uanda U rundi, ral-p o litică a oam enilor m un­ n iei n o a stre p u b lic e u n ite in
a cest ultim teritoriu african a lia t sub cii din R .P. B u lgaria în jurul rîndurile F rontului P atriei, a
La d iscu ţiile pe m a rg in ea protestului tutela O .N .U . C on vin gerea ferm ă a d e­ P artid ulu i C om unist B ulgar. tuturor cetăţen ilor bulgari, a
guvernului revoluţionar al Cubei îm po­ legaţiei sovietice, şi nu num ai a d ele­ In m ajoritatea circum scripţiilor în tregu lu i popor bulgar. T oate
triva a cţiu n ilor a g r e siv e a le S .U .A . au g a ţiei sov ietice, este că botărîrea ad o p ­ electorale, aproape to ţi a leg ă to ­ acestea arată coeziunea trai­
luat parte jum ătate din statele m em ­ tată. în acea stă problem ă nu asigu ră în ­ rii s -a u p r e z e n ta t la u rn e in că n ică a poporulu i nostru în jurul
bre a le O .N .U ., in clu siv u n num eros deplinirea sarcin ilor principale şi a n u ­ in p rim a ju m ă ta te a zilei. p artidului com unist şi al g u ­
grup de ţări din A sia şi A frica, ceea ce m e — crearea sta tu lu i independent Potrivit datelor prelim inare vernului popular, arată voin ţa
a fo st o m ărturie elo cv en tă a în g rijo ră ­ R uanda-U rundi, apărarea suveranităţii tra n sm ise de a g e n ţia BTA , la ferm ă a poporului nostru de a
rii p rovocată în în tr e a g a lu m e d e a g r e ­ s a le d e p u terile c o lo n ia le , ş i în pri­ alegeri au p articip at 99,72 la desăvîrşi con stru irea societăţii
siu n ea m ercen arilor îm potriva C ubei, m ul rînd d e B e lg ia care d e fapt doreş­ su tă din num ărul to ta l al a le ­ so cia liste şi de a fa ce prim ii
organ izată de S .U .A . în aprilie 1961, şi te să -şi m en ţin ă d om inaţia asupra te ­ p aşi spre com unism .
de situ aţia încordată creată în regiunea ritoriului R u an d a-U run d i, să scin d eze
M ării C araibilor din v in a guvern u lu i a c e st teritoriu a fla t su b tu telă şi să *:
S .U .A . creeze în R uanda o bază pentru perpe­
tuarea d o m in aţiei co lo n ia liste în inim a Să înceteze intervenţia
Ţ ările so cia liste, a arătat reprezentan­ A fricii. S.U.A. în Vietnamul de sud!
tul ’ so v ietic, s-au situ a t ca teg o ric de
partea eroicei Cube. In în c h e ie r e rep rez en ta n tu l so v ie tic a Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe Cuba ob ţin e su ccese im p ortan te în d ezvoltarea industriei.
su b lin iat că O rgan izaţia N aţiunilor U n i­ al R. P. Chineze D e curînd a in trat în p rod u cţie un n ou ob iectiv in du strial
E ste im portant de su b lin iat, a arătat ta îşi v a ju stifica rolul de o rg a n iza ­ — C om binatul de acid sulfuric şi de m eta le neferoase „P atrice
în con tin u are V. A. Z orin, că , d eşi re­ ţie in tern aţion ală a păcii, secu rităţii şi PEKIN 26 (A gerpres). — am erican e, se arată în d ecla ­ L um um ba“ din p rovin cia P in ar del R io.
prezentanţii ţărilor A m ericii L atine au colaborării între popoare num ai atunci G uvernul şi poporul ch in ez îşi raţie, în seam n ă de fa p t că
fo st nevoiţi, datorită presiunilor m ari cînd v a lupta pentru înfăptuirea în to c­ ex p rim ă n elin iştea' p ro fu n d ă în S.U .A . p a rticip ă d eja la un ÎN CLIŞEU : V edere a com b inatu lui.
exercitate asupra lor şi a dependenţei m ai şi fără întîrziere a istoricei D ecla ra ­ legătură cu in ten sificarea agre­ „război n ed ecla ra t“ în V ietn a ­
econ om ice şi politice directe a ţârilor ţii cu privire la acord area in d ep en den ­ siu n ii a rm a te a S.U .A . în V ie t­ m ul de sud.
lor de S .U .A ., să u rm eze form al lin ia nam ul de sud, se sp un e în d e­
ad optată de d eleg a ţia am ericană faţă ţei ţărilor şi popoarelor co lon iale şi se claraţia M inisterului A facerilor G u vern u l C h in ei, se sp u n e în
de Cuba ei au declarat totu şi că sprijină E xterne al R .P. C hineze, tra n s­ con tin u are în d ecla ra ţie, sp ri­
principiul n eam estecu lu i în treburile in ­ va. ridica hotărît în apărarea in d ep en ­ m isă de agen ţia C hina Nouă. jin ă întrutotul p oziţia ju stă şi
tern e ale. a lto r ţâ ri. cerin ţele legitim e ale guvernu­
denţei şi su veranităţii tuturor statelor.
Au trecut tim purile cînd se putea re­
La Helsinki s-a deschis:
Sesiunea Parlamentului finlandez
H ELSINK I 26 (A gerp res). — D esch izîn d sesiu n ea p arlam en -
TASS tra n sm ite: tară a an u lu i 1962, p reşed in tele
F in land ei, U. K. K ekkonen, a su ­
La 26 feb ru arie a avut loc la
fectuare a unor noi experienţe nucleare. In num ele tinerilor care au participat C rearea în V ietn am u l de sud lui R .D . V ietn a m şi con sid eră H elsinki d esch id erea o ficia lă a b lin iat în cu v în ta rea sa b unele
P lin de in d ignare, R u ssel a citat d e­ la m itin g, John T inker a d at celor pre­ a com an dam en tu lu i m ilitar am e­ că S.U .A . treb u ie să în c e te z e sesiu n ii P arlam en tu lu i fin la n ­ relaţii stab ilite în tre F in land a
zen ţi asig u ră ri că lu p tătorii pentru d e­ rican pentru Înăbuşirea lu p tei im ed ia t in te r v e n ţia a rm a tă în dez în n o u a sa co m p o n en ţă , în şi celelalte state. Cu ajutorul e-
claraţii delirante, pătrunse de ură fa ­ p atriotice drepte a popu laţiei p artea de sud a V ietnam ului şi u rm a recen telor alegeri. La d es­ fortu rilor co n sta n te d ep u se tim p
lă de om , ale m ilitariştilor am ericani, zarm area nucleară nu vor tolera sa m a ­ din V ietn am u l de sud, p aralel să-şi retragă im ed iat de acolo ch id ere au lu a t p a rte m em brii de m u lţi ani, a su b lin ia t el, în tre
care se declară g a ta să dezlăn ţuie un volnicia guvernului fa ţă de cei şa se cu aducerea n econ ten ită de ar­ în tregu l personal m ilitar şi to t F in lan d a şi U n iu n ea S ovietică
răzb o i.n u clea r îm potriva U niunii S o v ie­ m em bri ai C om itetului care au fost co n ­ m am ent. si m ateriale m ilitare arm am entul. In terven ţia arm a­ gu vern u lu i în fru n te cu p rim u l s-a sta b ilit o în cred ere b azată p e
tice. dam naţi, şi cer stăru itor punerea lor în tă şi agresiu nea im perialism u ­ resp ect şi în ţelegere reciprocă.
lib e r ta te . lui a m erican în p a rtea de sud m in istru M. M iettunen şi m em - Sperăm că această situ aţie se va
In n u m ele cop iilor, în n u m ele p rezen ­ a V ietnam ului, con stitu ie nu m en ţin e.
tului şi viitorului om enirii, "a* e x c la ­ num ai o am eninţare directă bri ai corpu lu i diplom atic.
m a t R u s s e ll, le s p u n e m :• S în t e ţ i c r i­ pentru secu ritatea R. D. V iet­ R ăspu n zîn d p reşed in telu i K ek.
m inali ! In R. F. G. şi Berlinul occidental nam , dar a fectea ză serios şi Manevre ale flotei militare konen, p reşed in tele P arlam en tu ­
secu rita tea C hinei şi p acea în marine a Indoneziei lui, K . K leem ola, a su b lin ia t că1
R u ss e ll a c h e m a t p e p a r tic ip a n ţii la Primul ministru iranian întîmpinat A sia . cu p rileju l alegerilor p rezid en ­
m itin g la noi acţiu n i in ten se în lupta cu demonstraţii de protest DJAKARTA 26 (A gerpres). — ţiale şi p arlam en tare s-a m an i­
pentru d ezarm area n ucleară. G uvernul C hinei, se sp u n e în TASS tran sm ite: festa t sp rijin u l u nan im acordat
BER LIN U L OCCIDENTAL 25 (A ger­ nul o ccid en ta l, A m ini a fo st în so ţii din încheierea d eclaraţiei, se pro­ de poporul fin lan d ez p oliticii ex ­
Intr-un m esa j ad resat participanţilor p res).— nou de o m are dem onstraţie stu d en ţeas­ nunţă în p erm an en ţă pentru so ­ Lingă litoralul Javel de est terne p rom ovate de p reşed intele
la m itin g, sa v a n tu l am erican L inus P au- că în cursul căreia au fost sc a n d a te lo ­ luţionarea p aşnică a litigiilor au în cepu t m anevrele flo tei m i­ K ekkonen. A ceastă p olitică, a
ling, laureat al P rem iului N obel, a su ­ La 23 februarie au lu at sfîrşit trata­ zinci de protest îm potriva politicii reac­ in te r n a ţio n a le . litare m arine a In don eziei, cu d eclarat el a d even it lin ia p o­
bliniat urm ările n efa ste ale unui ră z­ tivele d in tre can celaru l A denauer şi pri­ ţionare prom ovate de gu vernul iranian, porului finland ez.
boi nuclear. O m ul de ştiin ţă canadian m u l m inistru ira n ia n A m ini, care a în ­ precum şi îm potriva cîrd ă şiei lui A m i­ participarea unor tancuri am -
John X Vhitcliell ş i R obert W atson -W att, treprins o v izită o ficia lă la B onn. lii cu cercu rile co n d u că to a re d in R.F.G . —O—
inventatorul radarului, au d em ascat p e­ D em onstranţii au fo st atacaţi de poliţia fibii. Scop ul m anevrelor co n ­
rico lu l pe c a r e il im p lic ă p o litic a d e D in com u n icatu l d at publicităţii reie­ vest-germ anâ. M anifestaţii asem ăn ă­ S-au încheia! alegerile
„reţinere“ n u cleară, prom ovată' de pu- se că penetraţia econom ică a m onopo­ toare au a v u t loc la M ünchen şi D ü sse l­ stă în sp ecia l în p er fe c ţio n a ­ pentru Camera populară
tcrile occidentale. Cu toţii au fo st m ar­ lurilor v est-g erm a n e în Iran v a lu a o dorf.
tori a i ap ărării Ia p rocesu l ju d icia r în ­ m ai m are a m p loare în p erioad a care rea debarcării tancurilor. M a­ şi parlamentul Indiei
u rm ează, G errirania o ccid en ta lă s-a d e ­ La 24 februarie, A m ini a so sit în
scen at celor şa se m em bri ai „C om itetu­ clarat g a ta să acorde Iranului „un aju­ B erlin u l occid en tal u n d e au a v u t loc nevrele vor dura pînă la 5 DELHI 26 (A gerpres). —
lui celo r 100“, d ar au fo st îm p ied ica ţi tor“ de 200 m ilioan e d e m ărci vest- noi dem onstraţii a le stu d en ţilor irani­ m artie.
germ nne. In seara zilei de 25 feb ru arie
să -si facă d ep oziţiile la tribunal. s-au în ch eia t alegerile p entru
ărsSe N .A .T .O . sîrtf n e m u lţu m ite
Supun în d u -se condiţiilor politice im ­ en i. P o liţia v est-b e r lin e z ă a recu rs la de politica Statelor Unite C am era p op u lară a p arlam en tu ­
puse d e B onn în legătu ră cu a cord a­ forţă ş i a operat m ai m u lte arestări în lui In d iei şi ad u n ările le g isla ­
rea acestu i ajutor, A m ini l-a asigu rat pe n o d u rile dem onstranţilor. tive d in 13 sta te. A legerile au du.
A denauer d e sprijinul Iranului în pro­ P a rticip a n ţii la m a n ifesta ţia din 25 W A SH ING TO N 26 (A gerp res). raţia televizată făcu tă la 25 fe. rat zece zile. P otrivit d atelor
blem a B erlinului occidental. februarie au d a t publicităţii o d eclara­ C ontrad icţiile d intre d iferitele bruarie de sen atoru l repu b lican p relim in a re din 210 m ilioan e in ­
p aşn ice algeriene, relatează agenţia în că de la sosirea sa la B onn, A m i­ ţie în care au cerut eliberarea im e­ ţări ap arţin îh d b locu lu i m ilita ­ Jacob Javits care a ceru t co n ­ d ieni cu d rep t de vot, s-au p re­
R eu ter. ni a fost întîm pinat cu dem onstraţii de d iată a co legilor lor arestaţi şi au r ist N .A .T.O . p r o v o a c ă în g r ijo ­ vocarea „u rgen tă“ a con siliu lu i zen ta t la alegeri 125 m ilioan e ce­
p rotest a le stu d en ţilor iranieni care stu ­ avertizat că -v o r continua dem onstra­ rarea cercurilor con d u cătoare a- N .A .T .O ., — ca r e se c o m p u n e din tă ţe n i.
F railee P resse dă ca un exem plu d iază în R .F .G . ţiile d e protest în tot tim pul şederii lui
de a sa sin a t „deosebit de o d io s“ să ­ A m ini în B erlinul occid en tal. m ericane. O m an ifestare a a ces­ m iniştrii A facerilor E xterne ai
vîrşit de b an d ele din O .A .S., la Oran, L a plecarea din B onn spre B erli- ţărilor m em bre — p entru „a
tei în grijorări o con stitu ie decla- co n so lid a a lia n ţa N .A .T .O .“. R ezu lta tele d efin itive ale a le ­
gerilor pentru cei 494 de m em ­
J a v its a sp u s că „din d iferite bri ai C am erei populare a pari
ca u ze to a te ţă r ile N .A .T.O . sîn t Iam en tu lu i in d ian şi 2.855 m em ­
crim a com isă dum inica de un grup n em u lţu m ite“ şi a cita t p rin tre bri ai adunărilor leg isla tiv e ale
de a sa sin i a i O .A .S., care au acestea F ranţa, M area B rltanie, statelor, vor fi cu n oscu te abia
pătruns în apartam entul unui pro­ Marşul tineretului muncitor din Tokio P ortu galia şi O landa. Ia în c e p u tu l lu n ii m a rtie. (C a ­
fesor, u c ig în d a -i so ţia su b o ch ii luí. împotriva bazelor americane
JI n a c e l a ş i tim p , t ó t l a O r a n , la
Javits a recu noscu t că n em u l­
ţu m ir e a ţă rilo r N .A .T .O . fa ţă de
25 februarie, m em bri ai O .A .S. au TO K IO 26 (Agerprîfc). — ţiohări s-a u în d rep tat din Tokio v icto rie1 lu p ta lor d r e a p tă p e n ­ p oziţiile p olitice ale S tatelor U. m era populară a Indiei este a l­
sp re diverse baze am ericane, in tru lichidarea bazei T atik ava. n ite, s-a con cretizat p rin tre a l­ că tu ită din 507 d ep u ta ţi din
spart o serie de m a g a zin e de arti­ „ S ă f i e a n u la t T r a t a t u l 'de apropierea bazei am ericane T a- tele in „refuzul lor de a co la b o ­ care şap te m em bri ai Camerei
tikava', din oraşu l S u n ak ava, a A d op tin d o rezo lu ţie în care ra la in stitu irea em b argou lui sîn t n u m iţi de p reşed in te, iar
cole de vînătoare su străgîn d o can ­ secu ritate jap on o-am erican “, a v u t Ioc un m itin g. se cere anularea T ratatu lu i de S.U .A . a su p r a c o m e r ţu lu i cu C u ­ şase sînt aleşi de Adunarea le­
securitate japon o-am erican, re­ ba“. g is la tiv ă - a- s t a t u lu i J a m m u şi
titate apreciabilă de arm e şi bani. „Poporul jap on ez este îm potri­ C ei 5.000 d e p a rticip a n ţi la tragerea trupelor am ericane şi K aşm ir).
m iting au fo st salu taţi de p ri­ in ten sificarea lu ptei pen tru d e­
In seara zilei de dum inică, grupe va războiului n u clear“, — sub m arul oraşului Sunakava, care zarm are gen erală şi totală, p ar­
a declarat că locuitorii aces­ ticip a n ţii la m itin g au p lecat
O.A.sL a u in c e n d ia t d ep o zitu l d e ca r ­ aceste lozinci a avu t lo c un tu i oraş vor co n tin u a p în ă la apoi în au tob uze spre u rm ătoa­
rea bază am ericană — Y okota.
burant şi de pibse auto al jandar­ m arş al reprezentanţilor tin e ­ : 35S ¦
m eriei din A lg er p roducînd im portan te retu lu i , m u n citor din ca p ita la
pagube m ateriale. Jap on iei îm potriva b azelor a m e­ LA INCHHDEREA EDiŢU
A gen ţia U P I relevă că b ila n ţu l ricane. T ineri feroviari şi m e-
atrocităţilor fa sciste á le b a n d e lo r Răspunsul g u v e rn e lo r S .U .A . şi i ţ j U s e i
O .A .S. de la 1 ian u arie ş i p în ă la talurgişti, constructori şi fu n c-
ia m e s a ju l Sui N. S. Hruşciov
W A S H IN G T O N 26 ( A g e r p r e s ). — d u p ă c e va fi s te c tu a tâ o o a r e c a r e
Poporul japonez T A SS tran sm ite: a ctiv ita te p relim inară.
C asa A lbă a dat publicităţii răs­ P reşed in tele S .U .A . îşi exprim ă sp e­
se ridica tot m ai
punsul preşedintelui S.U .A ., J. K en- ranţa „că evolu ţia evenim entelor care
hotărît, ia lu p tă n e d y , la m e s a j u l d in 21 fe b r u a r ie va av ea Ioc la a cea stă con ferin ţă şi
1962 al preşedintelui C onsiliului de pe arena internaţională v a dem onstra
M iniştri al U .R .S .S ., N. S. H ruşciov, u tilitatea realizării unui acord în ceea
ţ iu n ilo r f a s c is ’t e d e p in d v i i t o a r e l e r e l a ­ îm potriva bazelor In ră sp u n su l să u , p reşed in tele S .U .A . ce priveşte participarea personală pînă
ţii fran co-algeriene. S ăp tătn in ile care con tinu ă să in siste ca lucrările C o­ la 1 iunie a şefilor de guverne".
vin vor îi hotărîtoare, şi de aceea o v i­ m ilitare străin e din m itetu lu i celor 18 pentru d ezarm are
g ilen ţă rig u ro a să se im pune ca o n ece­ să înceapă la nivelul m iniştrilor A fa­ ?
sita te v ita lă , pentru c a forţele păcii din ţară. cerilor E xtern e. In sp rijin u l p u n ctu lu i
rindul celor două popoare să trium fe în s ă u d e v e d e r e , .!. K e n n e d y a r a t ă că LONDRA 26 (A gerpres). — TA SS
lupta îm potriva fa scism u lu i şi a ră z­ In c liş e u : A s­ o conferinţă la nivel in alt trebuie să tra n sm ite:
b o iu lu i“. fie precedată de „realizarea unui grad
p ect de la o d e­ cit m ai m are de în ţe le g ere“ la ni­ La Londra a fo st dat publicităţii
In în ch eiere com en tariu l a g en ţiei A l­ m onstraţie din T o­ velu ri d ip lo m a tice in ferioare. In ră s­ răspunsul prim ului m inistru M acm illan
geria P resse S ervice su b lin iază că re­ kio la ca re au .p ar­ puns se exprim ă părerea că partici­ la m e s a j u l d in 21 f e b r u a r ie a l lu i
voluţia algerian ă îşi propune ca ţel „ n a­ ticip at p este 7.000 parea personală a şefilor de guverne N.' S . H r u şc io v . D in a c e s t r ă s p u n s re­
ţionalizarea bogăţiilor n aţion ale şi a de oam eni ai trebuie am în ată pentru o etap ă m ai iese că faţă de propunerea sovietică,'
m ijloacelor de producţie, o refor­ m uncii. târzie a tra ta tiv elo r d c dezarm are, g u v ern u l e n g le z s-a situ a t în fond
m ă agrară reala, distribuirea ech i­ pe aceeaşi p oziţie ca şi guvernul
tab ilă a resurselor n aţion ale şi co n ­ S.U .A .
ducerea econom ică ş i socială de
către m a sele m uncitoare® .